BusinessMagazin

Tag: brand

  • Producătorul Heineken vede prima scădere a vânzărilor după doi ani

    Aceasta este prima scădere a businessului companiei în ultimii ani şi vine în condiţiile în care piaţa berii a consemnat o majorare în 2017.

    Anul trecut, românii au consumat peste 16 milioane de hectolitri de bere (82 de litri per capita în medie), mai mult cu 2% faţă de anul precedent, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.

    În plus, brandul Heineken a înregistrat vânzări cu peste 10% mai mari în România în 2017, arată cel mai recent raport al companiei-mamă din Olanda. Acesta este al doilea an consecutiv în care compania înregistrează o creştere de peste două cifre cu cel mai cunoscut brand din portofoliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brandul românesc de bere Timişoreana a ajuns la ediţia aniversară de 300 de ani

    Povestea Timişoreana a început în anul 1718, când s-a înfiinţat prima fabrică de bere de pe teritoriul României, la ordinul Principelui de Savoya. ”Fabrica de bere din Timişoara este un important reper al oraşului şi al istoriei berii din ţara noastră.”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing.

    Investiţiile din ultimii 15 ani în fabrică de bere Timişoreana s-au ridicat la peste 100 de milioane de euro. Acestea au asigurat triplarea capacităţii de producţie şi asigurarea flexibilităţii, prin instalarea de linii de producţie şi îmbuteliere moderne, care asigură cele mai înalte standarde de calitate şi de siguranţă a alimentului, dar au fost direcţionate, de asemenea, către achiziţionarea de echipamente şi sisteme informatice de control al procesului de producţie, precum şi în implementarea bunelor practici de operare, în echipamente şi instalaţii de recuperare şi reutilizare a energiei, de tratament al apelor uzate, de obţinere a bioenergiei, pentru asigurarea protecţiei mediului si a unei dezvoltări durabile, în sisteme integrate de control al calităţii şi introducerea de filtre speciale, dar şi către menţinerea clădirilor şi a sitului istoric.

  • După ce şi-a crescut afacerile cu 42% şi a dublat profitul, a intrat pe radarul investitorilor: Motivul pentru care un gigant austriac a plătit 5 milioane de euro pentru o spălătorie din Braşov

    La 10 ani de la lansarea pe piaţa din România, Salesianer Miettex, companie austriacă lider de piaţă pe segmentul spălătoriilor comerciale din Europa Centrală şi de Est, achiziţionează compania s.c. Promar textil din Braşov şi brandul acesteia, Kromatic.

    Investiţia se ridică la peste 5 milioane de euro şi face parte din planul strategic de dezvoltare a companiei pentru a acoperi la nivel naţional teritoriul României cu serviciile sale. |n anul 2007 compania intra pe piaţa din România prin inaugurarea spălătoriei din Bucureşti, iar în 2014 inaugura o noua fabrică în vestul ţării, la Oradea.

    Acum, după o lungă perioadă de negocieri, s-a definitivat achiziţia din judeţul Braşov, iar prin acest pas Salesianer Miettex va acoperi cu serviciile sale în mod direct şi judeţele Braşov, Prahova, Sibiu, Harghita, Covasna, Mureş.

    ”La ora actuală, prin noua achiziţie ne creştem capacitatea cu aproximativ 25% şi vom acoperi 80% din teritoriul ţării, putând dezvolta sinergii la nivel local dar şi internaţional, cu celelalte ţări din grup, prin intermediul tehnologiei RFID (radio-frequency identification). Această tehnologie permite identificarea automată şi în mod unic a articolelor textile, pe baza unei etichete electronice RFID, oferind astfel diverse informaţii cu privire la trasabilitatea textilelor. În urma acestei achiziţii, vom optimiza logistica, prin integrarea clienţilor existenţi şi contractarea de clienţi noi“, a declarat Adrian Chiorean, director general pe România al Salesianer Miettex.

    Citiţi aici povestea integrală

  • 5 milioane de euro pentru o spălătorie din Braşov

    Investiţia se ridică la peste 5 milioane de euro şi face parte din planul strategic de dezvoltare a companiei pentru a acoperi la nivel naţional teritoriul României cu serviciile sale. |n anul 2007 compania intra pe piaţa din România prin inaugurarea spălătoriei din Bucureşti, iar în 2014 inaugura o noua fabrică în vestul ţării, la Oradea.

