BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Cum va arata o clădire zgârie-nor de 80 de niveluri realizată din lemn

    După sticlă şi oţel, constructorii de clădiri înalte şi chiar zgârie-nori se îndreaptă spre un material tradiţional de construcţie: lemnul. Considerat până nu demult potrivit mai degrabă pentru case, lemnul pare a fi soluţia găsită de cei care caută să construiască clădiri cât mai puţin poluante.

    În ultimii cinci ani, scrie CNN, au fost anunţate proiecte sau deja construite clădiri înalte din lemn, cum ar fi blocul de locuinţe cu zece niveluri Forte din Melbourne, Australia, blocul de locuinţe de lux The Treet din Bergen, Norvegia, cu patru niveluri mai înalt decât Forte, The Cube din Londra ori Puukuokka, din Jyväskylä, Finlanda, şi ele clădiri rezidenţiale.

    În Canada, campusul din Vancouver al Universităţii din Columbia Britanică se va îmbogăţi cu un cămin studenţesc cu 18 niveluri, şi el construit din lemn. Ultimul proiect anunţat şi totodată cel mai ambiţios este un zgârie-nori cu 80 de niveluri, Oakwood Tower, care ar urma să fie ridicat la Londra.

    Pe lângă capitalul de imagine pe care li-l aduce construirea unor clădiri cât mai „verzi“, arhitecţii şi dezvoltatorii se simt încurajaţi să ia în calcul şi alte materiale decât betonul şi oţelul de progresele în domeniul prelucrării lemnului, care au dus la apariţia unor modele de cherestea foarte rezistentă, cum ar fi aşa-numita CLT (cherestea laminată dispusă transversal), ce le permite să scurteze timpul de lucru şi să reducă traficul pe şantier şi deranjul produs în zona în care se lucrează. În plus, afirmă susţinătorii lemnului ca material modern de construcţii, există studii care arată că oamenii se simt mai relaxaţii în spaţii realizate din lemn, iar pericolul de incendii nu este mai mare decât la alte tipuri de clădire din ziua de azi.

  • Promisiunile lui Vanghelie: Vreau să construiesc un oraş în oraş, un cartier cu 85.000 de locuinţe

    “În următoare perioadă am în vedere două tipuri de proiecte: unele administrative şi altele politice. Pe lista celor administrative se găseşte construcţia unui veritabil oraş în oraş, un cartier de 85.000 de locuinţe grupate pe trei paliere: locuinţe sociale pentru cei cu venituri mici, locuinţe cu regim special pentru tinerii căsătoriţi şi încă o grupă care va fi rezervată celor care au venituri şi vor dori să cumpere aceste locuinţe”, a scris Marian Vanghelie pe Facebook.

    El a adăugat că este important să continue izolarea termică a tuturor blocurilor din sector, oferind şi un motiv pentru care nu a fîăcut-o până în prezent.

    “Proiectele au fost blocate prin intervenţia brutală a instituţiilor de forţă ale statului care au băgat spaima în funcţionari şi nimeni nu a mai semnat niciun act. Voi continua proiectul meu de suflet: învăţământ de calitate, sectorul 5 fiind un punct de reper pe zona asta, la nivelul Bucureştiului. Am în vedere reabilitarea unora dintre şcolile afectate şi dotarea celorlalte, în aşa fel încât să ştie toată lumea că în sectorul 5 învăţământul e la nivel european”, a motivat Marian Vanghelie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea să construiască 6.500 de locuinţe generoase pentru bugetari

    Construirea locuinţelor are în vedere ”necesitatea asigurării accesului la locuire, care reprezintă o precondiţie pentru exercitarea unor drepturi fundamentale de care trebuie să beneficieze orice persoană”, potrivit unei note de fundamentare la proiectul de lege propus de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). ”Necesitatea dezvoltării construcţiei de locuinţe la nivel naţional, cu asigurarea de surse de finanţare la bugetul de stat, este justificată de numărul foarte mare de solicitări pentru obţinerea unei locuinţe în regim de închiriere, dar şi de faptul că autorităţile publice locale nu dispun de suficiente resurse financiare, la nivel local, pe care să le distribuie către construirea de noi locuinţe”, spune ministerul indicat.

