BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • 3,9 milioane euro, afacerile GfK Romania in S1

    In 2008, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 33 milioane lei (8,9 milioane euro), aproape dubla fata de suma raportata in 2007. GfKRomania a avut anul trecut o cota de piata de 19,3% si un profit net de 2 milioane lei (550.000 euro).

    "Ne propunem in continuare sa ne mentinem pozitia de lideri in domeniul cercetarii de piata", a declarat Andi Dumitrescu, directorul general GfK Romania.

    In primele luni ale anului numarul clientilor companiei au crescut, iar cererea pentru studii complexe de piata a fost deasemenea in crestere.

    GfK Romania a fost fondata in 1992 si apartine Grupului GfK.
     

  • Cum ar arata o Romanie de ingineri?

    Mai important, exemplul oferit de Roboscan, sistemul de scanare a camioanelor prin radiatii gama, poate incuraja investitiile romanesti in cercetare. Succesul firmei MB Telecom, poate sa arate celor care cauta sa conduca tara strategic, ca pe-o companie, ca romanii sunt de ani de zile buni ingineri, buni cercetatori si buni inventatori, ca sunt apreciati si recunoscuti pentru asta si ca cercetarea e o directie pe care noi, ca tara, am putea sa o urmam.

    Am putea miza pe cercetare la fel cum altii mizeaza pe agricultura, pe industria auto sau pescuit. Pentru ca-mi amintesc cum Islanda a incercat recent sa se transforme din cea mai puternica flota de pescadoare din Europa, in capitala financiar-bancara a lumii; cum islandezii, care au trait timp de mii de ani din pescuit, s-au trezit dintr-o data, prin 2003, ca vor sa fie bancheri. Si au fost cat au fost, dar pana la urma, tocmai pentru ca nu sunt bancheri ci sunt pescari, islandezii au dat faliment.

    O natiune – 300.000 de oameni, falimentara pentru ca a uitat care ii sunt punctele forte si a incercat sa faca cu totul altceva. Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei de consultanta internationale, imi spunea, intr-o discutie mai veche, ca noi, romanii, nu am stiut niciodata la ce suntem buni. Asa cum au stiut elvetienii (cu sistemul bancar, sau orologeria), nemti (cu industria auto), sau chiar turcii si grecii (cu turismul). Poate totusi am stiut si stim si azi, dar la fel cum au incercat islandezii vrem tot mereu sa facem altceva. Cosmin Alexandru, managerul Brandivia, firma de consultanta de branding, si unul dintre fondatorii “scolii de lideri” Erudio, spunea si el, intr-o cuvantare, ca Romania nu a avut niciodata o directie.

    Ca ne-am miscat totusi, si n-am ramas in acelasi loc, pentru ca prin tara noastra au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Si pana la succesul MBT, cam tot asa s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitiile straine in proprietatea intelectuala romaneasca. Siemens, IBM, Oracle, Infineon, sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt doar cateva exemple de injectii cu capital strain in minte romaneasca. Mai multe despre succesul MBT, dar si despre cercetarea din Romania, al carui buget s-a redus anul acesta la valorile din anii ’90, cititi aici.

  • Roboscan, povestea unui inventator roman

    Impreuna cu inginerii de la MB Telecom, firma infiintata de el in 1994, Mircea Tudor a castigat cam tot ce era de castigat in lumea inventicii. “Suntem, daca vreti, campioni mondiali la inventica in 2009”, zice el. Inventiile nu merg la campionate mondiale, dar Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a castigat in aprilie marele premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie.

    Sediul MBT are o firma mica, metalica la intrarea in curte, in rest, nimic special. Angajatii – imbracati lejer (sportivi, daca ne luam dupa mingile de baschet sau rachetele de tenis pe care le-am vazut la purtatori). Traversezi un hol ingust ce te poate conduce, daca nu vrei sa treci prin sala cu vreo 20-25 de calculatoare unde lucreaza inginerii si proiectantii, direct in garajul cu iesire spre curtea din spate. Acolo, chiar inainte de panoul de baschet, sta un Roboscan proaspat curatat. In soarele de la ora 11, straluceste; un camion cu o bara ce pleaca din locul remorcii si se prelungeste in lateral, cam la patru metri distanta. Doar ca nu are loc pentru sofer. Nu are pentru ca nu-i trebuie – se conduce singur.