    Acum, după o lungă perioadă de negocieri, s-a definitivat achiziţia din judeţul Braşov, iar prin acest pas Salesianer Miettex va acoperi cu serviciile sale în mod direct şi judeţele Braşov, Prahova, Sibiu, Harghita, Covasna, Mureş.

    ”La ora actuală, prin noua achiziţie ne creştem capacitatea cu aproximativ 25% şi vom acoperi 80% din teritoriul ţării, putând dezvolta sinergii la nivel local dar şi internaţional, cu celelalte ţări din grup, prin intermediul tehnologiei RFID (radio-frequency identification). Această tehnologie permite identificarea automată şi în mod unic a articolelor textile, pe baza unei etichete electronice RFID, oferind astfel diverse informaţii cu privire la trasabilitatea textilelor. În urma acestei achiziţii, vom optimiza logistica, prin integrarea clienţilor existenţi şi contractarea de clienţi noi“, a declarat Adrian Chiorean, director general pe România al Salesianer Miettex.

    Compania braşoveană Promar Textil, premiată la ediţia din 2016 a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, organizată de Business MAGAZIN, a avut o cifră de afaceri de 21,1 milioane de lei (aproximativ 4,5 milioane de euro) în 2016, o creştere de aproape 42% faţă de 2015 şi un profit net de 2,1 milioane de lei, dublu faţă de cât avea în 2015, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Salesianer are activităţi în domeniul serviciilor de curăţare profesională şi închiriere a articolelor textile. În România, compania austriacă are clienţi în domeniul hotelier, industrial (Swoboda Hartman), automotive, în industria alimentară şi în domeniul medical.

    După achiziţie, Salesianer Miettex va avea 300 de angajaţi în România, la Braşov lucrând aproximativ 90 de persoane. De asemenea, familia Moraru, foştii proprietari ai brandului Kromatic, vor colabora cu Salesianer Miettex, împreună având în plan să dezvolte noi proiecte de cercetare şi dezvoltare în domeniul RFID şi nu numai.

    ”În 2014, când am definitivat investiţia de la Oradea, aveam o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro. Înainte de achiziţia de la Braşov am avut 7,3 milioane de euro, iar acum, împreună cu fabrica din Braşov vom avea o cifră de afaceri de 10 milioane de euro. Estimăm că vom încheia anul 2018 cu 11,5 milioane de euro“, a mai declarat Adrian Chiorean. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, compania austriacă a avut afaceri de 32,9 milioane de lei şi un profit net de 2,8 milioane de lei pe plan local în 2016

    Salesianer Miettex a fost înfiinţată, ca afacere de familie, în 1916. Activitatea de bază a companiei o reprezintă serviciile complete de închiriere a articolelor textile pentru hoteluri şi restaurante, uniforme de lucru pentru industrie si comerţ, cât şi furnizarea de articole textile pentru domeniul sanitar. 

    Compania spală acum la Braşov 8 tone/zi, în restul României 25 tone textile/zi, deci în total 33 de tone/zi, aproximativ 2.300-2.500 kg/oră, echivalentul a peste 6.500 maşini casnice de spălat zilnic.

    La nivel european, Salesianer Miettex igienizează 510 tone de textile pe zi în nouă ţări, are 3.300 de angajaţi şi peste 30.000 de clienţi.

  • Google sau Facebook decid cine supravieţuieşte sau nu

    Pentru cei care nu ştiţi, Agroserv Măriuţa exploatează 3.200 de hectare de teren agricol în Ialomiţa şi deţine 2.600 de capete de vaci de lapte. Compania, deţinută de fermierul Nicuşor Şerban şi fiica lui, Ioana Cocan, vrea să atace piaţa de lactate cu o fabrică construită de la zero  o investiţie de 7 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro fonduri europene.

    Pe lângă faptul că se bate cu Danone la raft, Agroserv Măriuţa se bate cu multinaţionalele pe piaţa forţei de muncă pentru a atrage talente.

    Ceea ce spune Adrian Cocan este valabil pentru toate companiile antreprenoriale româneşti care au pus pe ultimul loc construcţia brandului, considerând-o, mai ales în perioada de criză, o cheltuială inutilă care nu are o rentabilitate imediată.

    eJobs, cel mai mare portal de recrutare online din România, spune că şase din zece angajaţi români îşi aleg viitorul angajator în funcţie de reputaţie.

    Conform unui sondaj realizat de eJobs, reputaţia unei companii este unul dintre cele mai importante criterii în funcţie de care românii decid să îşi depună CV-ul în vederea angajării. Doar 2,3% dintre candidaţi cred că brandul de angajator nu contează în alegerea viitorului loc de muncă.

