BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • O companie românească dezvoltă un proiect pentru Agenţia Spaţială Europeană

    Proiectul reprezintă o premieră pentru zona europeană, inovaţia constând în folosirea unui nou tip de senzori ce pot fi utilizaţi pentru a detecta fenomene optice în spaţiu, în lungimi de undă UV (ultraviolet), potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Odată cu validarea tehnologiei din acest prototip, Zitec are în vedere specializarea pe tehnologiile de fotodetecţie şi pe viitor preluarea unor proiecte mai mari, de producţie a dispozitivelor destinate spaţiului cosmic.
     
    „Ne bucurăm foarte mult că am reuşit să obţinem, împreună cu ISS, acest proiect finanţat de Agenţia Spaţială Europeană. Nu numai că această colaborare ne motivează şi ne onorează, dar deschide pentru Zitec o nouă direcţie, în care dezvoltarea de software este însoţită de realizarea de dispozitive hardware inovative, la cel mai înalt nivel. Proiectul acesta se bazează, de exemplu, pe o tehnologie avansată de fotodetecţie, fotomultiplicator cu siliciu (Silicon Photomultiplier). Aceasta va fi integrată într-un dispozitiv pe care departamentul nostru specializat îl construieşte împreună cu ISS”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator Zitec.
     
    Sistemul de fotodetecţie dezvoltat de Zitec va fi montat într-un „dark chamber”, o cutie în care nu pătrunde lumina, pentru a fi testat în condiţii de întuneric asemănătoare cu cele din spaţiu. Rolul dispozitivului va fi să simuleze şi să măsoare fenomene optice şi să transmită rezultatele către un sistem de calcul, unde vor fi procesate. În „dark chamber” există un sistem de detecţie a impulsurilor luminoase, montat pe un cadru care se poate mişca în toate direcţiile, pentru a detecta orice sursă de lumină. Dimensiunile dispozitivului de tip dark chamber sunt de 1.1 x 1.1 x 2 m.
     
    „Ne bucurăm că ESA a aprobat proiectul conceput de noi şi că acesta va fi implementat cu ajutorul firmei româneşti Zitec. Este un proiect care ridică multe provocări, de la procesarea în paralel a 256 de semnale analogice, la designul şi producţia modulelor electronice şi, nu în ultimul rând, minimizarea erorilor care pot apărea în sistem. Suntem încrezători că, prin prisma experienţei Zitec în dezvoltarea de tehnologii inovatoare, acest proiect reprezintă doar un început pentru o colaborare pe termen lung”, a declarat Mihnea Popescu, Institutul de Ştiinţe Spaţiale.
     
    Proiectul a demarat la sfârşitul anului 2016, iar termenul final este stabilit pentru aprilie 2019. În realizarea lui este implicată echipa Embedded Zitec, acest departament urmând să fie extins în perioada următoare cu noi membri, atât din Bucureşti, cât şi de la nivel naţional, pentru cei din urmă compania oferind pachete de relocare.
     
    Zitec este una dintre companiile lider în industria IT din România, specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, precum şi servicii de online marketing. Cu un ritm de creştere anual susţinut, afaceri de 4,5 milioane euro în 2015 şi circa 40% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate pentru parteneri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia sau Olanda, succesul Zitec este confirmat şi pe plan local prin referinţele primite din partea unor clienţi de top, precum PayU, Flanco, Amadeus, Paravion, Depanero, Vector Watch sau Network One Distribution.
     
     
     
     
     
     
     

  • Dacia Renault cheamă în service peste 1.600 de maşini cu probleme la airbag şi sistemul de frânare

    Dacia cheamă 754 de modele Logan II şi Sandero II, pentru că a identificat „o posibilă perturbare a sistemului de frânare al autovehicului”. Potrivit informaţiilor transmise către ANPC, este necesară verificarea etrierului de frână de pe partea dreaptă, din faţă. „În situaţia unei frânări de urgenţă, eficacitatea sistemului de frânare poate fi afectată”, avertizează reprezentanţii Grupului Dacia Renault. Dacă se consideră necesar, etrierul de frână va fi înlocuit. Intervenţia poate dura între 20 de minute şi una-două ore, în funcţie de intervenţia de realizat.

    Dacia mai cheamă în service 724 de modele Logan II, pentru că au identificat un lot izolat de airbag-uri a căror funcţiune poate fi afectată în cazul unui impact.