    Chirii plătite militarilor de 135 milioane lei

    Cel mai plastic exemplu este cel al Ministerului Apărării Naţionale. În nota de fundamentare se afirmă că acest minister ar cheltui prea mulţi bani cu chiria personalului şi că ar fi mai ieftin ca ministerul să deţină propriul fond de locuinţe destinate închirierii.

    ”Identificarea celei mai stringente nevoi de construire a locuinţelor de serviciu a fost justificată de Ministerul Apărării Naţionale care a informat, încă din anul 2015, că alocă anual fonduri de la bugetul de stat pentru personalul specific cu nevoi de locuinţe determinate de mobilitatea obligatorie a lucrătorilor în desăvârşirea pregătirii profesionale şi a dezvoltării unei cariere solide, cheltuieli care, în timp, ar putea fi reduse prin realizarea de locuinţe de serviciu aflate în proprietatea publică a statului şi administrarea acestei instituţii”, se arată în nota de fundamentare.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Ce spun balcoanele din Bucureşti despre locuitorii Capitalei

    Ce obiecte ţin bucureştenii în balcoane, cum preferă să îşi amenajeze aceste spaţii şi ce activităţi desfăşoară în cadrul acestora sunt câteva din întrebările la care răspunde un studiu desfăşurat între 4 şi 29 aprilie de Cult Market Research împreună cu studenţii practicanţi ai Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială.

     

    Participanţii la studiu au afirmat că obişnuiesc să îşi urmărească vecinii de pe balcon, susţinând că sunt urmăriţi, la rândul lor, de aceştia. Balcoanele bucureştenilor sunt de cele mai multe ori mici, înghesuite, dezorganizate şi mai puţin îngrijite decât celelalte spaţii ale locuinţelor. Balcoanele sunt mai degrabă extensii ale locuinţei, nu spaţii independente ce ar putea fi folosite pentru relaxarea locatarilor. Bucureştenii care au deschis uşa celor care au realizat studiul utilizează balcoanele mai degrabă ca spaţii de depozitare sau de uscare a rufelor. În aceste încăperi se ţin ascunse de ochii curioşilor proviziile de iarnă, produsele de îngrijire a locuinţei şi alte obiecte, cu mai multă personalitate, precum: unelte, biciclete sau narghilele. Uscătoarele de rufe şi dulapurile sunt obiectele cel mai frecvent întâlnite în balcoanele bucureştenilor, acestea având roluri utilitare în cadrul locuinţelor.

    Din vizitele etnografice, cercetarea a scos la iveală patru tipuri de balcoane ce pot fi descoperite în locuinţele din Bucureşti. Balconul ca spaţiu de depozitare este cel mai întâlnit tip, în acest loc fiind adunate obiecte diverse ce pot fi recunoscute rapid. Fratele balconului ”depozit” este balconul dezordonat. Aşa cum îi zice numele, dezordinea este cea care nu îţi permite să identifici cu uşurinţă obiectele depozitate.

    Balconul – spaţiu al relaxării este mai rar întâlnit decât celelalte tipuri, însă odată ce ai intrat în el, privirea îţi este încântată. În interiorul acestor balcoane, fotoliile confortabile şi măsuţele de cafea te invită să iei o binemeritată pauză de relaxare şi să savurezi un ceai sau un pahar de vin la sfârşitul zilei.

    Unii dintre locuitorii capitalei au decis să îşi transforme balconul într-un spaţiu dedicat pasiunii lor, astfel a luat fiinţă categoria balconul – atelier. În aceste spaţii sunt rapid identificate instrumentele şi uneltele ce fac posibile noi creaţii.