    Reputaţia unei companii, care contează pentru aproape 98% dintre candidaţi, începe să câştige teren tot mai mult în decizia de angajare. Pe primele locuri sunt pachetul salarial, distanţa dintre casă şi birou şi programul flexibil.

    Conform eJobs, prin reputaţie 71% dintre candidaţi înţeleg recenzii bune pe companie de la actualii şi foştii angajaţi, 58% spun că un brand bun de angajator se bazează pe pachetul de salarii şi beneficii pe care îl oferă, iar 35% cred că reputaţia porneşte de la un nume şi un logo care să fie recunoscut.

    Ce îţi dă Google la o căutare reprezintă principalul cenzor.

    Pe proprietarii multor companii antreprenoriale româneşti nu îi interesează ce rezultate apar pe internet atunci când cineva caută după numele lor sau după numele companiei.

    Înainte să audă care sunt salariile într-o companie, candidaţii caută comentariile despre firmă, despre patron sau antreprenor sau despre mediul de lucru.

    Cu cât imaginea propagată este mai bună pe reţelele sociale, cu atât cresc şansele ca un candidat bun să-şi depună CV-ul pentru un job, spune Bogdan Badea de la eJobs România. 52% dintre cei care au răspuns la sondajul eJobs susţin că nu ar aplica la o companie care are o reputaţie proastă.

    Google, Facebook, LinkedIn, Instagram au devenit nişte monştri care decid, prin comentariile puse de utilizatori, încotro se duce un candidat.

    Pentru multinaţionale  care au un brand venit din afară, care şi-au construit o imagine, care sunt prezente acolo unde sunt viitorii candidaţi  este uşor să atragă forţă de muncă şi talente.

    Pentru companiile româneşti care nu au avut grijă la povestea lor, care au lăsat cel mult în sarcina unei secretare să se ocupe de imagine, să vadă ce scrie lumea pe reţelele sociale despre ei, şansele de a atrage talente se reduc în fiecare zi.

    La început, ca să poţi să iei pe cineva de la Danone, trebuie să-i oferi mai mulţi bani. Pachetul salarial este singurul criteriu în care se pot lupta firmele româneşti antreprenoriale cu multinaţionale.

    Foarte multe companii româneşti şi foarte mulţi patroni nu se uită la datele statistice referitoare la forţa de muncă, considerând că ea vine de la sine. Din păcate, o bună parte din forţa de muncă este în afară şi pleacă în continuare; în al doilea rând, multinaţionalele care sunt în România nu au ridicat piciorul de pe pedala de pe acceleraţie în privinţa câştigării de teren, ci dimpotrivă, vor să-şi adjudece o felie chiar mai mare.

    România este pe ultimul loc în Europa în privinţa populaţiei ocupate care are studii superioare. Conform ultimelor date Eurostat, doar 19% din populaţia ocupată din România are studii superioare, faţă de o medie a Uniunii Europene de 33%.

    Asta înseamnă că bazinul de talente este foarte, foarte mic, iar din acest bazin de talente multinaţionalele iau cel puţin două treimi.

    Toate companiile româneşti vor o valoare adăugată mai mare, vor să nu fie doar un prestator de servicii pentru multinaţionale, dar nu au cu cine şi cu ce să iasă din acest cerc.

    Dacă nu lucrează la brand, dacă nu investesc în reputaţie, companiile antreprenoriale româneşti şi proprietarii lor vor simţi din plin ce înseamnă că Google şi Facebook şi alte reţele sociale vor decide cine trăieşte sau nu.

    Până să câştige roboţii teren, tot angajaţii fac treaba, în special cei cu studii superioare.

  • O companie de care nu ai auzit niciodată domină piaţa de telefoane mobile din Africa

    Un design solid şi preţurile mici au fost atuurile care au ajutat compania chineză Transsion Holdings în lupta cu gigantul Samsung şi să devină producătorul numărul unu de smartphone-uri, în funcţie de vânzări, de pe continentul african. Acum se pregăteşte să cucerească India.

    De-a lungul celor opt ani petrecuţi în Etiopia, Yu Weiguo, CEO-ul Transsion Holdings, a reuşit să transforme o companie obscură, deţinătoare a brandului de smartphone-uri Tecno Mobile, în principalul producător de telefoane inteligente din Africa. Cu vânzări de peste 200 de milioane de unităţi pe continentul negru, el a ales Addis Abeba, capitala Etiopiei, ca loc de construcţie pentru o fabrică de 26.000 de metri pătraţi. Unitatea ar fi trebuit să producă până la 2 milioane de telefoane pe lună; planurile companiei au fost însă afectate de regimul politic.

