BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • GECAD NET a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 4.2 milioane de euro şi mizează pe cel puţin 5 milioane de euro în 2016

    Compania GECAD NET a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4,2 milioane euro, în creştere cu 15% faţă de 2014.

    “Anul trecut principalul nostru obiectiv a fost să creştem cât se poate de mult business-ul de cloud ceea ce am şi reuşit, investind totodată în resursele umane existente în companie pentru dezvoltarea competenţelor, atât pe tehnologii Microsoft, cât şi de securitate. Investiţiile s-au cifrat la peste 200.000 de euro dar beneficiile se vor vedea în următorii ani”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    În 2016, compania se aşteaptă la depăşirea pragului de 5 milioane de euro, mizând pe o creştere a veniturilor cu 25% faţă de anul anterior.
    “Ne vom focaliza în acest an pe atragerea a cât mai multe proiecte cloud, servicii complexe pentru Enterprise, soluţii de comunicare şi de tip Business Intelligence. Concomitent vom continua să venim către clienţii noştri cu cele mai bune pachete de securitate IT şi soluţii de proiectare”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    Privind retrospectiv, cele mai dinamice linii de business în 2015 au fost: soluţiile bazate pe platforme cloud (Office 365, Microsoft Azure şi nu în ultimul rând Adobe Creative Cloud), unde numărul total de proiecte a crescut în doar un an cu peste 100%, soluţiile de securitate IT şi cele pentru proiectare asistată. “Am constatat că în 2015, clienţii Autodesk au optat încă într-o proporţie destul de mare pentru licenţierea prin subscripţie (licenţa tip abonament), care le oferăîn primul rândcosturi mai reduseşi totodată, mai multă flexibilitate în alocarea de resurse financiare pentru achiziţia de software. Ne aşteptăm ca în 2016, odată cu conştientizarea beneficiilor pe care le oferă noul tip de licenţiere, numărul utilizatorilor de soluţii de proiectare bazată pe platformele Autodesk să crească cu 30%”, declară Cristina Anton, Autodesk Business Manager la GECAD NET.

    În 2015, a crescut şi cererea de soluţii de securitate cu peste 20%.

  • Blake Horsley este noul country head al P3 Romania

    Blake Horsley are 31 de ani şi 12 ani de experienţă în real estate, în domeniul tranzacţiilor, investiţiilor şi capitalului privat, precum şi în managementul de proiecte şi de personal. Şi-a început cariera în ţara natală, Noua Zeelandă. Activ în acest domeniu din 2004, el a fost numit, la doar 23 de ani, în funcţia de manager al Metropolitan Sales şi Leasing Teams din Wellington, devenind astfel cel mai tânăr manager din istoria Colliers International. Între 2008 şi 2013, a condus echipa de investiţii a Colliers International România, din poziţia de director al departamentului de investiţii. Începând din 2013, Blake a ocupat funcţia de vicepreşedinte şi director de achiziţii în cadrul Benevo Capital Corporation în România, companie în care va continua să activeze ca membru al consiliului director.

    Peter Bečár, managing director pentru CEE al P3, declară: „Suntem convinşti că expertiza lui solidă în gestionarea activelor, în construcţii şi în piaţa logistică va contribui la extinderea activităţilor noastre în România, unde avem deja mai multe proiecte în dezvoltare, în P3 Bucharest”.

    Compania P3, activă în 12 ţări din Europa, şi-a deschis biroul din România în urmă cu cinci ani, iar în prezent îşi extinde operaţiunile în ţară.

    În toamna anului 2015, P3 a început prima construcţie de tip build-to-suit de la achiziţia P3 Bucharest, ca parte a unui parteneriat mai amplu, care prevede stabilirea unui hub logistic cu o suprafaţă totală de 81.000 m2 pentru Carrefour, cel mai mare retailer din Europa. Cele două clădiri noi vor mări portofoliul total al P3 în România, care include deja opt depozite, la circa 270.000 m2. Poziţionat strategic, la kilometrul 13 de pe autostrada A1, P3 Bucharest dispune, totodată, de teren care permite dezvoltarea a 114.000 m2 de spaţii suplimentare, cu unităţi începând de la 4.000 m2 şi până la 40.000 m2.

