BusinessMagazin

Tag: Strategie

  • Strategia de criza a Samsung: extinderea

    “Cate un birou in fiecare tara unde desfasuram activitati prin
    intermediul distribuitorilor locali”, rezuma YoungLak Jung,
    presedintele Samsung Electronics Romania, planul companiei
    sud-coreene pentru urmatorii ani la nivel mondial, alaturi de
    obiectivul de crestere a veniturilor anuale pana la 400 de miliarde
    de dolari (peste 308 de miliarde de euro). Inaugurarea
    subsidiarelor si, implicit, gestionarea directa a operatiunilor de
    distributie de produse este doar una dintre componentele strategiei
    Samsung, cu scopul ca in urmatorii ani cifra de afaceri
    inregistrata anul trecut la nivel global sa ajunga cel putin sa se
    tripleze.”


    Romania este doar una dintre tarile in care, incepand cu luna
    iulie, compania a aplicat schimbarea modelului operational, alaturi
    de exemple precum Austria, Bulgaria sau Grecia, unde subsidiara
    nou-infiintata gestioneaza momentan doar distributia de telefoane
    mobile, urmand ca din 2011 sa extinda activitatea la toate
    segmentele de produse din portofoliu.

    In sine, strategia Samsung este insa mult mai ampla, implicand
    mai multe tari din America de Sud, Africa si Europa Centrala si de
    Est, dupa cum spune YoungLak Jung intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin. Iar momentul nu este deloc intamplator, dificultatile
    economice din toata lumea fiind privite ca o oportunitate de a
    mentine terenul si chiar de a creste in anumite piete prin
    intermediul operatiunilor directe, in conditiile in care, in fata
    diminuarii consumului, multe companii decid sa restranga si sa
    optimizeze businessul.


    “Experienta de aproape zece ani pe piata din Romania reprezinta
    o baza solida pentru un nou inceput”, apreciaza presedintele
    Samsung Electronics Romania, care lucreaza in companie din 1987, in
    tari precum Coreea, Ungaria si Kazahstan. |n tot acest timp,
    compania a derulat activitati pe piata de aici exclusiv prin
    intermediul unor distribuitori precum Genco, Hat, Deck si RHS, care
    au asigurat prezenta produselor Samsung in lanturile de retail din
    Romania.

    Odata cu infiintarea subsidiarei unde lucreaza in prezent 80 de
    angajati, la care se adauga alti 20 in Bulgaria, birou ce va fi
    coordonat tot de YoungLak Jung, o buna parte din operatiuni, in
    special din zona de vanzari si marketing, va fi preluata de Samsung
    Romania, insa parteneriatele cu distribuitorii nu vor fi incheiate,
    ci doar restranse, dupa cum spune presedintele subsidiarei. Anul
    trecut, afacerile companiei in Romania si Bulgaria s-au cifrat la
    420 de milioane de dolari (327,4 de milioane de euro), in scadere
    fata de nivelul de 480 de milioane de dolari ()374,2 de milioane de
    euro) atins in 2008.

  • Cum s-au indragostit francezii de bateriile de masina romanesti

    Energia din vorbele oficialului nu vine nicidecum numai din
    bucuria aniversarii, ci mai ales datorita rezultatelor anuntate de
    companie pentru primul semestru al anului 2010. Mai exact, bilantul
    indica o crestere a cifrei de afaceri de la 22,3 milioane euro, in
    2009. la 28,8 milioane. Plusul este valabil si in zona de
    productie, unde cresterea de anul trecut este de 30% comparativ cu
    2008, respectiv vanzarea a doua milioane de acumulatori, fata de
    1,5 milioane.

    “Daca vorbim de piata romaneasca, pe zona de productie pentru
    uzinele de automobile, suntem furnizor unic pentru Dacia-Renault
    inca din 1997, avand vanzari de circa 300.000 de unitati pe an.
    Toate autoturismele Dacia sunt echipate cu baterii Rombat”, spune
    directorul general. In ce priveste piata pieselor de schimb, anul
    trecut a adus o restrangere cu 15-20%, insa, cel putin pana acum,
    cei de la Rombat constata ca semnele din 2010 sunt cele ale unei
    cresteri fata de anul trecut: “Trebuie sa asteptam sfarsitul anului
    pentru ca urmeaza un semestru cu anumite hotarari ale Guvernului
    care nu sunt prea incurajatoare pentru mediul de afaceri”.

    Dincolo de contractul cu Dacia, producatorul roman exporta si
    pentru fabrica Peugeot din Slovacia. Exporturile acopera 60% din
    productie, mai bine de jumatate din acumulatori ajungand pe piata
    pieselor de schimb din Europa. Cea mai mare deschidere a companiei
    este Franta, unde, potrivit directorului Rombat, o baterie din zece
    vandute este romaneasca. “In Franta am vandut peste 800.000 de
    acumulatori, insa Italia si Portugalia sunt si ele de mare interes,
    iar in Romania cota de piata a companiei este de 51%”, completeaza
    Repede.

