Bogdan Borcea (32 de ani), născut la Sibiu, este cel mai nou executiv român care şi-a făcut loc în consiliul de administraţie al Kaufland în România.
În ultima perioadă tot mai mulţi executivi români ajung în boardul grupului german care domină comerţul românesc cu afaceri de 1,8 mld. euro anul trecut.
În toamna acestui an Bogdan Borcea a fost numit administrator al Kaufland România SRL pe o perioadă nelimitată şi el îşi face loc în consiliul de administraţie alături de alţi şapte executivi.
Ponderea femeilor în consiliile de administraţie şi supraveghere ale tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti era de numai 14%, la sfârşitul anului 2014, cea mai slabă reprezentare în perioada 2009 – 2014, analizată în cadrul studiului “Women on Boards in Romania”, realizat de Deloitte România şi PWN România. Astfel, dintr-un total de 388 de membri ai celor 79 de companii analizate, doar 55 erau femei.
Comparativ, în 2009, la nivelul celor 60 de companii analizate, aproximativ 17% dintre poziţiile din structurile de conducere erau ocupate de femei. Cu o excepţie, anul 2011, când s-a înregistrat un procent de 19%, în perioada analizată, s-a înregistrat un declin al reprezentării feminine în structurile de conducere ale companiilor listate, ajungând la 14% la sfârşitul anului 2014.
Situaţia este şi mai puţin favorabilă în cazul celor mai mari 10 companii româneşti listate, incluse în indicele BET, femeile fiind prezente într-o proporţie de 11,59% la sfârşitul anului 2014.
Această tendinţă este opusă celei din UE, unde ponderea femeilor în consiliile de administraţie şi supraveghere a crescut simţitor, media ajungând la 20%, iar ţări precum Franţa, Letonia, Finlanda şi Suedia, au o reprezentare în jur de 30% a femeilor. Mai mult, în ţări precum Islanda şi Norvegia, nivelul de participare a femeilor în structurile de conducere este şi mai mare, de 45%, respectiv 38%.
Această evoluţie în Europa se datorează implementării unor măsuri legislative ca urmare a conştientizării, la nivelul factorilor de decizie, a impactului pozitiv al diversităţii de gen asupra performanţei economice a companiilor.
Urmărind acţiunile altor ţări europene, PWN România a formulat câteva măsuri pentru a creşte numărul de femei în consiliile de administraţie şi supraveghere ale companiilor listate. În primul rând, este necesară o abordare sistemică pentru a susţine femeile în dezvoltarea profesională şi personală şi în vederea atingerii unor poziţii de leadership. Companiile pot promova un transfer de practici în domeniul diversităţii de gen, în cadrul organizaţiei, iar instituţiile statului pot sprijini demersul prin politici publice.
„Un pas important constă în identificarea potenţialului şi a capabilităţilor doamnelor din companii, urmat de implementarea unui plan de pregătire structurată şi relevantă pentru ca acestea să acceadă la poziţiile din consiliile de administraţie şi supraveghere. În plus, este important ca femeile capabile să ia parte la deciziile economice, să îşi dorească acest lucru şi să acţioneze în consecinţă”, precizează Sorana Baciu, Preşedinte PWN România.
„Studiul Women on Boards in Romania este primul de acest gen care analizează prezenţa femeilor la nivelul consiliilor de administraţie şi supraveghere ale companiilor listate şi impactul acestora asupra performanţei economice. Acesta reprezintă o iniţiativă care sperăm că va încuraja companiile din România să facă progrese cu privire la creşterea echilibrului de gen în consiliile de supraveghere şi consiliile de administraţie, în menţinerea femeilor la locul de muncă, şi promovarea lor pe scara profesională”, spune Adriana Lobdă, Partener Deloitte Romania.
“Competenţele, capabilităţile şi simţul afacerilor sunt specifice atât femeilor, cât şi bărbaţilor. Perspectivele şi abordările lor sunt complementare şi ajută companiile să îşi atingă obiectivele într-un mod mai eficient”, adaugă Oana Petrescu, Partener Deloitte Romania.
“Analizând datele, am ajuns la concluzia că România are un potenţial semnificativ de femei cu experienţă profesională şi managerială demonstrată, pentru a ajunge la nivelul de 40% propus de Uniunea Europeană, spre a fi atins până în 2020”, spune Virginia Oţel, Vice Preşedinte Women on Boards, PWN România.