    O subcategorie “bonus” este balconul – înghesuit. Unii dintre locuitorii apartamentelor vizitate au menţionat că lipsa spaţiului este principala problemă pentru aceştia. De aceea, indiferent de categoria în care se încadrează balconul bucureştenilor, acesta poate fi identificat ca un balcon înghesuit.

    Balcoanele vizitate sunt spaţii pe care le împart, în medie, trei persoane. Uneori, bucureştenii intervievaţi privesc de la balcon în “curtea vecinului”, dar nu se simt nicicum vinovaţi pentru că vecinii lor fac acelaşi lucru: „Da, da şi din plictiseală mai fac asta, de distracţie şi da, mai ies, mai ies pe balcon dacă e vremea frumoasă, mai fac asta.” (Femeie, 20 de ani). Cu toate că unele dintre obiectele depozitate pe balcon sunt neimportante, acestea continuă să fie păstrate deoarece, cel puţin declarativ, vor fi supuse unor recondiţionări, vor fi refolosite sau vor fi donate: “Am diverse perechi de tenişi şi adidaşi. Mă gândesc, uneori, că poate o să ajung să le donez cuiva care ar putea să le folosească în continuare.” (Bărbat, 19 ani).

    Chiar dacă dezordinea este unul dintre aspectele care îi nemulţumeşte pe participanţii la studiu, ei recunosc că sunt mai degrabă preocupaţi să cureţe alte încăperi ale locuinţei decât balconul: ,,Asta mi se pare o întrebare-capcană, dar voi răspunde! Să zic… de două ori pe an…  maxim… fac curăţenie generală.” (Bărbat, 24 de ani).

    Mai mult decât atât, pentru unii dintre participanţii la studiu, balconul este un spaţiu al riscului. De la balcon pot fi pierdute diverse obiecte din locuinţă precum telecomenzile sau telefoanele mobile. “Când scutură lumea pilotele şi găseşti jos, pe ciment, telecomenzi, multe telecomenzi…. Şi un telefon a căzut odată. S-a făcut praf, ţăndări şi nu a mai putut fi reparat.” (Femeie, 20 de ani)

    Dacă locuitorii intervievaţi şi-ar renova balconul, ei ar opta pentru vopsele în culori neutre, ar aloca sarcinile unor rude sau unor meşteri pricepuţi şi ar investi, în medie, 1000 de lei.

  • România, ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% din gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%

    Oltenia este regiunea din toate statele din Uniunea Europeană care are cel mai mic număr de locuinţe cu WC în interior. Conform raportului Eurostat, dat publicităţii în ianuarie 2016, 38,1% din locuinţele din România au WC în curte (media europeană fiind 2,7%). Zona Sud-Vest Oltenia este regiunea „cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%)“, conform datelor de la nivelul anului 2011. Românii trăiesc în cele mai mici locuinţe din UE (media e de 40 mp în România, faţă de 90 mp, cât are, în medie, o locuinţă din UE).

    Potrivit unui alt studiu realizat de BRAT, accesul la utilităţi este următorul: accesul la electricitate — 99%, accesul la conexiune la internet — 62%, în timp ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la reţeaua de apă curent sau canalizare, 36% au baie sau duş în interiorul locuinţei şi 28% au grup sanitar în interiorul locuinţei.

    Problema este că în unele cazuri lipsa unui grup sanitar în interiorul locuinţei nu apare doar în mediul rural. Zeci de familii de pe o stradă din Oradea nu au nici reţea de apă, nici canalizare, iar apa din fântânile săpate în curţi nu poate fi folosită în gospodării. După mai multe sesizări ale locuitorilor, primăria a promis că situaţia va fi rezolvată în următorii ani.

    Un alt exemplu este cartierul Stupini din Braşov, unde cei 6.000 de locuitori nu au acces la apă curentă. Doi constructori au fost schimbaţi în patru ani, dar reţeaua de canalizare nu are nicio şansă să fie gata mai devreme de cinci ani. Înainte de a deveni cartier al Braşovului, Stupini era doar un sat. Schimbarea de statut a atras după sine şi o majorare a impozitelor. Sătenii plătesc acum taxe de oraş, deşi condiţiile au rămas la fel.

