BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.

  • Cele şapte nevoi de bază ale omului viitorului

    1. Acces instant, oriunde şi oricând – pentru a se potrivi stilului de viaţă activ pe care îl au, utilizatorii se aşteaptă să primească acces la un număr mare de servicii la cerere, în timp real.
    2. Servicii personalizare – oamenii îşi doresc din ce în ce mai mult servicii personalizate care să se potrivească stilului lor de viaţă.
    3. Deconectare – consumatorii folosesc de multe ori tehnologia pentru a-şi face timp să se deconecteze şi să se relaxeze.
    4. Eficienţă asistată – oamenii sunt interesaţi de servicii care le gestionează şi eficientizează agenda zilnică.
    5. Apropiere digitală – din cauza unui program zilnic foarte încărcat, prietenii şi familiile se vor baza din ce în ce mai mult pe tehnologie pentru a păstra legătura, indiferent de locul în care se află.
    6. Mai mult control – consumatorii doresc să-şi urmărească îndeaproape cheltuielile, consumul de date şi actualizările de informaţii, în special pentru a putea să-şi dedice mai mult timp lucrurilor importante din viaţă.
    7. Notificări bazate pe localizare – utilizatorii îşi exprimă dorinţa de a primi informaţii relevante pentru locul în care se află.

    În timp ce utilizatorii din toate cele trei pieţe studiate folosesc în mod activ internetul mai mult de trei ore pe zi, gradul de conectivitate, nevoile acestora şi disponibilitatea de a plăti pentru diferite servicii variază considerabil în funcţie de ţară.
    „69% dintre persoanele intervievate şi-au arătat interesul pentru planuri de date comune”, a declarat Sofia Jorman, Senior Advisor, Ericsson ConsumerLab. „În plus, abonamentele care oferă o vedere de ansamblu asupra conturilor şi traficul de date sau voce într-un singur loc sunt apreciate de 59% dintre utilizatori. 54% dintre aceştia au considerat utile serviciile care le permit să-şi monitorizeze sau să-şi modifice tranzacţiile financiare. 52% dintre consumatori au fost de părere că recomandările şi informaţiile oferite în funcţie de localizare le pot oferi control asupra cheltuielilor şi consumului de date. Nu în ultimul rând, aplicaţiile care oferă utilizatorilor control asupra serviciilor media şi preferinţelor în materie de conţinut online au fost considerate interesante de 48% dintre respondenţi”, a mai adăugat Jorman.

     

  • Cea mai sigura metoda de investitii, la ora actuala. Nu e nici aurul, nici valuta

     GMO, condusa de investitorul Jeremy Grantham, manageriaza 112 miliarde de dolari. Grantham nu crede in stimulii oferiti de guvern ori in cumpararea de actiuni, insa pariaza pe lemn. Motivul este interesul foarte mare pe care China il manifesta in directia acestui produs.

    Si, desi cumpararea unei paduri nu este tocmai cel mai la indemana lucru, investitia are toate sansele sa-si arate roadele bogate in viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Parolele ar putea să ajungă istorie. Cum o să ne logăm în viitor

    Uneori este dificil să ţii minte o mulţime de parole şi de combinaţii lexicale cu care să te identifici, dar Google vine cu o soluţie revoluţionară. Reprezentanţii companiei spun că accesarea unui cont se va face prin intermediul unor dispozitive şi că acestea vor avea legătură directă cu amprenta personală a utilizatorilor.

    Aceste dispozitive vor avea la bază o tehnologie extrem de sigură şi vor putea lua forma unor ceasuri de mână.

    Cercetătorii de la Google lucrează la acest proiect şi susţin că este realizat pentru îmbunătăţirea securităţii informaţiilor personale.

  • Consilier al premierului: Informatizarea instituţiilor nu a fost gândită pentru viitor. Componente hardware învechite

     “O altă cauză, una obiectivă de altfel, este reprezentată de achiziţia echipamentelor IT şi de modul cum se gândeşte proiectul. De cele mai multe ori, prima etapă a proiectului o constituie achiziţia componentelor hardware şi, în următorii 2-3 ani, se dezvoltă aplicaţiile software, care vor rula pe componente hardware învechite”, a spus Puchiu, care conduce totodată Departamentul de Servicii Online şi Design al Guvernului.

    El a adăugat că, pe lângă aceste cauze obiective, proiectele de informatizare al instituţiilor de stat au fost “gândite pentru situaţii din trecut şi nu pentru viitor”.

    “Practic, aceste proiecte nu sunt anticipative”, a spus Puchiu.

    El a afirmat că în direcţia informatizării statului “lucrurile au început să se mişte” şi că vor fi noutăţi în perioada următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nouă megatendinţe care ne vor marca viaţa în următoarele decenii

    Raportul “Future state 2030”, elaborat de KPMG în colaborare cu Mowat Centre the School of Public Policy and Governance din cadrul Universităţii din Toronto prezintă nouă megatendinţe cu care se confruntă guvernele din întreaga lume şi analizează politicile şi acţiunile strategice care ar trebui adoptate de către autorităţi încă din prezent pentru a asigura un viitor stabil.