Conform studiului, România se situează pe locul 25, în ceea ce priveşte ponderea femeilor în structurile de conducere ale companiilor listate, înainte de ţări precum Grecia, Cipru, Portugalia, Estonia şi Malta.
Mai mult, analizând majoritatea companiilor care îşi desfăşoară activitatea în România, cea mai mare pondere a femeilor în numărul total din structurile de conducere ale companiilor este înregistrată în sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, urmate de sectorul activităţilor culturale şi recreative. Sectorul administraţiei publice, apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială se află pe a treia poziţie, în funcţie de procentul de femei în total poziţii.
Dacă reprezentarea femeilor în companiile româneşti este la un nivel redus, în ceea ce priveşte mediul de business internaţional situaţia este mai favorabilă. Prin urmare, această diversitate trebuie să fie reflectată şi în structura angajaţilor companiei, întrucât echipele mixte lucrează mai bine şi mai eficient.
“O
Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.
Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.
„În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.
Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.
Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.
În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.
În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.
Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.
PSD îl propune ca premier pe Liviu Voinea, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a României, în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care afirma că banca centrală are “rezerve de cadre” pe care le poate furniza pentru un cabinet de tehnocraţi. Totodată, Isărescu a admis, luni, că premierul ar putea proveni de la banca centrală, cu condiţia să fie tânăr.
Liviu Voinea, în vârstă de 40 de ani, în prezent viceguvernator şi membru al Consiliului de Administraţie (CA) al BNR, din octombrie 2014, a fost ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în CA al BNR.
În primul guvern format de Victor Ponta fusese secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada mai-decembrie 2012, iar înainte de Finanţe a fost membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, din aprilie 2009.
El s-a arătat în ultimii ani adeptul introducerii impozitării progresive şi al creştereii impozitului pe proprietăţi.
Liviu Voinea a absolvit, în 1997, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business. El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.
Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi în 2009 pentru funcţia de premier, presa speculând atunci că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009.
În 2009, Liviu Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, instituţie condusă de Ionuţ Costea, cumnatul candidatului la prezidenţiale la acea vreme Mircea Geoană.
Voinea a fost şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), precum şi preşedinte al Voinea Business Development. Totodată, din octombrie 2013, el predă ca profesor universitar la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, facultate la care a fost profesor asociat în perioada octombrie 2009-septembrie 2013. De asemenea, din februarie 2005 şi până în septembrie 2013, el a fost conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din iunie 2015, viceguvernatorul BNR are un teren intravilan în sectorul 1 din Bucureşti, cu o suprafaţă de 284 metri pătraţi, din anul 2011, precum şi unul de 276,2 metri pătraţi în Pipera (Voluntari – Ilfov), cumpărat în acest an, pe care-l deţine împreună cu soţia şi pe care este construită o casă de locuit cu o suprafaţă de 131,97 metri pătraţi.
Totodată, Voinea are un apartament de 76,81 metri pătraţi în Capitală şi o casă în curs de construire pe terenul din sectorul 1.
Pe numele soţiei sale mai figurează două autoturisme – un Renault Megane din 2005 şi un Land Rover Freelander 2 din anul 2008.
Voinea a mai declarat icoane, tablouri şi obiecte decorative în valoare de circa 10.000 euro, dobândite în anul 2013, precum şi verighete de aur, de 6.700 lei, din acelaşi an.
El deţine în conturi bancare circa 43.000 lei şi acumulase aproximativ 80.000 lei în fondul de pensii private. Soţia lui figurează cu un împrumut acordat în nume personal de 100.000 de lei.
Potrivit declaraţiei sale de avere, Voinea are un credit ipotecar contractat în aprilie de la Banca Transilvania, în valoare de 599.447 lei, scadent în septembrie 2019. Totodată, a împrumutat în 2013 de la Maria Voinea 11.000 euro şi 20.000 lei.
Liviu Voinea a încasat anul trecut 41.564 lei din funcţia de ministru delegat pentru Buget, 13.412 lei ca profesor universitar la ASE, iar Laura Florentina Voinea (soţia) a câştigat 44.800 lei de la Deloitte Consultanţă, din poziţia de consultant în management. Totodată, din vânzarea de titluri la SIF-uri, Voinea a încasat aproape 12.000 lei.
Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro
“Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.
Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii societăţii civile la ora 13.00. Au fost primite 5520 de mesaje pe adresa administraţiei, în care sunt propuse una sau mai multe persoane care ar trebui să reprezinte oamenii din piaţă.
Şeful statului continuă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern, fiind aşteptate la Cotroceni UNPR şi ALDE, dar şi, în premieră, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai protestatarilor, care s-au putut înscrie pentru unul din cele aproximativ 20 de locuri.
Astfel, consultările vor continua vineri, începând cu ora 11.30, când la Palatul Cotroceni va sosi delegaţia UNPR. De la ora 12.30, urmează să discute cu preşedintele Iohannis şi reprezentanţii ALDE. Până în acest moment, nici UNPR şi nici ALDE nu au anunţat componenţa delegaţiilor.
Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.
Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepreşedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.
Introducerea unor cote obligatorii de femei în consiliile de administraţie ale companiilor este o măsură care îmbunătăţeşte rapid statisticile privind egalitatea de gen. Însă măsura nu este sustenabilă pe termen lung, pentru că fiecare persoană care ajunge în roluri importante de decizie trebuie să îşi câştige locul, indiferent dacă e bărbat sau dacă e femeie, spun specialiştii.
Dacă în state precum Norvegia sau Franţa aceste cote obligatorii au avut rezultate bune şi au permis accesul femeilor în funcţii de conducere într-un ritm pe care nimeni nu şi l-ar fi închipuit, britanicii încă se gândesc dacă o astfel de măsură este sustenabilă.
„O femeie care este numită într-o funcţie de conducere trebuie să merite în primul rând să fie acolo, să aibă competenţele cerute, să se potrivească cu echipa şi cu cultura companiei pentru care lucrează, nu să fie aleasă doar pentru că există o cotă obligatorie. Sunt împotriva cotelor, dar trebuie să recunosc că aceste măsuri reuşesc foarte rapid să împingă lucrurile în direcţia pe care ne-o dorim“, a spus Denise Wilson, directorul executiv al Davies Review Women on Boards, o structură independentă creată în urmă cu cinci ani de către guvernul britanic pentru a creşte echilibrul de gen în consiliile de administraţie ale celor mai mari 350 de companii listate (incluse în indicele FTSE).
De la primul raport Davies din 2011 şi până în prezent, ţinta stabilită iniţial – ca primele 100 de companii listate din Marea Britanie să aibă cel puţin un sfert din locurile din board ocupate de femei – a fost atinsă. Astfel, ponderea femeilor din cele mai mari 100 de companii listate din Marea Britanie a crescut de la 12% la 25% în patru ani, ca urmare a unor ţinte voluntare şi nu obligatorii, marcând un eveniment istoric în viaţa corporaţiilor britanice.
În România însă, femeile reprezintă 11% din membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii listate, sub media Uniunii Europene (de 20%), potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană (2014). La poziţii executive în companii însă, femeile din România ocupau o poziţie net favorabilă în Europa (cu o pondere de peste 30% în 2012).
„Consiliile de administraţie sunt cel mai înalt forum de luare a deciziilor în companii, iar femeile au o problemă să ajungă în CA, în general, dar se pare că în România este şi mai dificil. În plus, tendinţa a fost de scădere“, a explicat Sorana Baciu, preşedintele Professional Women’s Network România (PWN România), organizaţie care reuneşte peste 140 de femei din businessul de pe plan local.
În timp ce la nivel european se discută despre o directivă care să impună o cotă obligatorie de 40% a participării femeilor în consiliile de administraţie ale firmelor listate, România se confruntă cu o scădere a ponderii acestora.
Potrivit datelor PWN România pe baza informaţiilor de la Comisia Europeană, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014 a ponderii femeilor în CA-urile firmelor listate. Sunt cotele obligatorii o soluţie pentru îmbunătăţirea prezenţei feminine în boardurile din România?
„PWN România susţine orice metode sustenabile pentru a promova accesul femeilor la deciziile economice. Cotele sunt numai o cale, dar acestea nu pot conduce la rezultate sustenabile decât dacă sunt însoţite de măsuri sistemice (program de lucru flexibil, grădiniţe şi şcoli cu program prelungit etc). Cotele au rolul de a impune o anumită disciplină în atingerea dezideratului de diversitate, dar pot fi înlocuite de măsuri voluntare implementate sistematic şi monitorizate la cel mai înalt nivel (cum se întâmplă în Marea Britanie, unde Parlamentul monitorizează atingerea unor cote voluntare)“, a mai spus Sorana Baciu.