    Alţi primari au priorităţi diferite. În 2014 primarul comunei Izvoarele, din judeţul Olt, a semnat un contract, în valoare de 65.000 de euro, de finanţare pentru amenajarea unui parc, deşi comuna nu este racordată la apă sau canalizare şi nu are drumuri asfaltate. Rămânem în Olt pentru un alt exemplu de incompetenţă. În comuna Cungrea locuitorii nu au apă curentă, nici canalizare şi nici uliţe asfaltate. Au, în schimb, şase parcuri, care au costat primăria 800.000 de lei, un teren sintetic de fotbal şi palmieri din plastic, pentru înfrumuseţarea parcurilor.

    Există şi cazuri fericite de comune care au reuşit să atragă finanţări europene pentru modernizarea localităţii. Un exemplu este comuna Ciugud, judeţul Alba, care are drumuri asfaltate, apă curentă sau iluminat stradal. Localitatea cu aproximativ 2.500 de locuitori a atras 16 milioane de euro de la Uniunea Europeană şi a fost vizitată şi de premierul Dacian Cioloş. 

  • Cum se impozitează locuinţele date în plată. Ministerul Finanţelor face clarificări

    Finanţele au stabilit că valoarea la care se calculează impozitul pe venit în cazul dării în plată este cea a debitului, respectiv care cuprinde datoriile din contractele de credit, cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare.  

    Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoare  minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.  

    Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un întreg oraş american a fost evacuat în totalitate. Care a fost motivul dramatic din spatele acestui episod – FOTO

    Oraşul Times Beach, din statul american Missouri a fost fondat ca parte a unui program de marketing mai puţin obişnuit.

    În anul 1925, proprietarii ziarului St. Louis Star – Times au împrejmuit un teren aflat de-a lungul râului Meremec şi au început să vândă parcele, care măsurau aproximativ 30 de metri lungime şi 6 metri lăţime.

    Pentru doar 67,50 dolari (echivalentul de astăzi a 900 de dolari), oricine putea cumpăra o porţiune de teren şi primea ca bonus un abonament de 6 luni la ziar .

    Vezi aici cum s-a ajuns ca acest oraş să fie evacuat în totalitate şi motivul dramatic din spatele acestei decizii!

  • Deja se vede efectul legii dării în plată. Cartierul din Bucureşti unde preţurile la locuinţe au scăzut cu 10.000 de euro de la o lună la alta

    Locuinţele din zonele bucureştene 13 Septembrie, Dristor şi Drumul Taberei s-au ieftinit în luna aprilie, comparativ cu martie, astfel că preţul mediu al unui apartament vechi în Capitală a ajuns luna trecută la 78.350 de euro, cu 550 de euro mai puţin decât în martie, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

    Astfel, un apartament în zona 13 Sep­tembrie costa în aprilie 72.000 de euro, cu 8.000 de euro mai puţin decât în martie. Pentru o locuinţă în Dristor, un cum­părător plătea luna trecută 67.000 de euro, faţă de 77.000 de euro cu o lună în urmă, iar preţul unui apartament în Drumul Taberei a coborât de la 68.000 la 63.000 de euro.

    La polul opus, creşteri ale preţurilor au fost înregistrate în zonele Berceni, Crângaşi, Iancului şi Vitan Mall.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Zona luxului în imobiliare revine în căutările clienţilor

    Întotdeauna nordul unei zone este cel bogat, emisfera nordică în comparaţie cu emisfera sudică, ţările nordice din Europa în raport cu ţările din zona noastră,  nordul Italiei vs. sudul ţării, nordul Timişoarei sau al Bucureştiului“, descrie Emanuel Poştoacă, general manager la Nordis Premium Properties, geografia împărţirii lumii. Această perspectivă l-a făcut să se orienteze, încă din perioada în care lucra ca angajat al unei agenţii imobiliare, pe nişa locuinţelor premium din nordul Capitalei, la începutul anilor 2000.