    1. Situaţia demografică. Speranţa de viaţă mai mare şi natalitatea în scădere cresc proporţia de persoane vârstnice în întreaga lume, punând sub semnul întrebării solvabilitatea sistemelor de ajutor social, inclusiv a sistemelor de pensii şi serviciilor de asistenţă medicală. Unele regiuni se confruntă cu probleme serioase de integrare a populaţiei tinere în pieţe de muncă saturate.

    2. Rolul crescut al individului. Progresele înregistrate la nivel global în învăţământ, sănătate şi tehnologie au contribuit la creşterea rolului cetăţenilor mai mult ca niciodată, conducând la cereri crescute de transparenţă şi participare la procesul decizional al guvernelor şi autorităţilor publice. Aceste schimbări vor continua, anunţând o nouă eră în istoria omenirii în care, până în anul 2022, vor exista mai mulţi cetăţeni aparţinând clasei mijlocii decât celei sărace.

    3. Tehnologia generică. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiile au transformat societatea în ultimii 30 de ani. Un nou val de realizări tehnologice creează acum noi oportunităţi, punând în acelaşi timp la încercare capacitatea guvernelor de a exploata beneficiile acestora şi a asigura o supraveghere prudentă.

    4. Interconectare economică. Economia globală interconectată va fi martoră a unei creşteri continue a comerţului internaţional şi fluxurilor de capital, dar în lipsa consolidării convenţiilor internaţionale, progresul şi beneficiile economice optime ar putea să nu se materializeze.

    5. Datoria publică. Este un factor care va limita semnificativ opţiunile politice şi fiscale până în şi chiar dincolo de anul 2030. Abilitatea guvernelor de a ţine datoriile sub control şi de a găsi noi soluţii de furnizare a serviciilor publice le va afecta capacitatea de a răspunde provocărilor majore de ordin social, economic şi de mediu.

    6. Mutaţii în puterea economică. Economiile emergente scot milioane de oameni din sărăcie, exercitând în acelaşi timp mai multă influenţă în economia globală. în condiţiile unei reaşezări a puterilor globale, atât instituţiile internaţionale, cât şi guvernele naţionale si corporatiile multinationale vor trebui să acorde o mai mare atenţie transparenţei şi deschiderii.
    7. Schimbările climatice. Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cauzează schimbări climatice, conducând la o combinaţie complexă de schimbări imprevizibile ale mediului, punând în acelaşi timp la încercare rezistenţa sistemelor naturale şi a celor construite. Realizarea unei combinaţii corespunzătoare între politicile de adaptare şi politicile de atenuare a efectelor va fi o sarcina dificilă pentru majoritatea guvernelor.

    8. Presiunea asupra resurselor. Presiunea combinată exercitată de creşterea populaţiei, dezvoltarea economică şi schimbările climatice vor exercita o presiune crescută asupra principalelor resurse naturale (ca de exemplu, apa, alimente, teren arabil şi energie). în aceste condiţii, managementul sustenabil al resurselor va ocupa locul central pe agenda guvernelor.

    9. Urbanizarea. Aproape două treimi din populaţia lumii va locui în oraşe până în anul 2030. Urbanizarea creează suficiente oportunităţi de dezvoltare socială şi economică şi un mod de viaţă sustenabilă, dar exercită în acelaşi timp presiune asupra infrastructurii şi resurselor şi în special asupra energiei.

    “Guvernele s-au concentrat asupra obiectivelor pe termen scurt din cauza unei multitudini de factori, inclusiv datorită crizei financiare şi urmărilor acesteia, ceea ce este de înţeles”, spune Nick Chism, Global Head of Government & Infrastructure, KPMG International. “Acum am atins însă un moment critic în care guvernele trebuie să adopte o viziune pe termen mai lung asupra provocărilor sociale şi de mediu tot mai presante. În lipsa unor schimbări majore, impactul acestor nouă megatendinte va depăşi cu mult capacitatea guvernelor de a răspunde nevoilor şi cererilor părţilor interesate în următorii 10-20 de ani.”

    Şerban Toader, Senior Partner KPMG Romania, spune: “Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători. Guvernul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere. Noi le oferim liderilor în afaceri încrederea necesară să meargă mai departe, într-un mediu economic încă dificil, iar acest studiu zugrăveşte imaginea clară a provocărilor viitoare. Guvernul şi antreprenorii din România pot alege să păstreze direcţia actuală şi să depună eforturi pentru serviciile de bază sau se pot adapta şi îşi pot ajusta operaţiunile pentru a se integra în noua realitate a pieţei, rezultată din cele nouă megatendinţe.”

  • Portretul tânărului viitor pensionar

    O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.

    Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.

    Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.

    Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.

    În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).

     „Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.

     

    * tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.