Companiile din toată lumea încearcă să găsească tot felul de soluţii voluntare pentru a ajuta femeile să ajungă mai uşor în poziţii de top management, însă în sectoare precum cel al serviciilor juridice, în care se munceşte multe ore, este greu să existe un echilbru bun între viaţa personală şi cea profesională, a precizat Luis de Carlos Bertrán, managing partner în cadrul companiei de avocatură Uria Menéndez din Spania. În ultimii 10 ani, compania sa şi-a îmbunătăţit statisticile referitoare la ponderea femeilor în rândul angajaţilor, iar la recrutare există un procent mai mare al femeilor decât al bărbaţilor recrutaţi; cu toate acestea, numărul femeilor care devin parteneri în companie este scăzut, ponderea lor fiind de 10%.
Controlorii de trafic aerian ROMATSA vor intra în grevă generală din 1 septembrie, dacă cele 14 revendicări pe care le au nu vor fi soluţionate, ei susţinând că problemele lor sunt “de viaţă şi de moarte” şi privesc siguranţa călătorilor.
Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian, a anunţat, luni, că a fost trimisă la ministrul Transporturilor, Iulian Matache, la Consiliul de Administraţie şi la conducerea ROMATSA notificare privind declararea grevei generale în toate unităţile ROMATSA, începând cu 1 septembrie, ora 11.00.
“Vom proceda la declanşarea grevei, dacă până în acel moment organele statului abilitate nu vor reuşi să revolve problemele pe care le avem la ROMATSA. Şi pot să vă spun că sunt probleme de viaţă şi de moarte de la ROMATSA, deci nu este vorba de bani, nu e vorba de absolut nimic, ci chiar de viaţă şi de moarte, de siguranţa pasagerilor, de siguranţa salariaţilor ROMATSA”, a spus Tudorache.
Liderul sindical a subliniat că dacă se ajunge la grevă generală la ROMATSA, impactul va fi “catastrofal”, petnru că nu va fi pentru două ore, ci va fi generală şi se va opri total activitatea controlorilor de trafic aerian din toate unităţile.
“Dacă până în acel moment nu se găsesc soluţiile şi organele statului nu iau absolut nicio măsură, cum nu au făcut până azi, deşi avem numeroase plângeri făcute atât la DNA, atât la Parlament, la Senat, la preşedinte, la Camera Deputaţilor, deci nimeni nu ne ia în seamă, la Curtea de Conturi şi aşa mai departe. Avem un număr de peste 20 de procese pe care le-am intentat acestei conduceri ilegale. În mod cert, dacă până atunci nu se rezolvă lucrurile, vom declanşa greva generală, impactul va fi, din punctul nostru de vedere, catastrofal, având în vedere faptul că nu o să dureze doar două ore, ci este o grevă generală totală”, a mai spus Gabriel Tudorache.
Liderul sindical a afirmat că, în jurul orelor 14.00, ministrul Transporturilor, Iulian Matache, îi aşteaptă pe reprezentanţii sindicaliştilor ROMATSA.
“Trebuie să intrăm în legalitate. Un contract colectiv de muncă, aşa cum încearcă de luni de zile să îl semnăm, nu îl vom semna niciodată. Nu cred că cineva în ţara asta îşi riscă propria libertate pentru a semna nişte documente ilegale”, a completat Tudorache.
El a reiterat că directorul Aurel Stanciu a fost numit în mod ilegal la conducerea ROMATSA.
“Directorul a fost numit total ilegal, nu a dat niciun concurs. A fost un examen el cu el. Au fost şi alţi directori din ROMATSA care şi-au depus dosarele, dar au fost făcuţi să şi le retragă. La fel s-a întâmplat şi cu acel domn general Stoicescu. Ei ne spun că suntem indivizi comunistoizi, păi noi nici n-am apucat să fim comunişti, în timp ce toate gradele şi le-au luat numai cu sprijinul comuniştilor şi al securiştilor. El a ajuns director de căutare şi salvare. Una dintre saricinile pe care le-a avut a fost modernizarea acestui sistem de căutare şi salvare după evenimentele din Apuseni. Puteţi vedea că nu s-a făcut nimic, în afara unei direcţii. Au angajat purtător de cuvânt pentru aceste evenimente, dar l-aţi văzut undeva pe post cu ocazia tragicului eveniment cu planorul?”, a mai spus Tudorache.