    Pe atunci, nordul Bucureştiului, aşa cum îl ştim astăzi, nu exista, iar în zone precum Herăstrău – Şoseaua Nordului existau doar case din chirpici şi pepiniere. Mizând pe interesul faţă de nord, Poştoacă a ales să se axeze pe nişa imobiliară formată din această zonă şi în momentul în care a înveput să îşi dezvolte propria afacere în imobiliare, în 2008.

    Grupul de firme imobiliare Nordis, care reuneşte firmele Nordis, de intermediere imobiliară, Nordis – Administrare, de administrare de imobile, şi Nordis Investments, de investiţii si dezvoltare imobiliară, a supravieţuit astfel crizei şi a evoluat astfel de la unul la 20 de angajaţi şi la o cifră de afaceri de 320.000 de euro. Compania a ajuns în prezent la peste 2.500 de proprietăţi premium, din zone precum Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera, în portofoliul de imobile pentru vânzare, închiriere sau în administrare.

    Pariul lui Poştoacă este unul norocos mai ales în contextul de piaţă actual, în care ponderea proiectelor mass market în totalul proiectelor rezidenţiale demarate a înregistrat anul trecut o scădere, de la 70% până la 51,52%, în favoarea segmentelor mediu şi premium de pe piaţa imobiliară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania. Aceeaşi sursă observă că aproximativ 3.200 de locuinţe vor fi finalizate în acest an în zona de nord a Bucureştiului, iar dacă cea mai mare pondere a acestor locuinţe, 66%, adică aproximativ 2200 de unităţi, este reprezentată de locuinţe destinate clasei medii, amplasate în zone precum Aviaţiei şi Băneasa, aproximativ 25%, adica peste 700 de unităţi, sunt locuinţe premium şi de lux, amplasate în Dorobanţi, Herăstrău sau Barbu Văcărescu.

    Totul dintr-un total de peste 6.000 de unităţi aflate în construcţie în zonele menţionate. Segmentul locuinţelor premium înregistrează de asemenea o creştere semnificativă a dezvoltării, peste 1.000 de locuinţe urmând a fi predate în acest an, cea mai mare parte a acestora, aproximativ 750 de unităţi, în zonele ultracentrale, Dorobanţi şi Floreasca – Barbu Văcărescu, potrivit lui Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    „Zona de nord a Bucureştiului este foarte ofertantă din punct de vedere al dezvoltării rezidenţiale, ţinând cont de suprafeţele mari de teren disponibile în zone precum Barbu Văcărescu, Expoziţiei, Băneasa sau Siseşti iar investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia şi spre sectorul rezidenţial după ce cel al spaţiilor de birouri şi comerciale a ţinut capul de afiş în ultimii ani“, observă Pricop.  Dacă în 2007, anul de maxim în imobiliare, Emanuel Poştoacă spune că avea atât de mulţi clienţi care făceau o achiziţie, încât nu avea timp să programeze întâlniri cu toţi, lucrurile sunt astăzi mai degrabă stabile. „Dacă astăzi merg cu 10 clienţi diferiţi la o proprietate şi facem o tranzacţie,  atunci aveam patru clienţi diferiţi şi făceam o tranzacţie, la preţuri mult mai mari decât cele de acum.“

    Potrivit directorului general al Nordis, clienţii de atunci de pe acest segment sunt aceiaşi cu cei de acum: antreprenori, profesii liberale de succes, avocaţi cunoscuţi, medici, notari, diverse persoane care au vândut ceva şi dispun de o anumită sumă de bani, persoane cu funcţii de conducere în companii mari, CEO sau CFO, şi nu middle management. 90% dintre clienţii pentru aceste zone nu recurg la un credit bancar, astfel că preţurile nu au scăzut foarte mult comparativ cu alte zone din Bucureşti, iar cazurile executărilor făcute de bănci sunt izolate. Totodată, 90% dintre cei care achiziţionează o locuinţă în aceste zone sunt români, iar chiriaşii, în procent de 90%, expaţi.