    De fapt, asta e si noutatea: manevrarea de la distanta a unui dispozitiv de scanare cu radiatii gama. Inainte de Roboscan, toate sistemele de scanare cu radiatii gama aveau nevoie de operatori umani in zona de expunere (30 de metri). Ofiterul vamal, sau persoana care conducea operatiunea de scanare o facea din spatele cabinei soferului si era protejat de o “cusca” din plumb ce respingea radiatiile. Dar nu era ferit in totalitate. Pentru o protectie totala, peretii de plumb ar fi trebuit sa aiba o grosime de 6 centimetri, caz in care sasiul ar fi cedat sub greutatea custii. Asa, intr-o situatie de compromis, toata lumea din afacerile cu scanare prin radiatii, inclusiv firma MBT inainte de actualul Roboscan, folosea pereti de plumb grosi de 10 mm.

    Firma romaneasca a brevetat acum cea mai sigura si, aparent, cea mai simpla solutie: indepartarea oamenilor din raza de actiune a radiatiilor. De ce nu au facut-o altii, japonezii sau germanii, inaintea lui Tudor si a echipei sale? Raspunsul lui Mircea Tudor suna multora populist: inginerii romani sunt capabili sa gandeasca in perspectiva sau in avans proiecte complexe, in timp ce japonezii, sau coreenii, sau nemtii au nevoie de un management foarte capabil care sa suplineasca lipsa lor de imaginatie. Cel putin in cazul acestei tehnologii, cei 17 romani care si-au adus o contributie esentiala la construirea Roboscan (premiati pentru aceasta si de Presedintie) au fost mai inventivi decat inginerii straini.

    “Probabil ca sistemul de invatamant, cu toate talerele sale, ne-a obligat, prin cunostintele generale, sa gandim pluridisciplinar”, spune el. Sorin Mircea Axinte este directorul MINATECH-RO, parc stiintific si tehnologic de micro- si nanotehnologii avizat pentru functionare de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2004. Dupa el, cercetarea romaneasca este valoroasa, dar nu e directionata corespunzator: “Cercetatorul trebuie lasat sa gandeasca liber, dar fara o directie si fara sa raspunda la niste probleme punctuale ale economiei romanesti e greu sa faci cercetare.” De aceea, crede Axinte, ar trebui propuse teme strategice care sa aiba ca punct de plecare cererea din economie. El isi aduce aminte de vremea cand in Romania exista un program asa-numit de asimilari: “Ti se spunea ca, incepand cu luna viitoare, nu se mai achizitioneaza un anume produs de import si trebuia sa gasesti solutii, pentru ca altfel economia nu mai era functionala”.

     

  • Seful Intel: Romania, o potentiala piata de cercetare

    “Pe viitor, Romania ar putea deveni pentru Intel o piata axata pe cercetare si dezvoltare. In prezent, compania isi extinde aceste activitati in Europa si cred ca Romania va avea un rol important in aceasta dezvoltare”, spune Craig Barrett (69 de ani), presedintele producatorului american de microcipuri Inel Corporation, cu mentiunea ca deocamdata compania nu are niciun anunt oficial in acest sens, ci doar cauta noi oportunitati si parteneriate.

    "Tarile care investesc in cercetare si dezvoltare au de castigat. Atat statele, cat si companiile pot castiga din oportunitati si pot investi sa depaseasca recesiunea", a spus presedintele Intel. In opinia lui Barrett, Romania este agresiva in industria IT, sector sprijinit de Guvern, iar unul dintre principalele sale avantaje este numarul mare de specialisti IT in raport cu numarul populatiei. Totusi, criza afecteaza inclusiv Romania, chiar daca la un nivel mai redus decat in alte tari. Intel Corporation simte recesiunea in primul rand din cauza faptului ca majoritatea clientilor din industria IT se confrunta cu probleme, ceea ce inseamna o incetinire semnificativa a vanzarilor.

    “Ce nu va incetini insa este tehnologia, motiv pentru care Intel va continua sa investeasca si anul acesta, mentinand nivelul de 6 miliarde de dolari din anii precedenti”, spune Barrett, care considera ca o recesiune scoate ce e mai bun dintr-o companie si ca in cazul fata va cerne companiile care au capacitatea sa ramana in picioare chiar si in conditii economice precare. Astfel, pentru Intel recesiunea este de fapt o oportunitate, mai ales ca, dupa cum spune Craig Barrett, din punctul de vedere al banilor compania are o strategie conservatoare, iar lichiditatile puse deoparte pentru zile negre pot sustine acum dezvoltarea companiei.

    “Intr-o asemenea perioada, poti trece peste recesiune, chiar daca afacerea merge prost, atata timp cat ai lichiditati”, sustine Barrett. Din experienta sa anterioara, recesiunea mondiala actuala este foarte similara cu crahul dotcom din anul 2000. Singura diferenta importanta este faptul ca in urma cu noua ani au fost afectate numai companiile din domeniul IT&C, in timp ce acum au de suferit toate industriile, dar magnitudinea este aproximativ aceeasi.