    Maşinile sunt rechemate la service pentru verificarea seriei de fabricaţie a airbag-ului şoferului. Dacă va fi necesar, acesta va fi înlocuit, iar acţiunea poate dura 50 de minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Într-o regiune din Africa există un reactor nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani

    Deşi iniţial ne-ar fi imposibil să credem că pe Pământ ar exista un reactor nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani, trebuie însă să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă şi să nu ne gândim că este vorba neapărat de o structură realizată de mâna umană. Reactorul a fost descoperit în anul 1972, în momentul în care doi cercetători francezi au prelevat minereu de uraniu dintr-o mină

    Vezi aici ce poate face reactorul nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani. ”Este spectaculos”

  • Doctorul din buzunar revoluţionează medicina

    Pentru Babylon nu este greu să diagnosticheze cu precizie, spre exemplu, o indigestie. La fel de uşor poate da şi recomandări de tratament. Pe Madhumita Murgia, corespondent pe tehnologie al Financial Times, sistemul Babylon l-a scutit de un drum scump la medic când s-a confruntat cu o astfel de problemă. Dignosticul şi tratamentul, care a dat rezultate, i-au venit printr-o aplicaţie de smartphone de la un robot-consilier medical – Babylon. Sistemul nu se vrea doar o culegere de simptome şi de boli. Firma londoneză, cu 100 de cercetători specializaţi în inteligenţă artificială, încearcă să creeze cel mai mare depozit de informaţii medicale, un doctor suprauman care poate tria, diagnostica şi chiar vindeca prin intermediul telefonului mobul. Compania speră că noua versiune a aplicaţiei sale, care va fi lansată în aprilie, va fi primul robot certificat clinic de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor din Marea Britanie pentru furnizarea de diagnostice medicale. „Verdictul” dat de Babylon în ce priveşte starea de sănătate a jurnalistului a avut la bază miliarde de informaţii colectate prin mii de consultaţii-test care au avut loc în fiecare zi de la lansare. Compania susţine că are o rată de acurateţe de 92%. Spre comparaţie, un medic efectuează în medie 7.000 de consultaţii pe an.

    „Nu cred că o să fie la fel de bun ca un medic”, spune Ali Parsa, fondatorul Babylon. „Va fi de 10 ori mai precis decât un medic. Niciun creier uman nu va putea face aşa ceva.”

    Doctorul-robot al lui Parsa este doar unul din mulţimea de instrumente puternice care au transformat smartphone-urile în clinci medicale mobile care pot fi accesate oricine are conexiune la internet. Aceste instrumente sunt cu mult mai sofisticate decât dispozitivele wireless din generaţia Fitbit, care ajută la numărarea paşilor, la calcularea caloriilor arse şi la monitorizarea somnului. Revoluţia digitală este în plină desfăşurare: anul trecut Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a SUA (FDA) a aprobat 36 de aplicaţii şi dispozitive din domeniul sănătaţii, de la monitoare pentru plămâni la teste pentru glucoza din sânge, care furnizează sfaturi medicale consumatorilor. În 2015, autorităţile britanice au promis că va testa în următorii cinci ani aceste inovaţii cu circa şase milioane de pacienţi reali.

    Anul acesta, medicii vor folosi experimental smartphone-urile pentru examinări tradiţionale ale organelor umane, pentru efectuarea de ecografii cu ultrasunete, pentru măsurarea ritmului inimii, a presiunii sângelui şi a nivelului de glucoză, teste privind funcţionarea ficatului şi rinichilor şi chiar pentru secvenţionarea ADN‑ului. Toate acestea vor fi făcute prin dispozitive miniaturale conectate la telefon. Transformarea graduală a smartphone-ului într-un medic va revoluţiona industria serviciilor de sănătate.

    „În cinci ani, smartphone-urile sau orice alt dispozitiv vom folosi pentru a avea acces la informaţie va lua povara de pe numărul limitat de specialişti umani pe care-i avem”, spune Keith McNeil, director de informaţii la NHS, serviciul naţional de sănătate din Marea Britanie. „Oamenii vor primi o triere inteligentă, personalizată, pe telefoanele lor, sau vor putea să se îngrijească singuri în cazurile cu afecţiuni cronice, cum ar fi diabetul, prin monitorizare acasă.”