    „Cetăţenii străini nu concep să plătească 500.000 de euro pentru un apartament. Clienţii români preferă să îşi cumpere casa, cetăţenii străini vin aici datorită jobului, în general pe perioade de 2-4 ani, iar în pachetul lor salarial intră şi chiria unui apartament.“ Majoritatea clienţilor români au această dorinţă, de a simţi că au realizat ceva, prin faptul că sunt proprietarul unui apartament în zona aceasta. „Cultura noastră ne insuflă că «trebuie» să avem casa noastră – drept pentru care noi, românii, vom dori să fim proprietari şi peste cinci, şi peste 15 ani, mentalităţile nu se schimbă uşor. Flexibilitatea locurilor de muncă este mai mare decât în urmă cu 20 de ani, dar o astfel de investiţie este bună oricând.

  • Peste 3000 de locuinţe sunt în construcţie în nordul Bucureştiului

    Cea mai mare pondere a acestor locuinţe, 66% (aproximativ 2200 de unităţi), este reprezentată de locuinţe destinate clasei medii, amplasate în zone precum Aviaţiei şi Băneasa în timp ce aproximativ 25%, adica peste 700 de unităţi, sunt locuinţe premium şi de lux, amplasate în zone precum Dorobanţi, Herăstrău sau Barbu Văcărescu.

    În total, aproximativ 4200 de noi locuinţe destinate clasei medii vor fi livrate în acest an în zonele semicentrale, centrale şi de nord din Bucureşti, potrivit datelor Coldwell Banker Affiliates of Romania, reprezentând 70% din totalul celor peste 6000 de unităţi aflate în construcţie în zonele menţionate.

    „Bucureştiul va trece printr-o schimbare socială şi demografică semnificativă în următorii ani. În clădirile de birouri din nordul Capitalei lucrează deja peste 70.000 de persoane, numărul acestora urmând să crească, iar dezvoltatorii vor construi tot mai multe proiecte destinate clasei medii, cu un amplasament foarte bun şi suprafeţe mai generoase comparativ cu cele ale locuinţelor din zonele mărginaşe. Tot mai mulţi cumpărători care au achiziţionat o locuinţă prin Prima Casă în perioada 2009-2012 vor face un upgrade în următorii ani către zone mai bune, semicentrale sau de nord, mai aproape de clădirile de birouri în care îşi desfăşoară activitatea”, afirmă Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Segmentul locuinţelor premium înregistrează de asemenea o creştere semnificativă a dezvoltării, peste 1000 de locuinţe urmând a fi predate în acest an, cea mai mare parte a acestora, aproximativ 750 de unităţi, în zonele ultracentrale, Dorobanţi şi Floreasca – Barbu Văcărescu.

    „Zona de nord a Bucureştiului este foarte ofertantă din punct de vedere al dezvoltării rezidenţiale, ţinând cont de suprafeţele mari de teren disponibile în zone precum Barbu Văcărescu, Expoziţiei, Băneasa sau Siseşti iar investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia şi spre sectorul rezidenţial după ce cel al spaţiilor de birouri şi comerciale a ţinut capul de afiş în ultimii ani”, mai afirmă Alexandru Pricop.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale din Bucuresti, printre care Cosmopolis, cel mai mare proiect rezidenţial din zona de nord a Bucureştiului, Felicity Residentials, MetroCity Academiei, Onix Residence şi Politehnica Park Residence. Compania a vândut în 2015, direct de la dezvoltator, peste 1400 de locuinţe noi doar în Bucureşti.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 43 de ţări cu peste 3.000 de birouri şi are peste 86.000 de consultanţi şi brokeri.