    Coaliţia de guvernare din Etiopia a declarat stare de urgenţă la mijlocul lunii februarie 2018, ca urmare a demisiei prim-ministrului Hailemariam Desalegn, acuzând o destabilizare a regimului autocratic. Pentru producătorul de smartphone-uri, incidentul a reprezentat o lecţie în ceea ce priveşte riscurile. ”Sunt multe lucruri care nu pot fi controlate în Africa“, a declarat Yu Weiguo celor de la Bloomberg Businessweek. ”Uneori, planurile sunt date peste cap.“

    Yu nu crede că tensiunile politice vor afecta compania pe termen lung, argumentând că Transsion aduce internetul aproape de oameni şi ajută, astfel, la dezvoltarea economică. ”Stabilitatea politică e un aspect extrem de important, dar noi vom investi în continuare şi avem încredere în faptul că fabrica la funcţiona la capacitate maximă până în august.“

    Jean-Pierre Cabestan, autor al volumului ”Prietenia dintre Tanzania şi China în era multipolarităţii“, crede că Transsion ar trebui să privească cu mai multă îngrijorare scena politică. ”Guvernul chinez şi companiile în general sunt interesate doar de cei aflaţi la putere. Nimeni nu vrea să stea de vorbă cu partidele de opoziţie, iar asta ar putea reprezenta o problemă la un moment dat“, atrage el atenţia.

    O strategie câştigătoare

    Transsion nu a pornit la drum ca o companie cu ambiţii mari: fondată în 2006, şi-a construit afacerea pe hardware ieftin şi software gândit pentru clienţi care fuseseră, până la acel moment, ocoliţi de companiile importante din Statele Unite, Europa şi Japonia. La prima linie de asamblare, Yu şi alţi cinci expaţi chinezi lipeau componentele la parterul unei vile din centrul capitalei Addis Abeba. ”Locul era foarte mic, dar aveam toate uneltele necesare pentru a construi un telefon“, îşi aminteşte Yu Weiguo. El a vândut iniţial câteva mii de telefoane cu clapetă unor distribuitori locali, cerând un preţ cu 10% mai mic decât cel al rivalilor. Yu promitea, de asemenea, să asigure clienţilor orice fel de reparaţie fără costuri suplimentare. În doar câteva luni, cererea crescuse atât de mult încât a fost nevoie ca operaţiunea să se mute din vilă într-o fabrică.

    Transsion a adăugat mai multe sloturi pentru cardurile SIM şi a simplificat procedura de trecere de la o reţea Wi-Fi la alta; ingineri chinezi, aduşi să lucreze la companie, au îmbunătăţit funcţiile camerei foto şi au dezvoltat o baterie mult mai performantă decât cele existente pe piaţă. ”E ceea ce aţi numit microinovaţii“, îşi aminteşte Arif Chowdhury, unul dintre primii angajaţi ai companiei, în cadrul unui interviu pentru Bloomberg Businessweek. ”Ne-am diferenţiat prin faptul că am gândit un produs doar pentru piaţa din Africa.“ În prezent, compania are peste 5.000 de angajaţi pe continentul negru, din care 90% sunt localnici.

    În timp, compania s-a extins în majoritatea statelor din Africa şi a început să ofere şi modele premium, nemaifiind percepută doar ca o variantă accesibilă tuturor. Unu din şase africani este client al Transsion, iar asta a atras atenţia unor producători de renume precum Huawei sau Xiaomi. ”Brandul Tecno a schimbat percepţia potrivit căreia africanii nu îşi permit smartphone-uri“, e de părere şi Mbwana Alliy, manager al fondului de investiţii Savannah Fund, care se concentrează pe start-up-uri în tehnologie. ”Facebook, WhatsApp sau Instagram datorează parte din succes celor de la Transsion şi brandului lor, Tecno.“

    Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare RoyceFund, rata de penetrare a smartphone-urilor pe piaţa din Africa era de doar 6% în 2005; în 2008 ajunsese la 30%, în condiţiile în care aceeaşi rată depăşea 40% în India şi China. ”Nigeria are aproape 200 de milioane de locuitori, dar sub 30% dintre aceştia deţin un telefon mobil. Potenţialul de creştere e uriaş“, remarca Arif Chowdhury. Pe de altă parte, el spune că şi numărul competitorilor e mult mai mic în pieţele africane.