    Sistemele de sănătate sunt adesea copleşite de numărul mare de clienţi şi prin urmare oamenii nu pot primi consultaţii la timp. În Marea Britanie, unu din opt diagnostice este eronat. Erorile medicale ucid 1.000 de persoane pe lună în regat şi reprezintă a treia cauză de deces în SUA, potrivit unui studiu din 2016 publicat de British Medical Journal.

    „Se simt schimbări importante în cerere, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor, în condiţiile în care trăim mai mult, cât şi în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei în întreaga lume”, explică McNeil.

    „Oamenii îmbătrânesc cu multe afecţiuni cronice şi de aceea este nevoie de o nouă paradigmă în ceea ce priveşte tratamentul acasă, în afara spitalului sau a clinicii.”

    În acest sistem de servicii medicale pe care smartphone-ul îl face posibil, pacientul va fi custodele propriei sănătăţi. Telefonul va fi o bază de date medicale, care va avea informaţii despre dietă sau despre activitatea fizică. Va ţine evidenţa stilului de viaţă, a mediilor în care îşi petrece timpul proprietarul şi astfel va putea crea un strat adiţional de context pentru diagnosticul medical.

    Dacă organismul se comportă atipic, o aplicaţie, aparţinând ori unui furnizor de servicii medicale privat, ori unuia de stat, va scoate acest lucru în evidenţă şi va efectua primul pas în procesul de triere: un ghiont pentru adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos sau diagnosticarea unor probleme precum entorsele, arsurile stomacale sau gripa. În unele cazuri, aplicaţia poate îndruma utilizatorul spre un medic de familie sau spre un specialist, scutind bolnavul de un drum la spitalul de urgenţă. Datele vor fi păstrate, integrate şi analizate de maşinării care învaţă, permiţând medicilor umani să identifice tendinţe şi interacţiuni la nivelul populaţiei şi, în cele din urmă, să găsească Sfântul Graal al serviciilor de sănătate: prezicerea şi prevenirea bolilor înainte ca aceastea să apară. Această explozie de date ridică probleme mari privind intimitatea şi siguranţa, iar inventatorii va trebui să găsească soluţii.

  • Statele UE care nu acceptă refugiaţi ar putea pierde fonduri comunitare

    Ţările Uniunii Europene care nu acceptă refugiaţi în cadrul sistemului de redistribuire propus de Comisia Europeană ar putea pierde accesul la fonduri comunitare, conform unui proiect de modificare a Regulamentului Dublin, afirmă eurodeputata Cecilia Wikstroem.

    “Este imposibil ca Regulamentul Dublin să fie menţinut în forma actuală”, a declarat, pentru EUObserver, eurodeputata suedeză Cecilia Wikstroem, responsabilă de elaborarea poziţiei Parlamentului European privind modificarea sistemului european de gestionare a solicitărilor de azil.

    Cei mai mulţi extracomunitari veniţi în Uniunea Europeană în ultimii ani au depus solicitări de azil în doar câteva ţări, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de ţări, precum Italia, Grecia şi Germania, Comisia Europeană a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în distribuirea refugiaţilor. Dat fiind că ideea a întâmpinat rezistenţa Grupului Vişegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia), la un moment dat s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank îşi modernizează infrastructura, astfel că în weekend sistemul ar putea avea întreruperi

    CEC Bank anunţă că va derula operaţiuni de modernizare a infrastructurii informatice începând de vineri, ora 20.00, până duminică, ora 12.00, interval în care este posibil să apără scurte întreruperi în funcţionarea sistemului de carduri, a serviciilor Internet Banking şi Mobile Banking.

    În perioada menţionată, reţelele de ATM-uri şi POS-uri ale băncii va fi funcţionale.

    Clienţii pot contacta reprezentanţii băncii la numărul de telefon 0.800.800.848, pentru asistenţă sau informaţii suplimentare.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Viorel Panaite: Când autonomia se întoarce împotriva ta. Ce înseamnă „libertate” la locul de muncă?

    Iată mai jos câteva poveşti reale, exemple simple pe care le cunoaştem cu toţii, care ne‑ar putea pune pe gânduri şi care ne invită să explorăm perspective mai noi ale autonomiei decât cele cu care eram obişnuiţi:

    • Un executiv cu experienţă de peste 20 ani în corporaţii în roluri de conducere decide să plece din sistemul în care se simte captiv şi să înceapă o iniţiativă pe cont propriu. După doi ani de „libertate” şi autonomie, îmi spune că se simte total blocat, că nu a mai simţit niciodată acest sentiment de neputinţă, se simte dependent de absolut tot ce este în jurul lui. Are sentimentul unui prizonier într-o colivie; îl vedeam înainte ca pe un „om liber”.