    Presedintele Intel a primit, miercuri, titlul onorific de Doctor Honoris Causa, din partea Universitatii Politehnica din Bucuresti (UPB), acesta fiind cel mai inalt titlu pe care UPB il confera unei persoane publice. "Educatia asistata de calculator este esentiala. Noile tehnologii si tendinte ce transforma economia globala vor influenta viitorul studentilor de azi, atat pe plan personal, cat si profesional", a spus Barrett, care este si presedintele Aliantei Globale a Natiunilor Unite pentru Informatica si Tehnologii Comunicationale si Dezvoltare.

    Producatorul american deruleaza in Romania programul Intel Teach, cu scopul de a intensifica educatia primita la clasa, prin instruirea profesorilor in integrarea tehnologiei in programa scolara, si colaboreaza cu dezvoltatorul roman de software Siveco. Se preconizeaza ca aproximativ 35.000 de profesori romani vor absolvi programul Intel Teach in urmatorii ani. Craig Barrett s-a alaturat echipei Intel in urma cu 35 de ani, pe vremea cand nu existau nici computere si nici internet, iar afacerile companiei erau de 50 de milioane de dolari anual, jumatate din veniturile actuale ale companiei intr-o singura zi. Presedintele Intel a anuntat ca se va retrage din functie in luna mai.

  • De vorba cu telefonul

    Cel mai bun exemplu pentru modul in care vor arata si vor functiona telefoanele mobile ale anilor urmatori este dat de smartphone-uri care, datorita modului rapid in care a avansat tehnologia in ultimii ani, au deja caracteristicile unor mici computere. La nivel mondial, vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 27,9% in al treilea trimestru din 2008, la aproape 40 de milioane de terminale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Canalys. Pe de alta parte, specialistii din industrie sustin ca telefonul viitorului se va asemana din unele puncte de vedere (cum ar fi, spre exemplu, ecranul tactil) cu popularul iPhone, insa va avea caracteristici pe care terminalul de Apple nu le are acum, precum comenzile vocale.

    Aceasta functionalitate exista deja, dar nu este inca folosita la scara larga pentru telefoanele inteligente. Doar anumite modele ale Research in Motion (RIM), precum BlackBerry Curve sau Pearl, pot reactiona in momentul in care primesc comenzi vocale, prin intermediul unei noi tehnologii dezvoltate de Vingo, o companie cu sediul in Cambridge, Massachusetts. Incepand cu urmatoarele luni insa, compania are in plan sa extinda serviciile si pentru telefoanele dotate cu sistem de operare Android si Symbian.

    Daca pana acum, schimbarile petrecute in domeniul telefoanelor mobile au fost treptate, specialistii din domeniu sustin ca urmatorii cinci ani vor marca o revolutie in domeniu. “Pana sa apara iPhone, cu ecran tactil si tastatura virtuala, tastaturile telefoanelor erau standard si nu aveau nimic iesit din comun”, spune Gus Desbarats, directorul executiv al companiei britanice The Alloy, care se ocupa cu designul telefoanelor mobile. “Acum, majoritatea companiilor ce produc telefoane au inceput sa copieze iPhone”, iar aceasta ar fi, dupa el, o prima premisa pentru viitoarele schimbari.
     

  • Telefonul te tradeaza

    Sandy Pentland, directorul departamentului Human Dynamics Research din cadrul MIT, a pornit un asemenea experiment folosind in locul telefonului mobil un echipament de dimensiunea unui ecuson, care inregistreaza cu ajutorul unor senzori miscarile sau tonul vocii celui care il poarta. Pe baza acestor informatii culese de la un grup cuprinzator de utilizatori, Pentland sustine ca a gasit o serie de tipare prin care poate determina starea de spirit a utilizatorilor, cat de sociabili si productivi sunt acestia, dar si cat de interesati sau atenti sunt intr-o discutie.

    Tehnica prin care sunt analizate datele, numita “reality mining”, a fost folosita in cadrul call center-ului britanic Vertex, determinand cu o acuratete de 89% daca clientul urma sa cumpere un produs sau serviciu vandut prin telefon numai din analiza variatiilor vocii si a raportului de timp in care clientul vorbea si asculta ce-i spune vanzatorul. Un alt exemplu este si o banca din Germania, care a folosit dispozitivele de monitorizare pe un grup de angajati, in timpul in care acestia au lucrat la o campanie de promovare a serviciilor companiei, pentru a determina daca acestia sunt multumiti de locul de munca sau daca sunt stresati si suprasolicitati. Rezultatele l-au determinat pe cercetatorul de la MIT sa continue experimentul, inlocuind insa dispozitivul initial cu un telefon mobil. “Senzorii de monitorizare pot fi instalati in orice echipament, de la camerele de luat vederi instalate in diferite institutii si banci in scopuri de securitate si pana la telefoanele mobile”, explica Sandy Pentland. Singura diferenta dintre dispozitivul de monitorizare si telefon este faptul ca acesta din urma nu trebuie neaparat sa stea agatat de gat, ci poate fi tinut in orice buzunar.