    Livrările de smartphone-uri la nivel global au scăzut în 2017 cu 0,5%, marcând primul minus de acest fel de la apariţia telefoanelor inteligente. Producătorii au livrat 1,46 miliarde de unităţi în 2017, marea majoritate folosind sisteme de operare Android sau iOS. În trimestrul IV al anului trecut, volumul livrărilor s-a ridicat la 393 milioane unităţi, în scădere cu 8,5% faţă de livrările înregistrate în perioada similară din 2016 (429,8 milioane). Cei de la compania de cercetare de piaţă IDC estimează o creştere anuală de 2,8% pentru perioada 2017-2022; astfel, numărul smartphone-urilor livrate la nivel global ar trebui să ajungă la 1,68 miliarde.

    Spre noi pieţe

    Compania a vândut peste 50 de milioane de telefoane în Africa în prima jumătate a anului 2017, majoritatea fiind modele feature (non-smart), potrivit firmei de cercetare IDC. Asta i-a cimentat statutul de cel mai mare producător de telefoane de pe continent, înaintea rivalului sud-coreean, Samsung. În aceeaşi perioadă, Transsion Holdings a vândut 11 milioane de smartphone-uri. La nivel global, Transsion este numărul patru în funcţie de volum, după Samsung, Apple şi Huawei, conform IDC, dar preţurile reduse ale produselor o fac să ajungă pe locul 13, în top producătorilor de telefoane în funcţie de cifra de afaceri, potrivit Financial Times.

    Aşadar, compania a livrat în 2017 aproximativ 120 de milioane de unităţi, potrivit lui Zhu Zhaojiang, fondatorul companiei, devenind astfel cel mai mare exportator de telefoane din China, în funcţie de volum.  Veniturile companiei pe anul trecut au ajuns la 3 miliarde de dolari, conform lui Zhu, care adaugă ”eu nu ţintesc oamenii cu venituri mari care ar cumpăra Apple sau Samsung“.

    În jur de 216 milioane de telefoane s-au vândut în Africa în 2016, potrivit IDC, dintre care 57% au fost clasice, non-smart. Succesul Transsion este bazat pe abilitatea ”de a replica caracteristici cheie de la rivali la preţuri mai atrăgătoare“, este de părere Simon Baker, analyst la IDC.

    Mărcile companiei aflate în Africa sunt: Itel, numărul 1 în funcţie de volum, dar şi Tecno sau Infinix, smartphone-urile care generează cele mai mari venituri, potrivit lui Zhu. El spune că preţul unui telefon vândut în retail este de aproape 100 de dolari. ”Ne vom îndrepta spre alte pieţe emergente. În viitor ne vom concentra pe Africa de Nord, India şi Orientul Mijlociu“, spune Zhu pentru FT. Vânzarea câtorva milioane de telefoane în India va ajuta Transsion să vândă cam 20% din telefoanele sale în afara Africii, adaugă el. Compania s-a situat pe locul doi în India în ultimul trimestru al anului 2016.

    Mai exact, de la lansarea în 2016 până la finalul anului trecut, Transsion a capturat 8% din piaţa de telefoane din India, ajungând pe locul trei, potrivit firmei de consultanţă Counterpoint Research. Tarun Pathak, analist la firma de consultanţă, este de părere că succesul firmei chineze se datorează preţurilor reduse şi unei distribuţii bune.

    Ascensiunea Transsion în Africa vine într-o perioadă în care continentul trece prin transformări profunde, generate de avansul tehnologic, comerţ, urbanizarea accelerată şi mai ales de investiţii în valoare de peste 60 de miliarde de dolari venite în ultimii doi ani din China. ”Transsion întruchipează ambiţiile locale ale Chinei, care a înţeles încă din 1990 potenţialul Africii“, remarcă Howard French, autorul cărţii ”Al doilea continent al Chinei: cum un milion de imigranţi construiesc un nou imperiu în Africa“.

    Transsion se zbate în continuare pe pieţele tradiţionale: compania nu reuşit niciodată să intre între primii zece producători din China şi nu a vândut niciodată telefoane în Europa. Chiar şi în aceste condiţii, dominarea sa pe piaţa din Africa nu poate fi contestată: Transsion are o cotă de piaţă de 30%, în vreme ce gigantul Samsung deţine doar 22%, potrivit firmei de cercetare Canalys.