    P3 este investitor, dezvoltator şi manager de proprietăţi logistice europene. Având activităţi în toată Europa, portofoliul P3 cuprinde 145 de depozite, care totalizează 3 milioane m² de spaţii în nouă ţări şi un portofoliu de terenuri cu avize de urbanism care permit dezvoltarea de noi spaţii, de peste 1.3 milioane m².

    PointPark Properties a adoptat noul brand corporate “P3” şi va folosi numele comercial P3 Logistic Parks.

    P3 este deţinută de TPG Real Estate şi Ivanhoé Cambridge.

     

  • Strategie pentru creştere de doi digiţi

    Luxoft România a dezvoltat în mod tradiţional linia de afaceri telecom. Treptat însă, pe măsură ce diverse pieţe s-au dezvoltat, Luxoft şi-a diversificat competenţele, astfel că acum, alături de telecom, dezvoltăm proiecte de anvergură şi pentru clienţi din domeniile auto şi financiar“, spune Bogdan Pelinescu, managing director al Luxoft România. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 143 de milioane de lei, faţă de 103 milioane de lei în 2013, cu un profit de 17,8 milioane de lei, cu 932 de angajaţi.

    Acum, numărul angajaţilor se apropie de 1.600, iar Pelinescu spune că rezultatele anului trecut reprezintă „un pas înainte în ceea ce priveşte indicatorii de business“. Compania este prezentă pe piaţa românească din 2008, când a preluat ITC Networks, una dintre cele mai mari şi mai vechi companii de software de telecomunicaţii de pe piaţa locală. În 2009 firma avea 452 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, iar în şapte ani compania şi-a sporit veniturile de circa trei ori. Numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval de 3,5 ori. „Numai în ultimul an am angajat peste 500 de membri, ceea ce ne face unul dintre cei mai activi angajatori în IT. Pentru noi, principala provocare rămâne aceea de a găsi acei candidaţi care să lucreze pe o tehnologie specifică şi să aibă cunoştinţe în alte domenii, precum bancar sau economie“, mai spune Pelinescu.

    El adaugă că Luxoft are constant nevoie de profesionişti IT, programatori, specialişti în asigurarea calitatii, iar compania angajează permanent atât seniori, cât şi tineri, la început de drum. „Credem că este esenţial să avem persoana potrivită, la locul potrivit, în momentul potrivit, de aceea punem accent pe procesul de recrutare. În cazul nostru, acesta include mai multe etape şi necesită o cooperare strânsă cu aplicanţii pentru o perioadă de timp“, mai spune Pelinescu. Tot el argumentează şi că acum proiectele la care lucrează echipele Luxoft sunt în industrii de top, de pildă financiar, telecom şi auto. În proiectele pentru Avaya, o companie americană din domeniul telecomunicaţiilor, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2014, sunt implicaţi mai mult de 350 de oameni în acest moment, spune Pelinescu. Printre cei mai mari clienţi pentru care Luxoft România dezvoltă soluţii software se mai numără gigantul bancar elveţian UBS, cu venituri de peste 25 de miliarde de euro în 2014, Harman, companie americană din domeniul electronicii, cu venituri de 6,4 miliarde de dolari în 2015, Deutsche Bank şi Continental.

    Luxoft mizează şi pe faptul că angajaţii companiei din România pot aplica pentru locuri de muncă din alte ţări, astfel ajungând să lucreze la proiecte cu expunere internaţională. „Bineînţeles că ne actualizăm permanent şi oferta financiară, astfel încât să ne situăm la nivelul pieţei“, spune Pelinescu.