  • Ce vor clientii cu bani

    “Definitia bogatiei se schimba”, este concluzia la care a ajuns Martin Raymond, Strategy and Insight Director al companiei de cercetare The Future Laboratory, care a prezentat saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard la Lisabona (Portugalia) si in fata a 140 de reprezentanti ai industriei bancare europene, un studiu inedit despre atitudinea de consum si comportamentul uneia dintre cele mai dorite categorii de clienti din portofoliul oricarei companii.

    Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?

    In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.

    Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.

    La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.

    Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.

    Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.

    Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.

    Portret robot

  • Pastrati-va simtul realitatii

    Pe ecranul unui computer, utilizatorul muta imaginea unui ac cu gamalie aflat pe o farfurie virtuala, pe jumatate neteda si pe cealalta jumatate cu striatii. Si, desi totul se petrece cu ajutorul unei aplicatii software si al unui echipament, cel ce se afla in fata computerului poate simti diferentele de textura ale farfuriei si miscarea acului pe suprafata ei.

    Demonstratia s-a petrecut recent in cadrul Institutului de Robotica al Carnegie Mellon University, unde profesorul Ralph L. Hollis a prezentat un echipament care permite interactiunea cu computerul, dupa acelasi principiu al unei interactiuni cu o consola de jocuri Wii a Nintendo, principala diferenta fiind ca miscarile naturale sunt amplificate prin perceptii tactile foarte dezvoltate. Astfel, echipamentul lui Hollis indica schimbarea de textura a farfuriei, alunecand usor cand suprafata e neteda sau vibrand cand acul cu gamalie ajunge in zona cu striatii. „Prin comparatie cu alte tehnologii existente, echipamentul ofera cele mai realiste perceptii tactile pe care le poate avea un utilizator in lumea virtuala“, spune Ralph L. Hollins, care impreuna cu sotia sa a infiintat compania Butterfly Haptics LLC, avand in plan sa vanda tehnologia si echipamentul companiilor interesate sa le foloseasca pentru cercetare sau in scopuri comerciale. Pretul ramane insa o necunoscuta, singurul indiciu dat de profesorul de la Carnegie Mellon University fiind ca este mult mai mic de 50.000 de dolari (aproximativ 32.500 de euro).

    Dincolo de jocurile video, echipamentul ar putea fi folosit in medicina, spre exemplu, chirurgii avand posibilitatea sa exerseze diferite interventii pe computer cu ajutorul imaginilor tridimensionale. „Practic, pe langa sunet si imagine se adauga si componenta tactila, sensibilitatea fiind aproape la fel de mare ca in cazul palmei unui om“, explica Hollins. Tehnologia se bazeaza pe campuri magnetice si senzori optici care incearca sa simuleze ceea ce simt utilizatorii la atingerea anumitor obiecte de texturi diferite. Deocamdata nu se pot reda si mirosuri.

  • De unde vine trocul

    Oamenii de stiinta de la Georgia State University din Atlanta au cautat sa afle in ce conditii cimpanzeii dau la schimb un lucru foarte valoros pentru ei, cum ar fi o felie de mar pentru un strugure. De fapt, maimutele nu recurg spontan la troc, ci trebuie invatate. Mai mult, cimpanzeii prefera sa dea ceva ce nu le place prea mult, cum ar fi un morcov sau un castravete, contra unui aliment preferat, cum ar fi strugurii. Cand insa atat alimentul detinut, precum si cel pe care l-ar putea obtine se afla pe lista lor de preferinte, cimpanzeii nu sunt deloc dispusi sa faca schimb. Rezervele fata de troc par sa fie adanc imprimate in psihicul lor, afirma Sarah Brosnan, primatolog la universitatea mai sus amintita. Ele pot fi explicate insa prin faptul ca, in natura, cimpanzeii nu dispun de mijloace prin care sa-i pedepseasca pe cei necinstiti, care ar fugi cu ambele bunuri; de asemenea, nu pun deoparte alimentele sau obiectele utilizate ca sa le foloseasca mai tarziu. Primatele au totusi o economie bazata pe servicii, oferind un serviciu contra altuia sau a unui bun, cum ar fi puricatul contra favorurilor sexuale sau unui fruct.