    Fondatorul Zhu Zhaojiang controlează grupul prin mai multe fonduri de investiţii, bucurându-se şi de mai multe investiţii din partea guvernului. Zhu a declarat în mai multe rânduri că se gândeşte la listarea pe bursă, însă nu a demarat nicio procedură în acest sens.

  • A renunţat la corporaţie pentru un business care după doi ani are venituri de jumătate de milion de euro – VIDEO

    Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim  opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.

    De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.

    Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.

    După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele  aceea de a lucra mult timp în corporaţie  într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat  marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).

    La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică  însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”

    De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.

    Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj  mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important  nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.

    Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

    Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.

    Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.
     

  • Ce înseamnă luxul în motounelte

    ”E ste cel mai bun an al companiei de până acum, un record istoric“, declară Ioan Mezei, director general al Stihl România. Înfiinţată în 1997, ca subsidiară a companiei germane fondate în 1926 de Andreas Stihl, compania a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproximativ 167 de milioane de lei, din care 6% s-a datorat gamei de produse Viking; partea leului a revenit, în continuare, mărcii Stihl.

    Creşterea s-a reflectat în special pe segmentul de motoferăstraie şi motocoase, nişă în care compania este lider de piaţă, clientul principal fiind cel casnic. Ioan Mezei spune că România este a doua piaţă din Europa de Est, după Polonia, iar aşteptările sale pentru anul în curs se referă la rulaje cu cel puţin 10% mai mari faţă de anul trecut. Rulaje mai mari ar putea veni, crede reprezentantul Stihl, şi din gama de grădină.

    Mezei afirmă că mulţi investitori nu se mai dezvoltă deoarece nu mai găsesc oameni, întrucât ”aproape toţi angajatorii din România ar prefera să angajeze oameni tineri, sub 30 de ani“. |n comparaţie, spune că în Germania sunt foarte mulţi angajaţi în jur de 60 de ani. Mezei crede că pentru micii antreprenori va fi o problemă să concureze cu alţi angajatori, cu multinaţionale, iar şansa acestora este să atragă oameni peste o anumită vârstă, care sunt mai stabili. ”O persoană care are 45 de ani nu va fugi cu la fel de multă uşurinţă cum pleacă un tânăr angajat spre un alt job. |n România, la 50 de ani nu mai găseşti aşa de uşor de lucru, în condiţiile în care mai ai de muncit încă 15 ani.“

    Stihl România are 30 de angajaţi şi este prezentă la nivel naţional prin intermediul distribuitorilor locali în toate judeţele din ţară, în 360 de spaţii de vânzare, cu o medie de nouă magazine în fiecare judeţ. Spaţiile din vestul ţării au, potrivit lui Ioan Mezei, cele mai mari vânzări. Anul trecut, trei dintre dealerii companiei au avut, pentru prima dată, vânzări de peste un milion de euro, iar anul acesta reprezentantul Stihl se aşteaptă la rezultate la niveluri similare de la cel puţin încă cinci parteneri. ”Aceştia se află în zone total diferite ale ţării, deci nu putem afirma că dezvoltarea economică a unei anumite zone a favorizat decisiv această creştere“, afirmă Ioan Mezei.

    Anual, investiţiile companiei sunt cuprine între 500.000 şi un milion de euro (2,3 – 4,6 milioane de lei), în ultimii ani fiind vizate, la nivelul întregii reţele de parteneri, remodelarea spaţiilor în funcţie de un nou standard comercial şi componenta de service. Până în 2019, compania germană intenţionează să investească un miliard de euro în dezvoltare, din care 6 milioane de euro (aproximativ 27,6 milioane de lei) vor fi direcţionaţi spre România, pentru lucrările de extindere pe partea de logistică şi de organizare. Astfel, la sfârşitul lunii martie au fost demarate lucrările pentru extinderea depozitului din Otopeni, Bucureşti. Suprafaţa alocată birourilor şi spaţiilor de training va fi extinsă cu 50%, iar cea de depozitare cu 200%, proiectul urmând să fie definitivat până la sfârşitul anului 2018.