    IT-ul este domeniu cel mai efervescent din punctul de vedere al cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi a avut o evoluţie atipică chiar şi în perioada de după 2008, când salariile au continuat să crească, iar companiile se luptă să recuruteze şi să menţină angajaţii. Previziunile făcute de specialiştii din domeniul recrutărilor indică IT&C ca vedetă a pieţei muncii şi anul acesta, atât în ce priveşte numărul de locuri de muncă, cât şi veniturile salariale. Pentru poziţiile de suport IT, plaja veniturilor salariale începe de la 3.300 de lei şi ajunge la 18.400 de lei brut, variind în funcţie de experienţă, complexitatea proiectelor şi nivelul de iniţiativă proprie. Pe piaţa românească există în permanenţă în jur de 3.000 de locuri de muncă disponibile în acest domeniu, conform studiului IT&C Talent Map Romania 2015, realizat de Brainspotting, una dintre cele mai mari companii din România specializată în restructurări în domeniul tehnologiei. Acelaşi studio mai arată şi că, în momentul în care anunţă că vor să plece la un alt loc de muncă, un sfert dintre angajaţi primesc o contraofertă din partea companiei la care lucrează.

     

  • Amber Studio, cel mai mare studio de gaming independent din România, a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro

    Studioul a înregistrat o creştere de 138% a cifrei de afaceri, la aproximativ 4 milioane de euro, în cursul anului 2015, raportată la anul precedent. De asemenea, numărul angajaţilor studioului a crescut cu128%, urmărind o cifră şi mai mare pentru anul ce urmează.

    Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon şi Smartwatch (iOS, Android) şi nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienţi din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development şi Full Fledged Development. 

    Odată cu cifra de afaceri, startupul românesc a crescut numărul de angajaţi cu 128%, de la 72 în 2014, la 168 în prezent. De asemenea, salariul mediu brut încadrul companiei a crescut cu 6.3%, raportat la ianuarie 2015.
    Pentru a susţine creşterea constantă, în 2016, startupul plănuieşte să mărească echipa cu aproximativ 60 de specialişti, ajungând astfel la 230 de angajaţi.

    “Tot ce investeşte piaţa în noi, investim şi noi mai departe în oameni şi, astfel, în proiectele noastre şi în relaţia cu clienţii. Altfel, nu cred că am fi reuşit să avem o creştere atât de rapidă în nici 3 ani de zile. Ne focusăm foarte mult pe partea de recrutare, dar şi pe proiecte specialeatât pentru noi, cât şi pentru piaţa locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”, spune Tudor Postolache, Head of QA/QE in cadrul Amber Studio.

    În prezent, în Amber există poziţii deschise pentru QA Functional Tester, QA Lead, QA Manager, Art Director, Sr. Game Producer şi Facility Coordinator.

    Amber Studio a fost lansat acum aproximativ 2 ani, devenind cel mai mare studio independent de gaming din România. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.
     

  • Amber Studio, cel mai mare studio de gaming independent din România, a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4 milioane de euro

    Studioul a înregistrat o creştere de 138% a cifrei de afaceri, la aproximativ 4 milioane de euro, în cursul anului 2015, raportată la anul precedent. De asemenea, numărul angajaţilor studioului a crescut cu128%, urmărind o cifră şi mai mare pentru anul ce urmează.

    Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon şi Smartwatch (iOS, Android) şi nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienţi din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development şi Full Fledged Development. 

    Odată cu cifra de afaceri, startupul românesc a crescut numărul de angajaţi cu 128%, de la 72 în 2014, la 168 în prezent. De asemenea, salariul mediu brut încadrul companiei a crescut cu 6.3%, raportat la ianuarie 2015.
    Pentru a susţine creşterea constantă, în 2016, startupul plănuieşte să mărească echipa cu aproximativ 60 de specialişti, ajungând astfel la 230 de angajaţi.

    “Tot ce investeşte piaţa în noi, investim şi noi mai departe în oameni şi, astfel, în proiectele noastre şi în relaţia cu clienţii. Altfel, nu cred că am fi reuşit să avem o creştere atât de rapidă în nici 3 ani de zile. Ne focusăm foarte mult pe partea de recrutare, dar şi pe proiecte specialeatât pentru noi, cât şi pentru piaţa locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”, spune Tudor Postolache, Head of QA/QE in cadrul Amber Studio.

    În prezent, în Amber există poziţii deschise pentru QA Functional Tester, QA Lead, QA Manager, Art Director, Sr. Game Producer şi Facility Coordinator.

    Amber Studio a fost lansat acum aproximativ 2 ani, devenind cel mai mare studio independent de gaming din România. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.
     