    Dorinta actionarilor este sa isi mareasca si mai mult vanzrile
    in Romania, de aceea deschid noi spatii in toate regiunile tarii.
    Cele doua centre inaugurate la inceput de iulie in Bucuresti-Jilava
    si Braila se alatura celor din Brasov, Craiova, Deva, Iasi, Ramnicu
    Valcea si altor doua puncte de lucru din Oradea si
    Bucuresti-Militari. “Este foarte important sa ne dezvoltam reteaua
    de distributie din Romania si in acest sens am investit in noile
    centre”, adauga directorul de dezvoltare Marcel Parvu.

  • Videanu vrea sa reindustrializeze Romania. Trei domenii cu potential

    “Aceasta trebuie sa fie asumata de toate partidele politice, de
    patronate si sindicate”, a spus ieri ministrul.

    Doua subramuri industriale ar avea potential de dezvoltare, din
    punctul de vedere al efectului multiplicator al investitiei. Este
    vorba de constructiile metalice si de masinile si aparatele
    electrice, dupa cum a precizat presedintele Grupului de Economie
    Aplicata, Liviu Voinea. El a inclus in aceasta categorie si
    agricultura, care insa, dupa cum a punctat si Videanu, trebuie
    industrializata.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Manfred Wiltschnigg, Immoeast: Am vrut sa vindem doua cladiri din Bucuresti dar ofertele au fost prea mici

    Sumele oferite de potentialii cumparatori au fost insa prea mici
    si fondul a decis astfel sa pastreze cladirile, a declarat, pentru
    BUSINESS Magazin, Manfred Wiltschnigg, membru in consiliul de
    administratie al Immofinanz, grup care a fuzionat recent cu
    Immoeast.

    “Nu e o situatie buna si in multe cazuri nu face sens sa incepem
    dezvoltarile proiectelor anuntate. Nu ar fi o idee buna nici sa
    vindem (n.red. terenurile) din cauza scaderii de piata a
    valorilor”, afirma Manfred Wiltschnigg.


    Click aici     pentru a citi mai multe despre
    strategiile celor mai mari investitori in imobiliarele
    romanesti    .

  • Tiriac cel mic si businessul cel mare

    “Nu se mai pune discutia despre luminita de la capatul tunelului
    pentru ca nu mai suntem in tunel. Acesta este mediul in care traim
    acum. Ce era diferit intre 2009 si 2010 este ca anul trecut erai in
    intuneric fara busola, nu stiai ce se va intampla maine. Nu stiai
    daca hotararile care le luai sunt bune sau rele. Acum stim exact
    unde suntem. Si stim in proportie de 80-90% ce se va intampla in
    anii urmatori, daca nu va veni vreo catastrofa.” Discursul lui
    Tiriac junior seamana destul de mult cu cel al tatalui sau, care a
    acordat anul trecut un interviu BUSINESS Magazin. Pesimismul, dar
    si siguranta de sine ca pana la urma afacerile vor merge bine
    caracterizeaza discursul lui Ion Ion Tiriac, care a preluat fraiele
    Tiriac Holdings in ultimii doi-trei ani.

    Criza de anul trecut, cand afacerile grupului au scazut la 1,4
    miliarde de euro, cu 30-40% fata de anul anterior, l-a invatat pe
    Tiriac junior sa pretuiasca cifrele mici: “Acum clientul este mult
    mai atent pe ce isi cheltuieste banii, iar orice crestere
    procentuala va fi mult mai valoroasa decat salturile anuale de 40%
    realizate in trecut”. Vorbind despre anul trecut, Ion Ion Tiriac
    spune ca a reusit sa aiba o scadere mai mica decat piata si ca nu a
    pierdut, dar nici nu a castigat bani: “In 2009, am fost pe zero,
    cel mult am realizat la cateva companii un profit de cateva sute de
    mii sau 1 milion de euro si am castigat cota de piata”.

  • Strategie de criza: cum a ajuns posta in farmacie

    “Posta pe care o aveam in localitate s-a inchis. Insemna ca
    majoritatea locuitorilor sa plece in Viena pentru a putea apela la
    astfel de servicii. Pentru businessul pe care il conduc ar fi
    insemnat reducerea numarului pacientilor in farmacie. Am decis
    atunci sa aloc spatiul necesar pentru un mic oficiu postal in
    incinta farmaciei. Traficul s-a dublat si astfel am reusit sa-mi
    fidelizez noi pacienti”, explica Muller Uri.

    In perioada 25-28 martie 2010, o delegatie de 50 de farmacisti
    din Bucuresti si din principalele judete din Romania a avut o serie
    de intalniri cu reprezentanti ai Asociatiei Farmacistilor din
    Austria si ai Asociatiei Farmacistilor din Viena. Ei au avut ocazia
    sa viziteze cea mai mare farmacie cu traditie din Austria –
    farmacia Kaiserkrone si sediul celui mai mare distribuitor – Herba
    Chemosan, cu o cota de piata de peste 41%.

    Potrivit datelor Patronatului Farmacistilor din Romania, peste
    70% dintre farmaciile romanesti sunt in faliment contabil,
    unitatile nemaiputand sa achite cheltuielile curente de intretinere
    si datoriile catre furnizori.