    Despre tendinţele pieţei, Mezei spune că a observat un fenomen de uptrade, respectiv clienţii se îndreaptă spre segmente superioare de preţ; acest fenomen, adaugă el, nu i se pare surprinzător, ba chiar îl anticipase de câţiva ani. Reprezentantul Stihl consideră că schimbarea se datorează în primul rând creşterii salariilor, argumentând că, pe măsură ce consumatorul are venituri mai ridicate, preferă produsele de marcă. ”Bunăstarea unei naţiuni se măsoară în primul rând după consum. Datorită politicilor guvernamentale din ultimii trei ani, începând cu reducerea TVA-ului la alimente şi creşterile salariale, oamenii au avut mai mulţi bani, încrederea lor în viitorul economiei a crescut până la un moment dat şi, pe această bază, şi vânzările companiilor au crescut.“ El adaugă că ”salariile sunt încă mici, dar mă aştept la o creştere. Cred că există potenţial să se dubleze în cinci ani. Dacă salariile s-ar dubla, businessul nostru s-ar tripla“.

    Ioan Mezei consideră că migrarea spre produse premium a fost impulsionată şi de faptul că, în ultimii zece ani, piaţa motouneltelor a fost invadată de produse de proastă calitate, care au înregistrat defecţiuni la scurt timp după achiziţie. Pe lângă faptul că multe dintre ele nu mai puteau fi reparate, principala problemă era legată de siguranţa în utilizare, deoarece multe dintre astfel de utilaje reprezentau un adevărat pericol pentru clienţi. ”|n această situaţie, utilizatorii simt direct ce înseamnă o motounealtă de proastă calitate şi încep să opteze pentru produse premium, care oferă în plus siguranţă şi un cost corect în utilizare“, explică Ioan Mezei.

    Totuşi, directorul general al Stihl consideră că principalul factor care încetineşte evoluţia pieţei este, în continuare, reprezentat de produsele manufacturate în China, care ocupă în jur de 40% din piaţă şi care nu sunt înregistrate sub niciun brand. Cu toate că sunt, adesea, de două ori mai ieftine, Ioan Mezei spune că majoritatea nu respectă normele de emisie impuse de UE, aşa că, pe lângă siguranţa îndoielnică, acestea afectează prin emisia de noxe nu doar natura, ci mai ales utilizatorul.

    În schimb, potrivit reprezentantului companiei, pe piaţa mondială se remarcă o tendinţă îndreptată spre produsele cu acumulatori, despre care el crede că vor deveni majoritare peste zece ani, gamele oferite de producători fiind deja din ce în ce mai variate. Mezei consideră că produsele cu motoare electrice alimentate cu acumulatori folosesc o tehnologie mult mai convenabilă pentru consumatori, principalul motiv pentru care acestea sunt alese de clienţi fiind uşurinţa în utilizare, deoarece pornesc mai uşor.

    De asemenea, ele abordează şi noi tipuri de utilizatori, fiind o tehnologie accesibilă şi femeilor sau clienţilor în vârstă, a căror pondere este în creştere. ”O tendinţă similară este cea a roboţilor de tuns iarba“, mai spune Mezei, argumentând că acestea sunt cu până la 30% mai scumpe faţă de produsele care funcţionează pe benzină şi cu 200% mai scumpe faţă de produsele electrice cu fir. 

    O altă schimbare majoră la nivelul companiei vizează gama de produse destinate zonei de grădinărit şi amenajare a spaţiilor verzi, comercializată sub brandul Viking. Anul acesta, toate gamele de produse vândute sub numele Viking vor fi transferate sub brandul Stihl, toate categoriile de produse urmând să fie comercializate de acum încolo sub o singură marcă.
     

  • 6 din 10 angajaţi români îşi aleg viitorul angajator în funcţie de reputaţie

    Pachetul salarial, distanţa dintre casă şi birou şi programul flexibil au rămas criteriile cu cea mai mare greutate în decizia de angajare a candidaţilor. În ultimii ani, însă, aceştia au început să acorde o atenţie cel puţin la fel de mare şi brandului de angajator. Astfel, potrivit celui mai recent studiu eJobs, pentru aproape 98% reputaţia companiei este importantă sau foarte importantă în decizia de a aplica pentru un loc de muncă.

    Prin „reputaţie”, peste 70% dintre candidaţi înţeleg recenzii bune despre companie de la actualii şi foştii angajaţi; aproape 60% spun că un brand bun de angajator se bazează pe pachetul de salarii şi beneficii pe care îl oferă, în timp ce 36% cred că reputaţia porneşte de la un nume şi un logo recognoscibile. Un mediu de lucru plăcut şi prezenţa constantă în presă şi în social media sunt alţi factori care contribuie la consolidarea unei identităţi organizaţionale puternice, în opinia candidaţilor.