  • Certitudinea incertitudinii

    În aproximativ aceeaşi zonă, nu prea optimistă, se situează răspunsurile primite de Business Magazin de la un grup de manageri pentru textul de copertă al acestui număr, cu deosebirea că pentru cei chestionaţi de noi anul este unul al incertitudinilor. „Incertitudine“ este termenul care a revenit în cele mai multe răspunsuri, urmat de „risc“ şi de „electoral“. Există, desigur, şi grupul important al optimiştilor, pentru care economia noului an va fi marcată de „creştere“ sau „inovaţie“.

    De unde incertitudinea şi ce putem face cu ea? Să refacem, pe scurt, istoria economică a ultimilor 26 de ani: în primii ani a fost perioada de creştere a companiilor, constantă, bazată pe upgrade-ul de viaţă al românilor – o perioadă bună, aşadar, în care managerii, cu costuri minime, contabilizau creşteri constante de doi digiţi; a urmat euforia dintre 2000 şi 2008, urmată de perioada de criză economică. În cele din urmă, actuala perioadă, de creştere economică, dar lipsită, paradoxal, de efectele care ar trebui să apară – creşterea nivelului de trai, dezvoltarea clasei de mijloc, apariţia de focare economice în zonele subdezvoltate, descentralizare şi sporirea rolului comunităţilor locale în jocul economic şi social. Incertitudinea de care vorbesc managerii pe care i-am chestionat este, dacă vreţi, o formulare diplomatică prin care oamenii rezumă toate problemele lor: de exemplu desele schimări de stategii şi abordări ce apar la nivel politic. Sau relaţiile cauză – efect, care la noi pot căpăta valenţe paradoxale: creşterea economică aparţine multinaţionalelor, în timp ce restul societăţii plăteşte (termenul este eufemistic) datorie extrernă, deficit de cont curent „cuminte“ şi inflaţie scăzută. Sau reducerile de personal, care au determinat emigraţie, deprofesionalizare, plafonarea în zonele aride ale economiei mondiale, dar şi promovări pe bază de „carnet de partid“: săptămâna aceasta un cititor, director de companie, îmi scria că nu ştim să schimbăm mentalitatea clasei politice şi că orice acţiune este în zadar atâta timp cât există liste de preţ pentru orice funcţie dată de partid, de la ministru, senator, deputat, consilier judeţean sau local până la niveluri pe care nici nu ni le imaginăm.

    Incertitudinea vine şi din lipsa comunicării. Poate părea ciudat să spui asta în epoca internetului, a ştirii instant, a Facebookului şi a telefonului inteligent, dar gândiţi-vă când şi unde aţi citit o informaţie sau o analiză cu adevărat relevantă, folositoare, care a schimbat ceva din modul în care lucraţi sau gândiţi. Greu de spus, nu?, în avalanşa de zgomote care acoperă semnalele, ca să comit un soi de parafrază. De cele mai multe ori comunicarea, fie ea în mediul politic, în cel de business sau chiar în societate, este şchioapă, plină de suspiciuni şi de prudenţe nătângi, aplicate acolo unde nu este cazul. Imaginea companiilor şi a oamenilor dintr-o companie, reflectată în presă, este suma unor percepţii ale jurnalistului; când spun jurnalist mă gândesc la jurnalişti adevăraţi şi nu la colportori de postări în social media sau fotografi pitiţi prin tufişuri. Iar subiectele potenţiale nu sunt de genul cine ce maşină şi-a luat sau cine cu cine merge în vacanţă, ci despre negocieri, rezultate, fuziuni şi achiziţii, despre succese şi despre cădere (cu toate că nu am întâlnit încă afaceristul român care să recunoască sau, mai mult, să accepte ideea că a greşit şi să vrea să şi vorbească despre asta). Pentru acest tip de jurnalism nu există comunicare în România.