  • CONFERINŢĂ MEDIAFAX: Metropolitan Life – Noi suntem pregătiţi să preluăm riscurile neacoperite de pachetul de bază

     “Noi, ca şi asiguratori, suntem pregătiţi să preluăm riscurile care nu vor fi acoperite de pachetul de bază”, a spus Theodor Alexandrescu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Preşedintele Metropolitan Life a precizat că nu sunt foarte mulţi asiguratori care doresc să preia riscul de morbiditate, pentru că acesta este foarte greu de controlat, având în vedere statisticile “deteriorate” potrivit cărora media de spitalizare este de aproximativ şase zile, lucru care duce la un cost al pachetului foarte ridicat.

    “Un pachet obligatoriu are cost undeva la jumătate faţă de unul voluntar, pentru că avem dispersia riscului”, a mai spus Theodor Alexandrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată mallurile viitorului

    În funcţie de mărimea proiectului, de mixul de chiriaşi şi activităţi comerciale şi de diversitatea facilităţilor de divertisment şi petrecere a timpului liber, centrele comerciale din România pot fi împărţite în trei categorii. Proiectele de primă generaţie au fost deschise în perioada 2000 – 2006 şi reprezintă aproximativ 32% din stocul local de centre comerciale (474.000 mp). Mixul de chiriaşi este dominat de către o ancoră de food (de obicei, un hypermarket de mari dimensiuni), cu o galerie comercială adiacentă, totalizând maximum 20.000 mp. Mallurile de generaţia a doua au fost dezvoltate începând cu anul 2000 şi sunt încă operaţionale, oferind o varietate mai mare de comercianţi de retail şi servicii. Având suprafeţe închiriabile de 20.000 – 40.000 mp, aceste malluri reprezintă 30% din stocul de spaţii comerciale (456.000 mp). Proiectele de generaţia a treia includ un mix complet şi echilibrat de chiriaşi şi activităţi comerciale, cu un accent puternic pe facilităţile de divertisment şi petrecere a timpului liber, oferind clienţilor opţiuni diverse în acest sens (cinematograf, bowling, biliard, loc de joacă pentru copii şi o varietate mai mare de restaurante). 

    „În contextul unui ritm de viaţă rapid şi al unui mediu de afaceri competitiv, centrele comerciale se pot transforma într-un al treilea spaţiu de viaţă, un loc în care oamenii pot veni, în afara timpului petrecut acasă (primul spaţiu) sau la muncă (al doilea spaţiu), pentru a se relaxa, a socializa şi a face parte dintr-o comunitate. Pentru a obţine acest status, centrele comerciale de generaţia a treia îmbină utilul cu plăcutul, cumpărăturile cu distracţia, nevoile cu dorinţele într-un mediu confortabil, sigur şi agreabil din punct de vedere estetic”, a declarat Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România.   


    Până la sfârşitul anului vor fi 12 centre comerciale de generaţia a treia operaţionale în România, după deschiderea AFI Palace Ploieşti, pe 3 octombrie.

    „În plus faţă de mixul de chiriaşi de fashion, un centru comercial de succes trebuie să anticipeze şi să ofere vizitatorilor zone de distracţie şi petrecere a timpului liber pentru a îmbogăţi experienţa cumpărăturilor şi satisfacţia acestora. Astăzi, un mall nu este doar o alegere pentru cumpărături, este şi un loc pentru relaxare şi socializare. În acest sens, a pune la dispoziţia cumpărătorilor spaţii de distracţie devine o necesitate. Acesta este un aspect important pe care l-am luat în calcul când am dezvoltat AFI Palace Ploieşti, în continuarea succesului obţinut cu AFI Palace Cotroceni”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe România.
    AFI Europe Romaniaa personalizat pe piata locala modelul nou de centre comerciale prin AFI Palace Cotroceni si AFI Palace Ploiesti
    AFI Palace Ploieşti va avea un mix de chiriaşi împărţit astfel: 29% hypermarket, 36% modă, 5% decoraţiuni, 8% electronice şi electrocasnice, 3% restaurante şi cafenele, 14% zone pentru distracţie şi petrecere a timpului liber. Mall-ul include un cinematograf multiplex cu şase ecrane, Cinema 6D, patinoar, centru PlayStation, spaţiu de joacă pentru copii şi peste 1.000 de locuri de parcare. Mai mult, expresivitatea urbană a proiectului este redată prin combinarea spaţiilor exterioare cu cele interioare.


    Atractive pentru consumatori şi profitabile pentru chiriaşi, mall-urile de generaţia a treia au fost dezvoltate pentru a răspunde provocărilor actuale ale pieţei de retail, care sunt resimţite atât la nivel local, cât şi european, precum presiunea de a reduce costurile cu chiria şi ale celor legate de taxa de mentenanţă, comerţul online, comerţul stradal în centrul oraşelor etc. Deoarece nevoile consumatorilor şi ale retailerilor se schimbă constant, noi modele de centre comerciale sunt aşteptate să apară în peisajul de retail local în viitor, precum centrele open-air care îmbină într-un mod armonios spaţiul interior cu cel exterior sau proiecte complete de tip mixt, care să combine nu doar spaţii de birouri şi retail, ci şi spaţii rezidenţiale şi hoteliere.