    „Cei mai mulţi dintre candidaţi caută informaţii pe Google, intră pe website-ul companiei şi cer păreri de la prieteni şi cunoscuţi. În paralel, urmăresc activitatea companiei pe reţelele sociale. Practic, ei fac o evaluare 360 de grade, de aceea, şi companiile trebuie să fie prezente cu o strategie coerentă şi completă de employer branding, pe toate mediile. Cu alte cuvinte, în toate locurile în care se află şi candidaţii. 52% dintre respondenţi susţin că nu ar aplica la o companie care are o reputaţie proastă”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Printre factorii care contribuie la ocolirea unei companii de către potenţialii candidaţi, se numără recenziile negative din partea foştilor angajaţi, pachetul salarial sub media pieţei, lipsa feed-back-ului în urma interviurilor de recrutare, articolele negative din presă, anunţurile de job cu cerinţe neclare sau procesele de recrutare prea lungi.

    Totodată, participanţii la studiul derulat de eJobs spun că şi-ar dori să poată accesa într-o mai mare măsură informaţii despre companiile angajatoare din newslettere, de pe Facebook, din presă, din materiale video postate pe Youtube, dar şi de pe platformele de recrutare online. 56% dintre respondenţi ar considera utile întâlniri cu reprezentanţi ai companiei, în care să poată pune întrebări specifice.

    „Transparenţa este cuvântul de ordine în 2018, iar în ceea ce îi priveşte pe recrutori, acest lucru se traduce prin informaţii complete şi autentice despre toate aspectele care ţin de un loc de muncă, de la salariu şi locaţie până la durata şi paşii procesului de recrutare. Cu alte cuvinte, ei trebuie să facă o descriere reală a jobului, nu a fişei postului”, a subliniat Bogdan Badea.

    Sondajul eJobs a fost realizat în perioada 5-26 februarie 2018, pe un eşantion de 1.300 de respondenţi activi profesional. Dintre aceştia, aprox. 32% se încadrează în categoria de vârstă 36-45 de ani, iar aproape 49% au studii universitare şi post-universitare.

  • A devenit milionar la doar 16 ani, cu o afacere incepută in garajul părinţilor. “Credeam că oamenii care trăiau din ajutoare nu munceau pentru că erau leneşi”

    Dhillan Bhadwaj este originar din Long Eaton si si-a lansat propriul brand de imbracaminte pe vremea cand era doar un adolescent. In mai putin de un an tanarul a castigat peste un milion de dolari, iar hainele lui au ajuns sa fie purtate de vedete precum Miley Cyrus, Drake, Taylor Swift, sau Zara Larsson.

    Intrebat cum este sa fie milionar, tanarul a marturisi ca “Este uimitor faptul ca este capabil sa isi cumpere lucruri pe care nu si-ar fi imaginat ca le-ar putea avea vreodata”. Desi a devenit milionar peste noapte, tanarul incearca sa ramana cu picioarele pe pamant si sa se concentreze asupra lucrurilor care conteaza cu adevarat.

    Antreprenorul din industria modei care s-a îmbogăţit încă de la vârsta de 16 ani credea că oamenii care trăiesc din ajutoare sociale sunt leneşi. Impresia lui s-a schimbat după ce s-a mutat din casa sa cu 20 de camere pe o canapea a unei familii care se bazează pe ajutoarele sociale pentru a supravieţui în cadrul unei emisiuni TV de tip reality show, potrivit Daily Mail.

    El a locuit timp de două zile cu Elaine Sullivan în cadrul show-ului Rich Kids Go Skint. Femeiea trăieşte alături de cei doi copii ai săi Abby şi Kieran. Băiatul are 32 de ani şi suferă de autism, iar femeiea primeşte ajutor social şi după ce plăteşte toate facturile rămâne cu 400 de lire pentru a acoperi cheltuielile de zi cu zi. “Credeam că oamenii care trăiau din ajutoare nu munceau pentru că erau leneşi”, a spus el care a mărturisit că această experienţă i-a deschis ochii. 

    “Momentan suntem in pregatiri pentru lansarea colectiei primavara-vara 2018 si colaborez cu peste 70 de designeri pe care ii ajut sa isi lanseze propriile branduri. Sunt speaker motivational si vizitez diferite universitati, unde le vorbesc tinerilor despre cum isi pot pune ideile in practica”, a marturisit tanarul pentru unilad.co.uk.

    “Pur si simplu imi place sa fac oamenii fericiti. Am doar doi prieteni, cercul meu este restras. Vreau sa continui sa inspir oamenii si sa ii ajut si pe altii sa atinga succesul”, a declarat Dhillan Bhadwaj.