    Nu există purtători de cuvânt adevăraţi, care să aibă un răspuns competent şi rapid la orice problemă (uneori un „no comment” de bun simţ face mai mult decât o bălmăjeală aiuritoare) şi care să fie mai mult decât o interfaţă plăpândă dar vămuitoare; nu există mulţi oameni de PR eliberaţi de stereotipuri şi nu există, ceea ce-i mai rău, destui şefi de companii dispuşi să fie ei, cei adevăraţi, şi nu o imagine croită pe principii PR-istice. Discreţie, înţeleg; nu înţeleg însă răspunsuri de genul „nu vă spun nimic, pentru că află concurenţa” (dar poate e de bine, poate face concurenţa icter mecanic când vede cine ştie ce rezultate bune); mândrie, înţeleg; nu înţeleg însă orgoliul şi suficienţa. Iar lipsa comunicării are efectele ei: imaginaţi-vă, plastic vorbind, un grup de inşi care orbecăie în întuneric, dar se feresc să-i avertizeze pe ceilalţi despre obstacolele de care s-au lovit.

    Acesta este finalul incert al unui text despre certitudinea incertitudinii.

    Ilustrez cu „Incertitudinea poetului“ de Giorgio de Chirico.

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Britanicii de la Faist caută 200 de oameni pentru fabrica de componente din Oradea

    Furnizorul de componente pentru infrastructura telecom şi industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, are în plan să recruteze în acest an 200 de oameni pentru fabrica deţinută în Oradea, unde lucrează aproximativ 1.400 de angajaţi.

    În urma investiţiilor realizate la Oradea, capacitatea de producţie a fabricii a crescut anul trecut cu 30%.

    Faist Mekatronic produce la Oradea piese turnate din aluminiu, având proiecte atât pentru infrastructura de telefonie mobilă, pentru  Ericsson, cât şi proiecte în industria auto pentru companiile Mahle, Borg Warner, Hella, Kahrein, Ina Schaeffler, Konsberg, Brose sau grupul Magna.

    „Pentru acest an avem în plan investiţii de aproximativ 10 milioane de euro. Unul dintre proiecte vizează realizarea propriei matriţerii pentru dezvoltarea produsele noastre, însă vom face investiţii şi într-o secţie de asamblare“, a declarat pentru ZF Transilvania Remus Cotuţ, director general al Faist Mekatronic.

    Anul trecut compania a investit aproximativ 15 milioane de euro în extinderea capacitaţii de producţie şi achiziţionarea unor noi utilaje, iar în urma investiţiilor realizate suprafaţa fabricii Faist de la Oradea a crescut de la 16.500 de metri pătraţi la peste 25.000 de metri pătraţi. În urmă cu doi ani, Faist a mai investit încă aproximativ 8 milioane de euro în achiziţia de noi utilaje.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • (P) Angelli devine partener oficial “Let`s Do It, Romania!”

    “Am ales să sprijinim “Let`s Do It, Romania!”, în primul rând datorită cauzei pe care o reprezintă cu succes de mai bine de 6 ani, şi anume protecţia mediului, o cauză cu care rezonăm foarte mult ca şi companie. Acordăm o atenţie deosebită folosirii ambalajelor reciclabile, dar şi recuperării într-un mod cât mai structurat a ambalajelor puse deja pe piaţă, pentru a avea un impact minim asupra mediului. Ne dorim să contribuim la misiunea pe care “Let`s Do It, Romania!” a declarat-o, o ţară fără deşeuri. De asemenea, am găsit aici o echipă de oameni foarte profesionişti şi pasionaţi, pe care îi apreciem pentru rezultatele extraordinare pe care le-au avut, reuşind să construiască cea mai mare mişcare socială din România. Ne bucurăm să devenim parte din această poveste frumoasă şi să o ajutăm să atingă noi culmi în 2016″ a declarat Marius Obritenschi, Director de Marketing Angelli.

    “Let`s Do It, România!” a implicat, de-a lungul timpului, în acţiuni de curăţenie, peste 400 de companii, reprezentând 12 000 de voluntari din mediul corporate. De asemenea, peste 30 de companii au luat parte la acţiuni punctuale de amenajare a zonelor verzi sau de renovare a unor spaţii destinate persoanelor cu nevoi speciale (curţi de spitale, grădiniţe, şcoli), ajutând peste 15 000 de beneficiari direcţi să aibă condiţii de viaţă mai bune.

