Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul denunţător Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, în patru tranşe – de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei – cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei. Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi fie daţi în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.
Tag: Justitie
-
Silaghi nu se simte “absolut deloc” vulnerabil, va face un demers politic pe plan european
Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe semnificative, de 206.798 de lei (aproximativ 46.000 euro), între cheltuielile efectuate şi veniturile realizate între 7 mai 2012, data numirii în funcţie, şi 15 octombrie 2012 de Ovidiu Ioan Silaghi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii. În intervalul menţionat, Silaghi a realizat, împreună cu soţia sa, Ariana, venituri salariale de 24.872 de lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 231.670 de lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 206.798 lei (aproximativ 46.000 de euro). “Am am pus la dispoziţie rulajul contului de pe cele două carduri (…). Nu mi-a folosit la nimic. Mă aşteptam să primesc în mod oficial adresa de la ANI şi nu să aflu din presă. (…) Eu nu pot să contest faptul că am cheltuit de pe card acea sumă în timpul mandatului. Este adevărat. Dar repet, este o descoperire de cont şi este normală o plată cu cardul, pentru că de aia s-a inventat acest mijloc de plată”, a spus ministrul la Antena 3.
-
Instanţa supremă a rămas în pronunţare în dosarul fiului Sorinei Plăcintă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat în discuţie, joi, recursul făcut de Andrei Plăcintă împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti (CAB) prin care a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor. La termenul de joi al procesului, judecătorii ICCJ l-au audiat pe Andrei Plăcintă, care le-a arătat acestora că nu a avut niciun moment intenţii criminale, ci doar pe aceea de a pleca din locul “famat” în care se afla. Astfel, a arătat Plăcintă, din cunoştinţele sale, zona unde s-a petrecut incidentul din urmă cu doi ani este populată cu persoane care nu-şi câştigă existenţa în mod licit, “cu femei care practică prostituţia”, iar teama de acest loc l-ar fi împins la acele gesturi. Avocaţii lui Plăcintă au arătat instanţei supreme că decizia CAB a fost luată nedrept în sensul în care clientului lor nu i-a fost asigurat un drept efectiv la apărare.
-
DOSARUL FRAUDELOR LA REFERENDUM: Primii trei şefi de secţii de votare, inculpaţi pentru fraudă electorală, deferiţi justiţiei
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în dosarul privind referendum din Mehedinţi şi au dispus, luni, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor Dumitru Mirea, Liviu Cătălin Bondoc, Gheorghiţa Burcu şi Manuela Carina Micu sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. 1 din Legea 3/2000. Potrivit rechizitoriului, în cadrul Referendumului naţional organizat pentru demiterea preşedintelui României, la Secţia de Votare nr. 170 Gârla Mare din judeţul Mehedinţi, inculpatul Dumitru Mirea, în calitate de preşedinte al secţiei, în data de 29 iulie 2012 şi în perioada anterioară acestei date, a întocmit în fals mai multe documente ale biroului electoral, respectiv procesul verbal privind rezultatele referendumului şi lista electorală suplimentară aferente urnei mobile, prin înscrierea pe această listă a aceloraşi persoane de mai multe ori sau a unor persoane care nu au formulat cerere în acest sens, urmată de introducerea în urnă a unui număr de buletine de vot egal cu cel al persoanelor înscrise în fals în această listă.
-
Bătălia pentru fotoliile lui Kovesi şi Morar a intrat într-o nouă fază
Dintre cei 4 procurori recomandaţi (câte doi pentru fiecare funcţie), Pivniceru i-a ales în această săptămână pe Tiberiu Niţu, fost adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la PICCJ, respectiv pe Ioan Irimie de la DNA Cluj. Justificarea ei a fost că “atâta a avut pe masă” – cu alte cuvinte, alte propuneri mai bune au lipsit, inclusiv fiindcă o serie de procurori (între care şi Daniel Morar, şeful în exerciţiu al DNA) au refuzat să intre în cursă, pe motiv că selecţia s-ar face pe bază de ordine de la USL. Intenţia Monei Pivniceru a fost însă, dimpotrivă, să desemneze nişte candidaţi cât mai puţin susceptibili de criticile PDL, având în vedere că Tiberiu Niţu a fost adjunct al Laurei Kovesi timp de trei ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, iar Ioan Irimie a activat la DNA Cluj, aceeaşi pepinieră care l-a dat şi pe Daniel Morar.