    • O echipă dintr-o firmă de IT decide să părăsească respectiva companie şi să înfiinţeze un start-up antreprenorial în acelaşi domeniu, pentru a dezvolta un produs inovator. Membrii echipei considerau că firma în care lucrau se mişcă prea încet, e prea birocratizată şi îi ţine pe loc din avântul lor creativ.

    După înfiinţarea firmei, membrii echipei participă la evenimente pentru a atrage investitori, asociaţii îşi investesc economiile, întreaga echipă munceşte 24/7. După patru ani, principalul asociat, un prieten de-al meu, mă sună să îmi spună că se simte total blocat: conflictele cu ceilalţi asociaţi sunt interminabile, câţiva oameni cheie i-au părăsit, lansarea produsului a fost întârziată din cauza conflictelor, iar investitorii nu mai au răbdare. Se simte acum total la mâna altora şi nu vede ce opţiuni ar avea mai departe.

    • Unul din specialiştii echipei cu potenţialul cel mai bun de a fi manager este proaspăt promovat pentru prima dată într-un rol managerial şi primeşte libertate deplină de la şeful său direct să-şi conducă echipa cum doreşte. Îşi stabileşte singur progresele pe care le urmăreşte în raport cu obiectivele, modul în care ţine şedinţele şi întâlnirile individuale, modul în care organizează echipa şi cum rezolvă conflictele care apar, stabileşte planul de dezvoltare a oamenilor şi a echipei etc.

    După câteva luni pline de entuziasm, avânt şi responsabilitate pentru acest nou rol, începe să găsească echipa şi oamenii vinovaţi pentru lipsa progreselor din plan: el ar fi vrut să facă şedinţe, dar oamenii găseau mereu pretexte foarte importante să nu participe (şi atunci şedinţele se amânau pentru o dată nedefinită), îşi trimitea cu întârziere rapoartele pentru că alţii nu îi dădeau la timp informaţiile de care avea nevoie. Scuzele lui erau tot mai frecvent de tipul „nu am de ales, eu sunt la mijloc, ceilalţi sunt de vină, ceilalţi sunt responsabili”.

    Exemplele de mai sus ne arată că atunci când ne referim la autonomia unui individ, la final contează sentimentul de autonomie pe care acesta îl are. Astfel, oameni despre care am crede că ar putea face orice doresc au un sentiment scăzut de autonomie, se simt neputincioşi, iar oameni care par a fi cu spaţii de mişcare foarte limitate se simt foarte autonomi.
    Iată ce convingeri moderne ar trebui să exploreze managerii şi antreprenorii români dacă doresc un nivel mai mare de implicare şi productivitate din partea angajaţilor lor:

    • Dobândirea şi cultivarea sentimentului de autonomie este o responsabilitate individuală a angajaţilor, nu a şefilor, nu a organizaţiei: aceşti factori de context trebuie să înveţe cum să-i susţină pe oameni să dobândească acest sentiment. Sentimentul de autonomie al angajaţilor creşte calitatea motivaţiei şi reduce sentimentele de nemulţumire ale acestora. Angajaţii îi respectă şi îi susţin pe managerii care îi sprijină să-şi dezvolte sentimentul de autonomie.

    • Independenţa aduce sentimentul de autonomie doar prin îmbrăţişarea atitudinii potrivite şi prin stăpânirea abilităţilor necesare obţinerii acestui sentiment. Un nivel scăzut al atitudinii şi al abilităţilor necesare determină automat dezvoltarea sentimentelor defensive, de dependenţă, de victimizare în forme din cele mai creative, invizibile şi costisitoare pentru toată lumea.

    • Nivelul ridicat al sentimentului de autonomie este direct proporţional cu nivelele înalte de imaginaţie, responsabilitate, creativitate, preocupare pentru inovare, învăţare şi colaborare. Reglarea conversaţiei dinspre tema autonomiei către tema sentimentului de autonomie invită la explorarea unei paradigme moderne, inovative, specifice noilor generaţii de angajaţi, o paradigmă care propune o valorizare mai bună a oamenilor în organizaţiile în care aceştia lucrează şi care le oferă un nivel mai mare de satisfacţie.