La rândul său, un alt reprezentant al sindicaliştilor din ROMATSA, Alecu Florin Diaconu, susţine că o eventuală grevă nu are legătură cu salariile din sistem.
“Suntem terorizaţi psihic de acest domn director, înconjurat de conducerea care îl ajută să încalce legile, să facă abuzuri de nouă luni încoace. Greva generală este strict pentru cele 14 revendicări. Faptul că astăzi un grup de peste 300 de colegi l-a aşteptat şi i-a cerut demisia este pentru modul abuziv în care a continuat după greva de avertisment. Au trecut peste 30 de zile de atunci, iar domnul director încearcă să aducă acest conflict acolo unde noi nu ne dorim. Nu ne dorim grevă generală”, a subliniat Diaconu.
Angajaţii ROMATSA îl acuză pe directorul Aurel Stanciu că nu a respectat nimic din ceea ce sindicaliştii au stabilit, în scris, cu Ministerul Transporturilor şi sunt nemulţumiţi de faptul că nici ministrul Iulian Matache nu reacţionează.
Liderul sindical Gabriel Tudorache anunţa, săptămâna trecută, că ar putea fi declanşată greva generală la ROMATSA, el declarând atunci, pentru MEDIAFAX că tuturor reprezentanţilor sindicatului le-a fost diminuat salariul cu o treime, în mod abuziv.
Negocieri ale sindicatelor cu reprezentanţii ROMATSA şi cu cei ai Ministerului Transporturilor au avut loc în luna iulie, la discuţii fiind prezent atunci şi ministrul Transporturilor, Iulian Matache.
Cerul va fi mai mult noros în jumătatea de sud-vest a ţării şi va prezenta înnorări temporare în celelalte regiuni. Va ploua, mai ales ziua, pe arii extinse, în Crişana, Banat, Oltenia, local, în Muntenia, Dobrogea şi posibil izolat în restul teritoriului. Cantităţile de apă vor mai putea depăşi, cu totul izolat, 20…25 l/mp în vestul, în sudul ţării şi la munte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări, pe arii restrânse, în regiunile sudice.
SÂMBĂTĂ
LA BUCUREŞTI: Vremea va fi rece. Pe parcursul zilei cerul va fi mai mult noros, trecător va ploua, iar vântul va sufla în general moderat. Noaptea cerul va deveni variabil şi vântul va slăbi în intensitate. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 22 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.
LA MARE: Vremea se va menţine răcoroasă pentru această dată, dar se va ameliora ca aspect. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări trecătoare ziua, când vor mai fi averse slabe. Vântul va sufla moderat cu intensificări temporare pe litoral şi în deltă mai ales ziua. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 şi 24 de grade, iar cele minime între 16 şi 18 grade. Temperatura apei mării va fi cuprinsă între 22 şi 24 de grade.
LA MUNTE: Vremea se va menţine rece şi în general închisă. Cerul va fi mai mult noros şi va ploua local în masivele sudice şi sud-vestice şi doar pe spaţii restrânse în restul zonei montane. Izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe creste. Valorile termice nu vor avea variaţii semnificative.
DUMINICĂ
LA MARE: Vremea se va menţine răcoroasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări trecătoare dimineaţa, dar şansele de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21 şi 24 de grade, iar cele minime între 16 şi 19 grade. Temperatura apei mării va fi cuprinsă între 21 şi 23 de grade.
LA MUNTE: Vremea se va ameliora sub aspectul precipitaţiilor şi se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil cu înnorări temporare, iar ploi în general slabe cantitativ, se vor semnala pe spaţii restrânse în masivele vestice şi doar izolat în rest. Vântul va sufla slab şi moderat.
ÎN ŢARĂ: Vremea se va ameliora sub aspectul precipitaţiilor, iar valorile termice vor creşte uşor. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare şi ploi, îndeosebi ziua, pe spaţii restrânse în regiunile vestice, sudice şi la munte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 şi 27 de grade, iar cele minime între 5 grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi 19 grade în Delta Dunării.