    “Ne face plăcere să colaborăm cu Angelli, una dintre companiile româneşti de succes, care ne reprezintă cu mândrie şi în afara ţării. Ne bucurăm ori de câte ori o companie alege să se implice social, în special atunci când are rădăcini în România şi aşteptăm cu entuziasm să creăm împreună proiecte care să ajute natura. Reprezentanţii Angelli ne-au arătat foarte multă deschidere şi dorinţă de a contribui la cauza noastră, aşadar le urăm “bun venit!” în echipa noastră de suporteri!” a declarat Andrei Coşuleanu, Director Executiv “Let`s Do It, Romania!”.

    Fondată de peste 20 de ani, Angelli s-a dezvoltat cu succes pe piaţa din România, şi deţine o cotă de piaţă de 30,4% pe segmentul vinurilor spumante şi cocktail-urilor (Sursă: Nielsen 2014, valoric). De asemenea, compania este liderul de piaţă în segmentul de aperitive. Angelli Cherry şi Vermouth se află în topul celor mai bine vândute aperitive din ţară, cu o cota de peste 41.6%. (sursă: Nielsen 2014, volumic).

    Începând cu anul 2003, Angelli este parte din concernul internaţional Henkell&Co., care comercializează anual peste 240 milioane de sticle de spumant, vin şi băuturi spirtoase în întreaga lume.

    În ultimii ani, Angelli s-a dezvoltat şi pe piaţa internaţională, marca Angelli fiind  o marca recunoscută în ţări europene ca: Spania, Italia, Ungaria, Turcia, Grecia, Letonia, Danemarca, Finlanda, Cipru, Olanda, Republica Moldova, Anglia, Austria, Serbia, dar şi în alte ţări ale lumii, precum Japonia, Canada sau Israel.

    “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Din 2010 şi până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 1 100 000 de voluntari, care au reuşit să adune peste 2.000.000 de saci (peste 22 500 de tone de deşeuri), iar media de deşeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. “Let`s Do It, Romania!“ este parte din comunitatea internaţională “Let`s Do It, World!“.

  • Radu Georgescu, de profesie dezvoltator

    Radu Georgescu este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Românul care şi-a mutat afacerea în Sillicon Valley spune că de la bun început, când a ales calea antreprenoriatului, a preferat poziţia de preşedinte, considerând din start că este mai potrivită pentru el.

    Antreprenorul povesteşte că a înţeles adevărata valoare a activităţii din domeniul calculatoarelor la terminarea facultăţii, când profesorul îndrumător a vrut să-i cumpere proiectul dar el a preferat să-l licenţieze. Acesta a fost un moment de cotitură în viaţa sa, pentru că şi-a dat seama că în business-ul cu software ”faci o dată, dar vinzi de mai multe ori”, după cum spune chiar el.

    Dealtfel, pe lângă ideile bine definite şi răspunsuri clare, antreprenorul se diferenţiază în mod evident de cei mai mulţi români care şi-au contruit propriile afaceri. În vreme ce alţii se despart greu sau deloc de firmele pe care le-au construit de la zero, el şi-a propus din capul locului să facă firme, produse şi servicii pe care să le vândă. Ştie precis că în software ciclul de viaţă al unei firme este de circa zece ani şi cu precizie matematică indică cel mai potrivit moment pentru a vinde afacerea – atunci când este în plină creştere, înainte să se plafoneze. A tras învăţăminte din fiecare greşeală şi nu se codeşte câtuşi de puţin să spună, deopotrivă, care a fost eşecul şi învăţământul tras. Are o reţetă precisă de a-şi angaja oamenii şi crede că un om care a încercat şi a eşuat pe cont propriu ”primeşte puncte în plus”, pentru că ”ştiu lucruri adevărate”: ce înseamnă să fie antreprenori, să muncească, să greşească.

    În plus, comunică foarte onest angajaţilor modelul afacerii, care înţeleg din start că afacerea va fi vândută la un moment dat. Nu investeşte niciodată doar într-o idee, pentru că pe lângă aceasta este nevoie de altele, între care oamenii care s-o pună în practică, un business plan, proiect pilot. Susţine cu tărie că un antreprenor trebuie să vândă atunci când primeşte o ofertă; altminteri, dacă îşi caută investitor, va primi mai puţini bani. Radu Georgescu este, în esenţă, un antreprenor în serie, get-beget.