Niţu şi Irimie trebuie să primească acum avizul CSM, care a anunţat că îi va intervieva la 22 noiembrie, înainte ca numirea lor să fie supusă aprobării preşedintelui Traian Băsescu.
-
DOSARUL BANCHERILOR: Mihai Stan a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin firme controlate de el
Mihai Stan – care nu a fost găsit la domiciliu când vineri au descins, joi, anchetatorii – este acuzat de DIICOT că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale “să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pntru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută. Totodată, Mihai Stan ar folosit în raport de băncile comerciale CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), “în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancre din România”, arată DIICOT.
-
DOSARUL BANCHERILOR: Înalţi funcţionari din Senat, AVAS, ANAF, MEC, implicaţi în reţea
Procurorii DIICOT arată, în referatul cu propunerea arestării preventive a 33 de persoane din gruparea carea se ocupa cu fraude bancare, obţinut de MEDIAFAX, că unul dintre liderii grupării, Mihai Stan, “a reuşit să penetreze prin intermediul unor persoane care au sprijinit gruparea instituţii importante ale statului”. “Astfel liderul grupării, Mihai Stan, a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important, cerc relaţional din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Senatul României, AVAS, Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului român”, notează anchetatorii în documentul citat.
-
DOSARUL BANCHERILOR: 33 de reţinuţi, printre care vicepreşedintele BRD. Şaramet a fost lăsat liber
Anchetatorii au audiat la DIICOT – Serviciul Teritorial Bucureşti persoanele cercetate în acest dosar şi au emis ordonanţe de reţinere pentru 33 dintre acestea. Printre cei reţinuţi de procurori sunt Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, liderul grupări, Daniel Ruse şi fraţii Moga, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX surse judiciare. Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în urma cercetărilor din acest dosar, va fi cercetat în libertate. Şaramet a fost lăsat să plece de la DIICOT vineri, în jurul orei 00.15. El va fi chemat, cel mai probabil, în perioada următoare pentru a da noi declaraţii, au spus sursele citate.
-
Omul de afaceri Constantin Bădescu şi alte şase persoane, reţinuţi în dosarul de evaziune de 12 milioane de euro
Potrivit anchetatorilor, în urma percheziţiilor de joi dimineaţă, când 15 persoane au fost duse la audieri la sediul DIICOT Mehedinţi, şapte personae au primit ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore, între acestea fiind şi omul de afaceri Constantin Bădescu, audierile finalizându-se în cursul nopţii. Constantin Bădescu a fost printre ultimele persoane care au ajuns în faţa procurorilor DIICOT, înaintea sa fiind reţinuţi angajaţi ai firmelor sale, dar şi trei personae din localitatea Strehaia.
-
Verdict în accidentul aviatic din 2007 de pe Otopeni: Controlorul de trafic, condamnat la un an cu suspendare
Judecătoria Buftea a decis condamnarea la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în cazul Didinei Grama, pe care a obligat-o la plata a 10.000 de lei despăgubiri către stat, instanţa respingând acţiunea civilă a companiei Tarom, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. În decembrie 2009, la doi ani după accident, controlorul de trafic Didina Grama a fost trimis în judecată pentru neglijenţă în serviciu, ca urmare a aprobării, în 30 decembrie 2007, a decolării unei aeronave Boeing 737 (care avea ca destinaţie Sharm el Sheik), fără a se asigura dacă pista este liberă, astfel că avionul a tamponat o maşină de întreţinere, iar cei peste o sută de pasageri de la bord avionului au văzut moartea cu ochii, ei fiind evacuaţi pe uşile de urgenţă. Timp de un an, procesul, derulat la Judecătoria Buftea, s-a amânat din motive de procedură.