  • Care este concluzia firmei care face brandul de tara, dupa ce a cheltuit 400.000 de euro

    Mai bine de 80% dintre turistii straini nu au idee ce le poate
    oferi Romania. Cand vine vorba de stiri despre tara noastra, 100%
    sunt negative. Sub aceste auspicii se lucreaza la noul brand de
    tara, care ar trebui sa fie “puternic, robust si diferentiat fata
    de altele”. “Daca nu gasim un element care sa diferentieze brandul
    Romaniei de al altor tari, trebuie sa inventam unul. De urgenta”,
    spune Eulogio Bordas, consultantul companiei THR la care Ministerul
    Dezvoltarii Regionale si Turismului a apelat.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cum vrea statul sa impoziteze podeaua casei pe ambele parti

    In scurt timp, romanii ar putea fi obligati sa plateasca impozit
    si pe casa, si pe terenul pe care sta casa, conform proiectului
    noului Cod Fiscal, obtinut de Gandul. In termeni tehnici, Guvernul
    a abrogat litera “a” de la articolul 257, care prevedea ca terenul
    pe care este amplasata o cladire nu este impozabil. In bani,
    expertii fiscali spun ca cei care locuiesc la bloc, de exemplu, nu
    vor resimti faptul ca platesc impozit si pe apartament, si pe
    cota-parte din terenul pe care e construit blocul. Pana acum,
    suprafata impozitata era cea totala din care se scadea “amprenta la
    sol”, respectiv aria pe care o are cladirea la nivelul solului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Exclusiv: El e urmasul lui Patriciu

    In martie 2010, se implinesc doi ani de cand Saduokhas
    Atashovich Meraliyev a venit in Romania. Este CEO al Rompetrol din
    iulie 2009, dar se afla la primul sau interviu, dupa luni intregi
    in care compania a comunicat extrem de putin, complet opus stilului
    de comunicare din vremea lui Dinu Patriciu. Abordarea lui Meraliyev
    este insa foarte importanta pentru modul cum vad kazahii
    dezvoltarea Rompetrol si este prima discutie oficiala despre
    strategia grupului de cand a fost integral cumparat de catre
    KazMunaiGaz.

    Fostul birou al lui Dinu Patriciu arata complet diferit. Au
    disparut machetele de vapoare de pe pervaz, tabloul cu Van Gogh si
    multitudinea de gadgeturi de pe masa. E mai putin colorat. E si mai
    multa lumina. Scaunul complicat pe care statea fondatorul Rompetrol
    a fost inlocuit cu un scaun directorial clasic. Si negru. Insa
    discursul e total schimbat. Dinu Patriciu vorbea greu si misterios.
    Folosea metafore si se indeparta rapid de subiect – mai ales cand
    subiectul era legat de cifrele sau strategia Rompetrol. Se referea
    la Rompetrol cu precautie, asa cum vorbesti despre ceva foarte
    personal, aproape intim.

    Saduokhas Atashovich Meraliyev vorbeste scurt si clar. Se simte
    din discurs ca Rompetrol e un mandat, o companie mare despre care
    Meraliyev trebuie sa demonstreze tarii sale ca a fost bine sa o
    cumpere. De aceea vorbeste despre ea aproape ca un chirurg.
    Foloseste termenii “optimizare”, “curatenie”, “sincer”, dar, mai
    ales, “parerea mea puternica” (my strong opinion). Exprimarea apare
    indeosebi cand CEO-ul Rompetrol incearca sa desparta parerea sa
    personala de planurile anterioare ale Rompetrol sau de modul cum
    dezvoltarea Rompetrol este gandita la Astana. “In Kazahstan sunt
    multe pareri despre achizitia Rompetrol. De aici insa, se vede
    altfel.”

    Inca de la prima strangere de mana, in atitudinea lui Saduokhas
    Atashovich Meraliyev se simte melanjul dintre scoala ruseasca,
    experienta americana si CEO-ul cu un buget de cateva miliarde.
    Meraliyev are un comportament egal, calm, si se insufleteste de
    vreo doua ori de-a lungul discutiei: o data cand vorbeste despre
    frumusetea limbii kazahe, pe care spera sa o vorbeasca fluent si
    copiii sai, si o data cand povesteste despre experienta lui de pe
    campul petrolier Tengizchevroil. Munca la Tengiz, cel mai mare
    zacamant in exploatare din Kazahstan, a reprezentat pentru
    Meraliyev cea mai importanta experienta din “viata reala”. Ii
    sclipesc ochii si acum, dupa mai bine de zece ani, cand intreaba
    retoric: “Va puteti imagina ca foram la cinci kilometri adancime si
    ca scoteam 11 milioane de tone de petrol?”.

  • Directorii SIF-urilor spun ca vor sa se reinventeze

    “Trebuie sa ne dam seama ca lumea s-a schimbat si ca trebuie sa
    ne schimbam si noi”, spune Ioan Cuzman, presedintele SIF
    Banat-Crisana (SIF1). El pregateste o noua strategie care ar putea
    fi prezentata actionarilor in cateva luni, dupa ce a cedat trei
    locuri in CA grupului de actionari de la Banca Transilvania.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro