BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cum să investeşti în Bitcoin fără să cumperi Bitcoin. Soluţiile propuse de analişti

    Evenimentele din ultima săptămână au arătat de ce unii oameni au devenit sceptici în ceea ce priveşte investiţiile în Bitcoin. Cu un singur Tweet scris de Elon Musk, moneda a generat pierderi de sute de miliarde de dolari de-a lungul pieţei crypto.

    Mulţumită unor investitori, există mai multe moduri de a paria asupra viitorului criptomonedei, scrie Bloomberg.

    Anul acesta, Securities and Exchange Commission (ASF-ul american) va decide dacă va aproba investiţiile de tip exchange-traded fund (ETF) cu expunere la Bitcoin. Între timp, câteva companii asociate cu lumea criptomonedelor s-au listat la Bursa din New York, iar numărul firmelor care cumpără Bitcoin a continuat să crească, acţiunile fiind influenţate de fluctuaţiile înregistrate de monedă.

    Dezvoltarea ecosistemului crypto vine pe măsură ce monedele digitale ajung în mainstream. Totuşi, câteva alternative ar consta în:

    Cumpărarea acţiunilor din cadrul unor companii asociate cu Bitcoin

    Companiile au structuri care pot fi mult mai familiare investitorilor obişnuiţi: echipe de executivi care iau decizii şi rezultate financiare care sunt, ulterior, dezvăluite.

    „Ar putea fi mult mai uşor ca oamenii să abordeze industrii pe care deja le înţeleg, sectoare care adoptă aceste tehnologii pentru a deveni mai eficiente. Investitorii pot beneficia de un loc mai bun de start”, spune Sweta Bhargav, consilier al firmei de planning financiar Adviso Wealth.

    Listarea Coinbase pe Nasdaq a reprezentat un test al acestei strategii. Întrucât majoritatea veniturilor vin din taxele plătite de clienţi pentru a depozita şi tranzacţiona fonduri, evaluările exchange-ului de criptomonede fluctuează în funcţie de preţul Bitcoin-ului.

    „Veniturile nete sunt dependente de preţurile activelor crypto şi volumul de tranzacţii efectuate pe platformă”, spune compania.

    Totodată, investitorii se pot concentra pe companii care au încredere în creşterile raportate de Bitcoin şi deţin un număr considerabil de participaţii. Tesla, de exemplu, a cumpărat în februarie 1,5 miliarde de dolari în Bitcoin. Alte companii publice care au efectuat mişcări similare sunt MicroStrategy şi Galaxy Digital Holdings.

    Investiţii în tehnologie

    Bitcoin-ul este o monedă digitală: Fiecare unitate este un dosar criptat şi depozitat pe blockchain, tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor. Oamenii sunt „răsplătiţi” cu Bitcoin dacă rezolvă probleme matematice complexe prin care se verifică tranzacţiile monedei.

    „Nu mai trebuie să fii un împătimit al computerelor pentru a mina. Există companii care pot face acest lucru pentru tine”, a declarat Julius de Kempenaer, analist la Stockcharts.com.

    Marathon Digital Holdings şi Riot Blockchain sunt două dintre cele mai mari firme din sector. Pe site-ul Marathon, compania susţine că, dacă vei deţine o participaţie, „vei obţine expunere la Bitcoin fără să fii nevoit să te confrunţi cu seria de complicaţii pe care o generează achiziţia directă a activului”.

    Riot, grup specializat în achiziţia de business-uri asociate cu lumea crypto, a dezvăluit luna trecută că va cumpăra cea mai mare unitate de minare de Bitcoin din America de Nord, într-o afacere estimată la 651 de milioane de dolari în cash şi acţiuni.

    Trusturi

    În ultimii ani, Grayscale Bitcoin Trust a fost principalul loc prin care se poate obţine expunere indirectă la Bitcoin. Trustul le permite investitorilor să deţină moneda fără să fie nevoiţi să îşi creeze aşa-zisul portofel digital, care stochează dosarele dedicate tranzacţiilor cu monede virtuale.

    Dezavantajul este că Grayscale percepe un comision de 2% pentru gestionarea fondului.

    „Dacă deţii Bitcoin în mod direct, nu plăteşti nicio taxă de tranzacţionare sau deţinere”, spune Ryan Cole, consilier în cadrul firmei de administrare a averii Citrine Capital.

    Exchange-traded fund (ETF)

    Grayscale Investments, grupul din spatele Grayscale Bitcoin Trust, spune că îşi va transforma trustul într-un ETF odată ce autorităţile financiare din SUA îşi vor da acordul cu privire la noua structură. În ultimele săptămâni, câţiva emitenţi au depus cereri  după ce primul ETF pe Bitcoin din America de Nord a început să fie tranzacţionat în Canada.

    Investitorii cred că un ETF pe Bitcoin le-ar putea permite să cumpere şi să vândă mult mai uşor criptomoneda, eliminând complexitatea creată de stocare şi integrarea în portofoliu.

    Până atunci, investitorii se pot orienta spre fondul Amplify Transformational Data Sharing, care monitorizează companiile legate de tehnologia blockchain şi criptomonede.

    „Prin intermediul acestui produs, poţi investi în nume precum PayPal, Square, Vista, companii publice de minare a Bitcoin-ului şi producători precum Nvidia, care dezvoltă cipurile folosite la minarea de criptomonede”, spune Luke Suddars, analist la firma de brokeraj Pepperstone Group.

     

  • Cine sunt oamenii din umbră care au ajutat la construirea celei mai mari companii româneşti, evaluate la 37 de miliarde de euro. Au crezut de la început în mică firmă de apartament transformată acum în cel mai mare star listat la Bursa din New York, dar puţini oameni îi cunosc

    Povestea celui mai mare star european de la Bursa din New York începe cu o întâlnire între Daniel Dines şi Dan Lupu. În afară de asemănarea prenumelor lor, cei doi au şi vârste apropiate, o pregătire similară şi – spune chiar investitorul Dan Lupu, partener al EarlyBird Venture Capital, valori comune. „Chimia” dintre cei doi a condus la alinierea constelaţiei de investitori care să asigure pentru UiPath o propulsie de unicorn, decacorn şi, cel mai recent, de star european la Bursa din New York. Care sunt întâlnirile ce au condus la un succes despre care  Dan Lupu spune că „Probabilistic, nu ar fi trebuit să se întâmple”?

    Drumul spre Bursa din New York, pavat cu cele 2 miliarde de dolari ale investitorilor

    – De ce nu vindeţi acţiunile pentru a vă retrage undeva pe o insulă exotică?

    – Ştiţi bancul cu pescarul care pescuieşte doi homari? Pescarul vinde unul dintre homari şi îşi ia o sticlă de şampanie, iar pe un altul îl dă unui restaurant pentru a-l găti şi apoi îl mănâncă. Vine apoi cineva să îi reproşeze că stă, în loc să prindă alţi doi homari: «Dacă prinzi patru, poţi să mânânci doi, iar pe alţi doi să îi vinzi, iar dacă vinzi mai mulţi homari, la un moment dat vei putea să îţi iei o barcă mai mare, să angajezi nişte oameni, apoi vei crea o firmă, o vei lista, o vei vinde, iar apoi te vei putea retrage pe o insulă şi te vei apuca de pescuit.»

    Bancul-parabolă a circulat prin cercul său de prieteni şi este răspunsul lui Dan Lupu la întrebarea referitoare la motivaţia sa pentru a continua căutarea de talente în materie de start-up-uri tech, după un succes investiţional care probabil i-ar permite poate chiar să cumpere o insulă pustie, potrivit speculaţiilor apărute în presa internaţională pe tema câştigului Earlybird Venture Capital în urma listării UiPath la Bursa din New York. „Mă interesează partea aceasta de investiţii, partea de tehnologii, acesta este lucrul care mă pasionează şi pe care îmi place să îl fac”, adaugă investitorul care a pariat cel dintâi pe firma aflată în 2014, atunci când l-a întâlnit prima dată pe Dines.

    Pare că din contră, listarea UiPath la Bursa din New York nu i-a adus lui Dan Lupu dorinţa de a-şi lua un concediu (răspunde în continuare la mailuri zi-noapte), ci mai degrabă poate un sentiment de teamă că „succesul i se va urca la cap”, precum şi frica de aşteptările create de „acest zgomot de fond al unei întâmplări, care, exclusiv probabilistic vorbind, nu ar fi avut cum să se întâmple”.

    Totuşi, s-a întâmplat.

    Daniel Dines şi Marius Tîrcă, fondatorii UiPath, la evenimentul Seedcamp din 2015, momentul T0 de la care a plecat ascensiunea fabuloasă a companiei care acum este listată la Bursa din New York. Sursa: ZF, Seedcamp

    Echipa iniţială a UiPath (pe atunci DeskOver), în apartamentul din Delea Veche unde a început povestea companiei. Sursa: pagina de Facebook a UiPath

    Traiectoria de „lebădă neagră” – unicorn – decacorn – apoi vedetă europeană la Bursa din New York a început pentru UiPath când Dan Lupu, partener al Earlybird Venture Capital l-a cunoscut pe Daniel Dines prin intermediul unui prieten, moment în care nu ştia neapărat ce face sau ce vrea acesta: „Ştiam că are nişte tehnologie, are nişte venituri şi cam atât, dar eu, cum mă întâlnesc cu toată lumea, am zis OK, nu strică să mă întâlnesc şi cu Daniel.

    Ne-am întâlnit, am văzut o iteraţie foarte incipientă a unui produs şi, având background în calculatoare, mi s-a părut că înţeleg potenţialul din spatele tehnologiei şi de acolo am început să discutăm mai mult.” Au fost însă mai mulţi paşi pe care i-au parcurs, fiindcă ceea ce propunea DeskOver (numele sub care s-a lansat UiPath în anul 2005 N.Red.) la vremea aceea erau a cincea – a şasea iteraţie a unei tehnologii care începuse să fie folosită undeva prin anii ’70, însă niciodată nu a ajuns să dovedească potenţialul pe care îl avea, astfel că a trebuit să se convingă mai întâi că  momentul investiţiei este momentul în care piaţa o acceptă şi are nevoie de tehnologia respectivă. „Ei dezvoltau această tehnologie probabil de 10 ani, Daniel îşi crease propria firmă, prin care vindeau servicii de tehnologie către alţi dezvoltatori de software care înglobau tehnologia lor în propriile produse, iar când i-am cunoscut eu, erau pe punctul de a face tranziţia între a vinde tehnologie către alţi dezvoltatori de software sau de a-şi crea propriul produs.”

    Daniel Dines trecuse până la acel moment printr-o perioadă lungă în care se autofinanţase, şi-a dat seama că a ajuns la un punct în care trebuia să investească mai mult în firmă fiindcă avea o oportunitate, avea o piaţă, avea un produs şi se gândea că ar avea nevoie de nişte bani, dar era oarecum sceptic că poate obţine banii respectivi din România.

    „De aceea am trecut printr-un proces de a ne cunoaşte mai bine reciproc, el având un uşor disconfort sau neîncredere în investitori la momentul respectiv, dar petrecând timp împreună, ne-am dat seama că avem un trecut cultural comun, fiind aproximativ de aceeaşi vârstă, am trecut prin aceleaşi experienţe, în liceu, în facultate, în tranziţia de după anii ‘90 şi cumva ne-am dat seama că avem un set de valori comune. Asta ne-a ajutat să trecem peste momentele iniţiale şi am realizat că ne plăcem suficient încât să credem că putem lucra împreună, iar apoi, pe măsură ce am început noi să investigăm, să înţelegem mai bine tehnologia, să validăm tehnologia respectivă cu potenţialii clienţi ai UiPath, ne-am dat seama că este ceva ce vrem să facem, ne-am dat seama că acela este momentul de piaţă şi am luat decizia de a investi.”

    La vremea respectivă, Earlybird Venture Capital era cel mai mare fond din regiune (şi continuă să fie), ceea ce este puţin stupid, crede Lupu, pentru că regiunea este imensă şi 200 de milioane de euro sau 150 de milioane de dolari la momentul respectiv nu înseamnă foarte mulţi bani. „Aveam însă deschiderea la momentul respectiv de a investi în regiune, nu aveam un obiectiv de a investi în mod special în România sau specific într-o anumită ţară, am avut un mandat regional.

    Eu, în mod evident, având bazele aici în Bucureşti şi cunoscând destul de multă lume, am ajuns să mă întâlnesc cu diferiţi antreprenori.” Mai departe însă, spune că s-au bazat pe mecanismul  de evaluare al fondului care evaluează totalitatea oportunităţilor de la un anumit moment: „Iar la momentul respectiv, UiPath a fost compania care ne-a ajutat să luăm decizia, noi la nivelul fondului luând deciziile unanim între cei patru parteneri. Muncă de convingere a existat fiindcă, până la urmă, ceea ce face UiPath este destul de tehnic, nu e neapărat evident, dar a fost muncă de convingere absolut normală într-un proces de investiţii de genul acesta”.

    Prima rundă de finanţare (seed) a fost de 1,6 milioane de dolari, iar aceasta a fost condusă de Earlybird Venture Capital cu o investiţie de 1 milion de dolari, restul venind din partea fondului Credo Ventures din Cehia şi Seedcamp din Londra. Valoarea totală a fost practic cea mai mare investiţie a lor din primul fond, ei participând într-o investiţie de tip „convertible debt”(datorie convertibilă în acţiuni – atât în serie A, cât şi în serie B), prin care a şi fost evaluată compania la 1 miliard de dolari. Valoarea totală a investiţiilor făcute de-a lungul anilor de către fondul pe care îl reprezintă, spune Dan Lupu, este irelevantă. „Există obsesia asta legată de cifrele de la UiPath, dar până la urmă acestea sunt relevante pentru investitorii din fond, pentru ceilalţi nu au nicio relevanţă.”

    De asemenea, referitor la articolele care spun că randamentele celor trei fonduri care au investit 1,6 milioane de dolari în companie ar fi de peste 220.000%, publicate în presa internaţională, răspunde: „Nu este o cifră care vine de la noi – este un calcul pe care îl poate face oricine – sunt multe informaţii în prospectul de emisiune – până la urmă acesta este un aspect care este puţin relevant, dar este o investiţie care a avut multipli foarte buni pentru investitorii din fondul nostru”.

    „Cum fac să găsesc următorul unicorn? Sper să îl găsesc. Am găsit formula? În mod cert nu – până la urmă trebuie să îţi păstrezi capul pe umeri şi să recunoşti că există în toate o doză de noroc, iar fără noroc, lucrurile se schimbă.”

    Dan Lupu, partener Early Bird Venture Capital

    Ce înseamnă succesul UiPath pentru primul om care a pariat pe companie?

    „E un lucru evident cu impact pozitiv, la nivel regional, pentru cei care au fost implicaţi, pentru angajaţii  UiPath, este clar că această poveste a deschis porţile pentru o generaţie de antreprenori care a ajuns să aibă succes la nivel global plecând practic din orice zonă a lumii şi va avea un impact evident pozitiv asupra viitorilor antreprenori din România, viitorilor antreprenori din zonă, asupra capacităţii de a atrage capital în regiune.” Pentru el, personal, este de asemenea un succes evident, dar mărturiseşte că nu îşi doreşte ca acest precedent să îl transforme într-un investitor de la care să existe aşteptarea de a reuşi automat, odată ce el ia decizia de a investi.

    „Pentru mine personal, este evident un lucru pozitiv, dar în momentul acesta este şi un pic de zgomot deoarece, cumva, am perceput reacţia ca fiind puţin exagerată, în sensul că am primit tot felul de semnale că dacă eu investesc, acesta este un garant al succesului, totul o să fie extraordinar, ceea ce este o prostie. În mod evident, voi continua să fac investiţii, unele dintre ele o să fie dezastruoase, sper că nu toate, iar cumva aş vrea să ne întoarcem la o normalitate în care să ne concentrăm pe momentul actual şi pe stadiul în care se găsesc firmele care au nevoie de finanţare. Nu aş vrea ca UiPath să devină măsura succesului fiindcă aici au fost lucruri care s-au aliniat incredibil de bine şi nu cred că viitorii antreprenori ar trebui să se măsoare la succesul UiPath fiindcă acesta nu a depins numai de ei, nici de noi, ci de o serie de condiţii care nu pot să fie replicate.”

    Astfel, Dan Lupu face un apel la normalitate în materie de aşteptări ale antreprenorilor cu care lucrează: „În continuare cred că vor fi companii de succes, cred că avem în portofoliu companii care au mult potenţial, dar dacă vor ajunge să se listeze la o valoare de 5 miliarde, nu ar trebui să privească acest lucru drept un eşec fiindcă nu au ajuns la valoarea la care s-a listat UiPath”.

     

    „Dacă este interesant, cu siguranţă vom investi”

    Întrebat care sunt criteriile pe care le analizează atunci când aleg un start-up în care să investească, spune că au un mandat flexibil – se uită la toată regiunea, cele mai relevante direcţii sunt însă axate pe software-ul de business şi pe software-ul cu o componentă tehnologică puternică – deeptech. Au investit de la businessuri de consumatori până la marketplace-uri, precum şi hardware. „Dacă este interesant, cu siguranţă vom investi”, precizează Lupu. Din rândul celor mai recente exemple de investiţii menţionează Photoneo, care face sisteme de vizualizare 3D pentru roboţii industriali, iar recent au investit şi în Anari, o firmă din Serbia axată pe hardware de inteligenţă artificială – aceasta creează o platformă pentru dezvoltarea rapidă de cipuri, specifice anumitor aplicaţii, având potenţialul de a fi mult mai eficiente decât oricare din celelalte categorii de cipuri care există.  Ce îi sfătuieşte pe cei care visează la succesul UiPath? „Fiţi cinstiţi cu voi înşivă şi încercaţi să realizaţi dacă vreţi să câştigaţi bani pentru o vilă în Pipera sau să lucraţi ani în şir pentru a ajunge la Bursa din New York, cel mai bine este să fii cinstit cu tine însuţi când faci alegeri.”

    L-am întrebat pe Dan Lupu şi de câte investiţii „greşite” este nevoie pentru a ajunge la un asemenea succes. „Probabilistic, nu are relevanţă, dacă ne uităm la câte investiţii am făcut, ajungi la un număr care spune că ar trebui să ai câte un UiPath în fiecare săptămână. De asta spun că în cazul UiPath a fost o mare doză de noroc; probabilistic, nu ar fi trebuit să se întâmple. Până la urmă UiPath nu este o companie unică la nivel de Europa de Est sau de România, este o companie unică la nivel mondial, în mod cert, cea mai mare companie de tehnologie care a ieşit din Europa în ultimii 30 de ani.”

    Admite că acum există sute de companii care fac tehnologii precum cele dezvoltate de UiPath, iar factorii care au dus la creşterea companiei din Delea Veche au fost mai mulţi: „În primul rând, piaţa cerea o tehnologie de genul acesta, chiar dacă existau iteraţii anterioare, atunci tehnologia era destul de matură ca să poată să genereze câştigurile de eficienţă pe care lumea le aştepta, exista şi situaţia în care contractele de tip outsourcing nu mai generau eficienţă incrementală, iar ca structură, deşi această piaţă era dominată de doi jucători mai mari decât UiPath, erau jucători relativ mici, o piaţă care s-a dezvoltat extrem de repede a fost mult mai uşor de cucerit de către un player mic”.

    Cu alte cuvinte, a fost businessul potrivit la momentul potrivit şi, completează Dan Lupu, „omul potrivit la momentul potrivit”:  „Trebuie să recunoaştem faptul că dimensiunea succesului UiPath a depins în cea mai mare măsură de Daniel, care a evoluat la nivel personal de la un programator din Europa de Est până la condiţia de CEO de succes al unei companii listate public în Statele Unite – desigur, este şi meritul oamenilor, al echipei, dar echipa respectivă nu ar fi ajuns aici fără Daniel. Iar evoluţia lui Daniel Dines, cel din apartamentul din Delea Veche, până la rolul primului român care a sunat clopoţelul Bursei din New York, a fost fulminantă – Dan Lupu mărturiseşte că iniţial luau chiar în calcul să găsească un nou CEO: „A avut o evoluţie extraordinară, iniţial, noi nici nu am crezut că poate să evolueze aşa şi ne am gândit la un moment dat să aducem un CEO profesionist, chiar atunci la început, am avut o discuţie deschisă şi onestă pe această temă”.

    Acest succes l-a schimbat şi pe el, dar spune: „Sper să nu mi-o iau în cap. Cum fac să găsesc următorul unicorn? Sper să îl găsesc. Am găsit formula? În mod cert,  nu – până la urmă trebuie să îţi păstrezi capul pe umeri şi să recunoşti că există în toate o doză de noroc, fără noroc, lucrurile se schimbă”.

     

    Susţinere „între vecini”

    Dan Lupu povesteşte şi că atunci când au luat decizia finanţării UiPath, s-au gândit la asocierea într-un consorţiu de investitori deoarece anticipau că la un moment dat firma va avea nevoie de mai mult decât puteau să ofere singuri. „Nu exista o bază de investitori instituţionali bine definită în regiune, iar cei din afara regiunii trebuie convinşi de obicei că vorbim despre o investiţie cu potenţial; prin urmare am vrut să ne asigurăm de la început că putem finanţa firma între cei care investesc de la început. Încercând să atragem un coinvestitor, am vorbit cu 15 potenţiali investitori – dintre ei, Credo a luat decizia corectă şi a dorit să participe. Au fost investitori care au spus public că au avut oportunitatea de a investi şi au refuzat-o – nu toţi au recunoscut acest lucru, dar mare parte dintre ei au făcut-o.”

    „Am fost în locul potrivit la momentul potrivit, cred, chiar dacă locul potrivit a fost un mic apartament din Bucureşti – nu a fost o chestiune care să ţină cont atât de mult de loc, cât de persoană”, descrie şi Ondrej Bartoş, partener al Credo Ventures, decizia luată în urmă cu aproximativ 6 ani. Partenerul Credo Ventures spune că speranţele lui de atunci erau să construiască un business frumos şi sustenabil cu venituri recurente de cel puţin 50 de milioane de dolari. „Aceasta ar fi însemnat succesul: Din fericire, Daniel şi echipa au reuşit să depăşească aceste aspiraţii semnificativ.”

    Apoi, după o perioadă pe care şi-au acordat-o pentru a cunoaşte piaţa şi oportunitatea mai bine, au decis să investească. „Pentru mine, succesul UiPath este pur şi simplu dovada că visul american (sau visul Europei Centrale şi de Est) poate să se întâmple. Desigur, este dovada că regiunea noastră are ingineri de talie mondială şi o viziune îndrăzneaţă care merită urmărită, dar – îmi place să cred – cel mai important este că odată cu povestea UiPath suntem martorii a ce poate aduce democratizarea tehnologiilor pentru întreaga lume: este mai puţin important de unde eşti sau unde se află cea mai mare parte a echipei tale pentru a ajunge în vârf. Este o poveste fabuloasă de succes care merită urmărită în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est”, spune Ondrej Bartos. Pentru el, decizia de a investi a venit odată cu încrederea pe care Daniel Dines le-a inspirat-o la primul telefon: „Să descrii felul în care cineva ţi-a câştigat încrederea nu este uşor, cred că Daniel pur şi simplu a făcut acest lucru în prima conversaţie telefonică pe care am avut-o, după ce Dan Lupu ne-a făcut cunoştinţă. A contat mult Daniel şi personalitatea sa, pasiunea şi autencititatea care au câştigat încrederea mea atunci”.  Când a simţit că a luat decizia corectă? „Nicio investiţie nu este vreodată confirmată sau sigură. Altfel ar fi fost prea uşor. Chiar dacă, în retrospectivă, călătoria UiPath pare lină, de la runda de finanţare seed la oferta publică iniţială în mai puţin de 6 ani, nu a fost întotdeauna o navigaţie lină. Cu toţii am simţit că se întâmplă ceva outstanding în 2016 sau 2017, dar confirmarea cred că a venit cu oferta publică iniţială”, adaugă Bartos.

    În ceea ce priveşte evaluarea randamentului investiţiei iniţiale făcute de Credo Ventures, alături de celalte două fonduri, Earlybird Venture Capital şi Seedcamp, calculat la 220.000%; Ondrej Bartos răspunde simplu: „No comment”.

    Care este probabilitatea de a investi în continuare într-un start-up european precum UiPath, cu un succes similar? „Dacă m-aţi fi întrebat în 2015 care sunt şansele să investim într-un viitor decacorn din România, aş fi spus aproape de zero”. Şi trebuie să înţelegem cu toţii că şansele de a replica succesul UiPath sunt în continuare minuscule. Dar, aşa cum ne demonstrează această poveste, nimic nu este complet în afara discuţiei şi depinde de toată lumea să mergi înainte şi să faci ce au făcut Daniel şi Marius, împreună cu mulţi alţii din toată lumea au făcut cu UiPath ….poţi fi tu!”

    „Odată cu povestea UiPath suntem martorii a ce poate face democratizarea tehnologiilor: este mai puţin important de unde eşti sau unde se află cea mai mare parte a echipei tale pentru a ajunge în vârf. Este o poveste fabuloasă de succes care merită urmărită în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.”

    Ondrej Bartos, partener Credo Ventures

    O întâlnire cu multe întrebări

    „Este o realizare atât de mare pentru România şi pentru Europa şi suntem incredibil de mândri de ceea ce a realizat echipa. O adevărată poveste de rezistenţă, umilinţă şi putere (grit)”, spun într-un email reprezentanţii Seedcamp, fondul britanic de capital de risc axat pe susţinerea start-up-urilor tech în primele faze ale dezvoltării – finanţări de tip pre-seed şi seed, finanţare de la care a început de altfel şi traiectoria spre succesul global a UiPath. Daniel Dines a atras atenţia Seedcamp într-un eveniment care a avut loc la Praga în 2015 nu prin dezinvoltura discursului său ci prin faptul că nu a primit negativ tirul de întrebări din partea investitorilor, ci din contră a răspuns tuturor temelor ridicate şi a cerut noi detalii după eveniment, înţelegând că astfel îşi poate dezvolta businessul. „În 2015, când am investit pentru prima dată, UiPath era un business de servicii IT puţin cunoscut, cu 10 angajaţi, care se lupta să-i convingă pe investitori să obţină o rundă de finanţare de tip seed de 500.000 dolari pentru a intra pe piaţa software-ului. Acum, cu 580 milioane de dolari venituri recurente anuale, în creştere cu 65% de la an la an, peste 3.000 de angajaţi din întreaga lume şi unul dintre cele mai puternice debuturi de pe NYSE pentru o companie de tehnologie europeană, va intra în istorie ca una dintre poveştile de succes ale Europei“, potrivit unui articol publicat recent chiar pe site-ul fondului şi tradus de ZF. În 2015, UiPath a reuşit să intre în programul de incubare Seedcamp – cel mai mare din Europa, alături de alte două start-up-uri din România: Traderion şi Devicehub.net. O parte a evoluţiei UiPath poate fi atribuită unui eveniment de o zi dedicat investiţiilor, găzduit de prietenii lor de la Credo Ventures din Praga, unde managing partenerul Seedcamp, Reshma Sohoni, a consiliat Credo în alegerea companiilor în care avea în vedere să investească. Ea a cofondat Seedcamp în 2007 şi se autodescrie pe platforma Seedcamp.com ca fiind o persoană căreia îi place să creeze ceva de la zero, un proces care are nevoie de  excelenţă.

    „Am lucrat dintotdeauna la intersecţia dintre business şi tehnologie, care reprezintă firul ce mi-a ghidat cariera. Iubesc numerele şi oamenii.”  

    Reshma Sohoni, cofondator şi partener (în descrierea proprie de pe site-ul seedcamp.com)

    Daniel Dines, o prezenţă cu o voce «soft» la acea dată, a urcat pe scenă să îşi susţină pitchul. Acum, la fel ca în cazul multor relaţii, nu a fost o compatibilitate evidentă la început. Reshma, deşi dorea să-i susţină pe cehii de la Credo în deciziile lor de investiţii şi credea că UiPath ar putea să ajungă la un business semnificativ, a avut, de asemenea, o mulţime de întrebări pentru Daniel: dacă RPA urma să ducă automatizarea proceselor de afaceri la nivelul următor; despre strategia de vânzări şi dacă modelul de business era sau nu de tip SaaS“, se arată în postarea Seedcamp. „Mulţi fondatori s-ar putea simţi ameninţaţi de întrebări dificile.

    Dar nu Daniel. Una dintre valorile esenţiale la UiPath este modestia şi aceasta a fost exprimată continuu de-a lungul existenţei companiei. În loc să clacheze când a fost chestionat, Daniel a venit la Reshma în acea seară şi i-a mulţumit pentru comentariile sale utile şi a spus că o să se gândească la toate acele lucruri şi le va prezenta în cadrul Seedcamp. Următoarea întâlnire cu Reshma şi Carlos a dus la închiderea rundei de seed pentru UiPath şi la prezentarea start-up-ului în cadrul Seedcamp Week. Acesta a fost începutul unei călătorii accelerate.“

    De aici, a urmat o altă întâlnire care a împins UiPath în poziţia de invidiat în care se află acum: „Legenda lui Daniel susţinând o prezentare în faţa prietenilor noştri din SUA în 2015 alături de Nik Storonsky, fondatorul Revolut, este adevărată. În urma prezentării, Luciana de la Accel şi-a manifestat interesul, iar restul despre povestea UiPath, (cel puţin) este istorie!“, scriu în continuare reprezentanţii Seedcamp chiar pe platforma fondului.

     

    Românii scriu istorie împreună

    Fondul american Accel este în prezent cel mai mare acţionar al UiPath, după Daniel Dines, acţiunile deţinute de americani valorând în prima zi de tranzacţionare 5,9 miliarde de dolari. Potrivit unui articol recent publicat de Bloomberg, UiPath a ajuns pe radarele Accel tot prin intermediul investitorului iniţial Earlybird Venture Capital, care a alertat biroul din Londra al fondului.
    „L-am urmărit în jurul globului, inclusiv la Bucureşti, unde compania a fost fondată şi are în continuare mulţi angajaţi, precum şi la o conferinţă de tehnologie din Tokyo”, spune articolul din Bloomberg, în care este citat partenerul Accel Rich Wong. „Venind dintr-o ţară relativ mică, dintr-un loc puţin probabil să reprezinte originile unei mari companii din domeniul tehnologiei, am fost atraşi de această companie. Din ce în ce mai mult, Silicon Valley nu mai este definit de geografie fizică, ci de o mentalitate.”

    Artizanul aducerii americanilor de la Accel în finanţarea UiPath a fost însă, tot o româncă (în prezent partener al Sequoia Capital, potrivit informaţiilor publice disponibile): Luciana Lixandru, care a atras finanţările de 172 milioane de dolari ale americanilor de la Accel în două runde de finanţare. Din cel mai recent articol publicat de ZF despre cariera ei, reiese că Luciana Lixandru a plecat din Buzău la 16 ani, a studiat la Georgetown University din Statele Unite ale Americii şi a jucat un rol cheie în finanţarea în primele două runde a companiei UiPath. După absolvirea Georgetown, unde a primit şi o bursă,  şi-a luat diploma în matematică şi economie, cu intenţia de a deveni profesoară de matematică.

    După ce a absolvit a început însă să lucreze pentru Morgan Stanley, iar apoi s-a angajat la Londra la firma de investiţii Summit Partners şi a devenit interesată de investiţiile în fazele iniţiale ale proiectelor. Ulterior, în 2012,  a început să lucreze la Londra pentru fondul de investiţii Accel, unde a fost promovată în 2018 ca partener la divizia din Marea Britanie, poziţie din care se ocupa de finanţările pentru companiile care activează în segmentele de software, marketplace şi consumer internet. Ea a fost a treia femeie cu funcţie de partener în cadrul fondului. Despre Daniel Dines, cofondatorul UiPath, Luciana Lixandru povestea: „Când l-am întâlnit prima dată pe Daniel, am fost inspirată de viziunea lui de a folosi RPA (soluţii pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii) pentru a susţine transformarea digitală. UiPath atrăsese deja un interes major pentru softul dezvoltat  şi îl vindea către companii sigure din întreaga lume, inclusiv din SUA. De  la prima noastră investiţie, în 2017, cererea venită din partea clienţilor noi şi a celor deja existenţi s-a accelerat, ducând la o creştere spectaculoasă a companiei. Suntem încântaţi să reinvestim şi să continuăm să susţinem această companie ambiţioasă.”

    „Când l-am întâlnit prima dată pe Daniel, am fost inspirată de viziunea lui de a folosi RPA (soluţii pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii) pentru a susţine transformarea digitală. UiPath atrăsese deja un interes major pentru softul dezvoltat  şi îl vindea către companii sigure din întreaga lume, inclusiv din SUA.”

    Luciana Lixandru, partener Sequoia Capital (într-un interviu acordat ZF în 2018

    Ce spun investitorii în IT din România despre listarea UiPath

    Marius Ghenea, managing partener al Fondului Catalyst România II, se numără printre cei care ar fi avut posibilitatea unei investiţii în UiPath, la începuturile companiei axate pe tehnologia care ţine acum titlurile publicaţiilor de business din toată lumea. „Discuţia despre finanţare este complexă, e destul de complicat să vorbim despre finanţare în România vs. finanţare peste hotare, mai ales că omul care a condus prima rundă de investiţii a fost Dan Lupu, român şi un om cu experienţă în investiţii de venture capital, partener la EarlyBird, un fond de investiţii care, deşi nu este românesc, are un partener român, birou în România şi investiţii aici, în ţara noastră.” El spune că  primul lor fond de investiţii, Catalyst România Fund I, un fond românesc, a analizat în acea perioadă posibilitatea unei investiţii în UiPath, dar din cauză că erau un fond foarte mic şi fără posibilitatea de a face un follow-on semnificativ, adică investiţii repetate în companie, nu s-au numărat printre primii investitori. „Într-adevăr, după acea primă rundă de investiţii, a doua rundă, dacă ţin minte bine, a fost deja la 30 milioane de dolari, o sumă care, acum circa 5 ani era deja prea mare pentru ca un fond de investiţii în tehnologie din România să poată participa la rundă, aşa că au participat fonduri mari internaţionale, cred că cel mai important investitor în acea rundă a fost Accel Partners.” Concluzia sa? „S-ar fi putut foarte bine ca o companie cum este UiPath să înceapă cu o investiţie românească, nu neapărat cu una de la un fond din străinătate. Şi nu în ultimul rând, cred că este important de menţionat că UiPath, la primele runde de finanţare, a atras fonduri de investiţii străine în România, nu a mers cu afacerea în străinătate ca să caute finanţare (iar aceste fonduri au continuat să investească aici ulterior, cum a fost de exemplu Credo Ventures din Cehia, care înainte de UiPath nu a mai avut decât o singură investiţie în România, iar ulterior a investit în încă 4 companii româneşti)”, precizează Marius Ghenea.

    „Chiar şi primul nostru fond de investiţii, Catalyst România Fund I, un fond românesc, a analizat în acea perioadă posibilitatea unei investiţii în UiPath, dar din cauza că eram un fond foarte mic şi fără posibilitatea de a face un follow-on semnificativ, adică investiţii repetate în companie, nu ne-am numărat printre primii investitori.”

    Marius Ghenea, managing partner Fondul Catalyst România II

    Apoi, el menţionează că potenţialul ecosistemului de start-up-uri în tehnologie din România este în continuare mare. „Ceea ce ştiu despre foarte multe companii frumoase de tehnologie din România este că au oameni talentaţi, au deja multă experienţă de management general şi management de proiect, sunt extrem de productivi, ca să nu spunem că, de fapt, în continuare costurile de la noi sunt mai mici decât în vestul Europei sau în SUA, deci au numeroase avantaje naturale, atunci când merg în competiţia internaţională.” Ingredientul în plus care a ajutat UiPath să ajungă unde este ar putea fi tocmai această parte de finanţare care a lipsit până acum altor companii româneşti pentru creştere foarte rapidă – „Însă, s-ar putea să vorbim deja la timpul trecut, în condiţiile în care zilele trecute, FintechOS, o altă companie tech tânără din România, a obţinut probabil cea mai mare finanţare de equity dintotdeauna, in afară de UiPath, o rundă de vreo 60 milioane de dolari”.

    Care sunt şansele (sau probabilitatea) de a investi într-un start-up românesc cu o traiectorie similară UiPath în perioada următoare?

    „Când discutăm despre astfel de investiţii, trebuie să fim atenţi la mai multe aspecte: în primul rând, dacă oricine investeşte într-o singură astfel de companie care, în teorie, ar putea avea o traiectorie asemănătoare cu UiPath, riscul investitorului este oricum enorm pentru că o astfel de investiţie poate fi binară, adică să aibă randament foarte bun dar şi să se piardă toţi banii investiţi, neexistând niciun fel de garanţii faţă de sumele investite, iar în al doilea rând, chiar şi dacă cineva ar investi în mai multe astfel de companii, în speranţa că una dintre ele va ajunge la rezultate extraordinare, chiar dacă altele vor eşua, acel investitor trebuie să aibă şi resursele de management, expertiză şi financiare pentru a coordona în mod eficient un asemenea portofoliu mai diversificat de investiţii.” Cu alte cuvinte, explică Marius Ghenea, investitorul individual tipic nu ar trebui să îşi asume astfel de riscuri majore pe o singură investiţie şi dacă nu are posibilitatea reală să gestioneze un număr mai mare de investiţii. „Din păcate, mulţi potenţiali investitori nu înţeleg aceste reguli legate de managementul investiţiilor şi fac plasamente fie în active extrem de riscante şi fără diversificare, fie pun banii în foarte multe locuri, dar nu reuşesc să gestioneze eficient un număr mare de investiţii în zone între care există diferenţe semnificative atât ca profil de randament ajustat cu riscul, cât şi ca expertiză necesară pentru a le administra corect.”

     Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, observă şi el că în primele finanţări atrase de start-up-ul românesc, a cântărit mult faptul că investitorii vorbeau aceeaşi limbă cu Daniel Dines, şi la propriu, dar şi la figurat: „Conform Crunchbase, runda seed a fost condusă de EarlyBird prin partenerul român Dan Lupu. Următoarea rundă a fost condusă de Accel, tot prin partenera de origine română Luciana Lixandru. Aşadar fonduri internaţionale, dar cu parteneri români – existenţa lor este o veste tare bună pentru start-up-urile din România.” Pe de altă parte, obsevă că după seria A nu există fonduri româneşti suficient de mari.

    „Succesul UiPath deschide calea investitorilor străini către alte companii româneşti de soluţii de digitalizare – legitimându-le. Este momentul ca aceste companii de tehnologie să fie mai îndrăzneţe şi să vândă clienţilor străini – care de multe ori sunt mai deschişi către soluţii oferite de start-up-uri.” 

    Andrei Pitiş, CEO Simple Capital

    Reţeta succesului UiPath, crede Pitiş, ar fi generată de echipa de fondatori şi de management cu vastă experienţă internaţională – americană în special şi din deschiderea lor către clienţi din pieţe mari, internaţionale. De asemenea, a contat faptul că Daniel Dines a deschis birouri de reprezentare şi de cercetare şi dezvoltare în toată lumea, reuşind astfel să creeze o companie cu adevărat globală. „A fost şi un timing foarte bun pentru soluţiile de automatizare mai ales în context pandemic, iar acest timing a găsit UiPath foarte pregătită – deoarece dezvoltau astfel de soluţii de mulţi ani.”

    Mai mult decât succesul individual al UiPath, acesta deschide calea investitorilor străini către alte companii româneşti de soluţii de digitalizare – legitimându-le: „Este momentul ca aceste companii de tehnologie să fie mai îndrăzneţe şi să vândă clienţilor străini – care de multe ori sunt mai deschişi către soluţii oferite de start-up-uri. Deci pe ambele planuri – şi investiţional, dar şi reputaţional, România devine un hub de soluţii de digitalizare pentru piaţa globală.”

     

    2015

    Apare UiPath SRL în urma unui proces de rebranding al firmei DeskOver, lansate de Daniel Dines şi Marius Tîrcă în 2005.

    Punct de cotitură: parteneriate cu firme de BPO şi de consultanţă la nivel global pe zona de RPA.

    Obţine finanţare de 1,6 milioane de dolari de la trei fonduri de investiţii americane: Credo, EarlyBird şi Seedcamp. Încheie anul cu afaceri de 1,2 milioane de dolari.

    2017

    În aprilie primeşte o finanţare de 30 de milioane de dolari de la Accel Partners.

    10 sedii internţionale, peste 500 de clienţi, dintre care şi 5 companii din Fortune 10.

    550 de angajaţi, dintre care 330 în departamentul de tehnologie şi 220 pe partea de business.

    Încheie anul cu o cifră de afaceri de 50-100 de milioane de dolari.

    2018

    UiPath primeşte o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet. UiPath devine primul unicorn din România, atingând o valoarea a companiei de 1 miliard de dolari.

    2019

    Odată cu cea de-a patra rundă de finanţare, în valoare de 265 de milioane de dolari, compania este evaluată la 3 miliarde de dolari. Pe lângă fondurile americane de investiţii Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG, la cea de-a patra rundă de finanţare, de 265 milioane de dolari, s-au alăturat listei de investitori UiPath alte patru fonduri din SUA: Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, IVP (Institutional Venture Partners) şi Maritech Capital Partners.

    2020

    UiPath a ajuns la o valoare estimată de 10,2 miliarde de dolari, în urma unei noi runde de investiţii, cu participarea gigantului chinez Tencent. Firma fondată la Bucureşti de Daniel Dines şi Marius Tîrcă ajunge astfel la statutul de „decacorn”, adică o companie evaluată la cel puţin 10 miliarde de dolari înainte de listarea la bursă. Runda de investiţii de serie E obţinută, în valoare de 225 milioane de dolari, a fost condusă de fondul de investiţii Alkeon Capital. La finanţare au mai participat Accel, Coatue, Dragoneer, IVP, Madrona Venture Group, Sequoia Capital, Tencent, Tiger Global, Wellington şi T. Rowe Price Associates Inc.

    2021

    Compania primeşte o finanţare de 750 de milioane de dolari şi ajunge la o evaluare de 35 de miliarde de dolari la scurt timp după ce a demarat oficial procedura de listare la Bursa din New York. Runda F de investiţii a fost condusă de fondul Alkeon Capital şi Coatue, care erau deja investitori în companie. De asemenea, în runda de finanţare au mai participat Altimeter Capital, Dragoneer, IVP, Sequoia, Tiger Global şi fonduri şi conturi consiliate de T. Rowe Price Associates, potrivit TechCrunch. Investiţiile totale în companie ajung la 2 miliarde de dolari.

    Moment istoric: Dines a devenit primul român care a sunat clopoţelul Bursei de la New York pentru a marca listarea propriei companii. UiPath a anunţat că a vândut acţiuni din oferta sa publică iniţială (IPO) peste intervalul ţintă, adunând astfel de la investitori 1,34 miliarde de dolari. Compania a vândut
    23,89 milioane de acţiuni la un preţ de 56 de dolari pe acţiune, evaluând UiPath la
    29 de miliarde de dolari, scrie Reuters.

     

    Mai bogaţi după listare

    Fondul american Accel, care s-a numărat şi printre primii investitori ai Facebook, este al doilea cel mai mare acţionar al UiPath, după Daniel Dines, valoarea participaţiei deţinute de acesta după listare fiind de 5,9 miliarde de dolari. La doar o săptămână de la momentul IPO, valoarea acţiunilor deţinute de Accel depăşeau deja 8 miliarde de dolari. Valoarea acţiunilor deţinute de entităţile asociate cu Earlybird Management ajunseseră la peste 2,35 de miliarde de dolari în prima zi de tranzacţionare a PATH, europenii fiind urmaţi de Capital G, fondul de investiţii al Google, care avea un portofoliu de acţiuni în valoare de 1,71 de miliarde de dolari. În ceea ce îi priveşte pe cehii de la Credo Stage II, după listare, valoarea acţiunilor deţinute de ei era de circa 812 milioane de dolari, iar cele ale Seedcamp, de 217 milioane de dolari. Potrivit calculelor Sifted, randamentul investiţiei iniţiale a celor trei fonduri care au pariat în anul 2015 pe UiPath 1,6 milioane de dolari ar fi de 220.000%.

    Sursa: Prospectul de listare UiPath

  • În doar o săptămână, Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex Borzeşti Oneşti, a cumpărat acţiuni de 464.250 lei. În aceeaşi perioadă, compania are un raliu de 111%

    Săptămâna trecută, Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex (CHOB), companie care deţine platformele Oltchim (Vâlcea) şi Borzeşti, a cumpărat 93.011 acţiuni la societate pentru suma de 464.253 de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza notificărilor publicate la Bursa de la Bucureşti.

    Preşedintele CA-ului a realizat o serie de tranzacţii în şedinţele din 19, 20, 21 şi 22 aprilie, la preţuri cuprinse între 4,57 lei şi 7,47 lei. Potrivit datelor agregate de ZF de la BVB, primele trei zile au coincis cu creşteri ale acţiunilor aproape de limita superioară de 30% impusă de operatorul bursier, respectiv 29,1% pe 19 aprilie, 29,8% pe 20 aprilie şi 29,5% pe 21 aprilie. Cumulat, acţiunile CHOB s-au apreciat săptămâna trecută cu 111%, de la 3,64 lei la 7,7 lei pe unitate, arată calculele ZF. De la începutul anului, acţiunile CHOB înregistrează un avans de 215,6%.

    Compania a intrat în atenţia investitorilor după ce a anunţat că a finalizat un prim pas pentru listarea la Varşovia, dar şi ca uDe asemenea, aprecierea unuia dintre cei mai mari producători de produse chimice din România, la o valoare de piaţă de circa 1,8 mld. lei, este pusă de un broker şi pe seama rezultatelor financiare pe 2020, a faptului că prevăd exporturi de 1 mld. lei, dar şi ca urmare a faptului că preşedintele companiei a cumpărat acţiuni. „Rezultatele destul de bune pe 2020, prevăd exporturi pentru 2021 de peste 1 mld. lei deci au obiective destul de bune.

    Chiar la ZF am văzut ca de asemenea cochetează cu listarea pe bursa din Varşovia. Un alt argument ar putea fi că preşedintele companiei a cumpărat acţiuni, un semn bun pe care îl iau investitorii în considerare“, spune Antonio Oroian, broker al Goldring, la Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Compania a încheiat anul 2020 cu un profit net de circa 95 de milioane de lei, cu EBITDA de 257 de milioane de lei, reprezentând 22% din cifra de afaceri, potrivit unui anunţ al Chimcomplex.

    De la începutul anului 2021 şi până pe parcursul şedinţei de ieri lichidiatea pe CHOB este de 3,6 mil. lei, una scăzută mai ales ţinând cont că doar într-o şedinţă, pe 21 aprilie 2021 mai exact, tranzacţiile au fost de 1,1 mil. lei.

    „De asta nici nu a fost prea mult în atenţia investitorilor pentru că lichiditatea era destul de slabă. Este greu de urmărit o companie care are o lichiditate slabă“, spune Antonio Oroian. Chimcomplex Borzeşti Oneşti este principalul producător şi furnizor de substanţe chimice din regiune, specializat în polioli, clorosodice şi Oxo-Alcooli.

    În anul 2020 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 mld. lei şi un profit net de circa 95 mil. lei. Chimcomplex este controlată în proporţie de 87,8% de CRC Alchemy Holding în timp ce statul român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului deţine 9,2% din capitalul social, arată datele BVB.  rmare a încheierii unei etape de majorare de capital. Spre comparaţie, indicele principal BET are plus 0,4% în ultima săptămână.


     

  • BREAKING NEWS. Moment istoric pentru industria de IT din România. UiPath – un start-up lansat în Bucureşti – transformă în realitate visul mai multor generaţii de antreprenori: a strâns 1,34 mld. $ de la investitori, la o evaluare de 29 mld. $ şi se listează la bursa din New York

    UiPath, cel mai valoros produs al industriei de IT din România, a scris istorie, strângând de la investitori peste 1,3 mld. de dolari în pregătirea listării de miercuri de la Bursa din New York la o evaluare de aproape 30 mld. $ şi transformând astfel în realitate visurile a generaţii întregi de antreprenori din IT din România: lansarea unui proiect din România, de la zero, şi dezvoltarea lui într-o companie globală care să câştige validarea investitoirilor de pe una dintre cele mai puternice pieţe din capital din lume.

    UiPath a anunţat că că a vândut acţiuni din oferta sa publică iniţială (IPO) peste intervalul ţintă, adunând astfel de la investitori 1,34 miliarde de dolari. Compania a vândut 23,89 milioane de acţiuni la un preţ de 56 de dolari pe acţiune, evaluând UiPath la 29 de miliarde de dolari, scrie Reuters.

    UiPath, care numără printre investitori Accel, Dragoneer şi Coatue Management, foloseşte inteligenţa artificială şi instrumente digitale pentru a ajuta corporaţiile mari şi agenţiile guvernamentale să automatizeze sarcinile de rutină în domenii precum contabilitatea şi resursele umane.
    Acţiunile UiPath sunt programate să înceapă tranzacţionarea miercuri pe bursa din New York sub simbolul „PATH”. Morgan Stanley şi J.P.Morgan sunt principalii aranjori ai listării.

  • UiPath majorează cu 2 mld. dolari oferta de listare şi ţinteşte 28 mld. dolari. Compania vrea să atragă 1,3 mld. de la investitori, cu 250 de milioane de dolari mai mult decât anunţase săptămâna trecută

    UiPath, cel mai valoros startup de IT pornit din România, ţinteşte o evaluare de 28 de miliarde de dolari datorită listării pe bursa din New York şi pregăteşte scena pentru o nouă ofertă publică iniţială (IPO) de amploare pe Nasdaq.

    Debutul UiPath vine pe fondul unui val de listări majore ale unora dintre cele mai promiţătoare companii din Silicon Valley, având în vedere că startup-urile americane încearcă să profite de interesul investitorilor cu privire la cererea pentru noile tehnologii de tip AI (inteligenţă artificială) şi machine-learning, transmite Reuters.

    Unele dintre cele mai importante listări de anul acesta includ exchange-ul de criptomonede Coinbase şi startup-ul sud-coreean de e-commerce Coupang, în timp ce alţi unicorni – precum startup-ul dedicat maşinilor electrice Revian şi grupul de software Databricks, susţinut de Microsoft – plănuiesc să debuteze pe bursă în a doua jumătate a anului.

    În Statele Unite, companiile au strâns deja circa 150 de miliarde de dolari prin intermediul listărilor directe de anul acesta, în condiţiile în care IPO-urile au generat 168 de miliarde de dolari în 2020.

    UiPath a declarat că plănuieşte să atragă 1,3 miliarde de dolari, urmând să vândă 23,9 milioane de acţiuni, cu un preţ individual estimat între 52 şi 54 de dolari. Anterior, compania a anunţat că intenţionează să strângă 1,06 miliarde de dolari.

     

  • Bitcoin se prăbuşeşte: Moneda digitală a scăzut cu 20% în weekend, după câteva săptămâni de foc

    Preţul unui Bitcoin a înregistrat un declin de 19,5% în weekend şi a ajuns la un moment dat la 52.000 de dolari, de la un maxim de peste 64.000 miercurea trecută, conform CNBC.

    Totodată, preţul Ether – a doua cea mai valoroasă monedă digitală din lume – a scăzut cu 18% şi a ajuns la aproximativ 2.100 de dolari, în condiţiile în care criptomoneda atinsese joi un record de 2.500 de dolari.

    Mai mult, Dogecoin – care a crescut săptămâna trecută cu 400% la 45 de cenţi – a raportat un minus de 24% în weekend.

    Momentan, motivul din spatele scăderilor nu este cunoscut.

    Un raport neverificat, publicat pe Twitter, susţine că Departamentul Trezoreriei Statelor Unite ar putea lansa o rundă de represalii asupra instituţiilor financiare pentru a combate spălarea de bani prin intermediul criptomonedelor.

    Monedele virtuale au atins niveluri record în ultima săptămână datorită entuziasmului generat de listarea exchange-ului Coinbase, cea mai mare companie de criptomonede care a reuşit să debuteze pe bursa din New York. În prezent, capitalizarea de piaţă a firmei este de 62 de miliarde de dolari, de la 100 de miliarde în primele ore de tranzacţionare pe Nasdaq.

    În ciuda ultimelor preţuri, unii investitori se tem că monedele digitale continuă să creeze o bulă asemănătoare fenomenului dot-com de la începutul secolului, fiind alimentaţi de creşterile înregistrate de Dogecoin, o monedă virtuală creată în glumă în 2013.

    Recent, Mastercard, UBS şi JPMorgan au investit 65 de milioane de dolari în ConsenSys, un startup care dezvoltă infrastructură pentru criptomonede, creat de fondatorul reţelei Ethereum.

     

  • Partidul Comunist chinez pune presiune pe investitori să-şi retragă banii din fotbalul european

    Cu câţiva ani în urmă, China ţintea să devină un jucător major în fotbalul internaţional, iar investitorii făceau achiziţii masive în rândul cluburilor europene.

    Acum, totul s-a sfârşit, notează Deutsche Welle.

    Partidul comunist chinez are o viziune clară cu privire la direcţia economică a ţării.

    Preşedintele Xi Jinping vrea ca investiţiile să revină în China şi ca focusul să fie pe piaţa internă.

     

  • Breaking news. UiPath ţinteşte o evaluare de 26 mld. $ prin listarea la New York, cu 9 mld. $ sub pragul atins cu ultima finanţare. Compania vrea să strângă 1 mld. $ de la investitori

    UiPath Inc., cel mai valoros start-up tech lansat din Româ ia, care acum are sediul în New York, vizează o evaluare de aproape 26 de miliarde de dolari în oferta publică iniţială din SUA , conform unui document depus de companie la autorităţile de reglementare, citat de Reuters.

    Compania cu sediul în New York intenţionează să vândă 21,3 milioane de acţiuni la un preţ cuprins între 43 şi 50 de dolari pe acţiune, strângând aproximativ 1,06 miliarde de dolari. UiPath a fost evaluat la 35 de miliarde de dolari în timpul unei runde de finanţare la începutul acestui an.

    Compania condusă de fostul angajat al Microsoft Daniel Dines a avut în anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2021 venituri totale mai mari cu 81%, de 607,6 milioane de dolari, în timp ce pierderile nete s-au redus de la 520 de milioane de dolari la 92,4 milioane de dolari.

    UiPath ajută la automatizarea sarcinilor repetitive şi de rutină în domenii precum contabilitatea şi resursele umane, un business care a explodat în pandemie pe fondul cererii de la marile companii.

    În februarie, compania a strâns 750 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare care a evaluat-o la 35 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât o evaluare într-o rundă de investiţii în iulie anul trecut.

    Investitorii din ultima rundă au inclus Alkeon Capital, Coatue, Altimeter Capital, Dragoneer, IVP, Sequoia, Tiger Global şi fonduri consiliate de T. Rowe Price Associates Inc.

    UiPath de va lista la New York sub simbolul „PATH”

    Morgan Stanley şi J.P.Morgan sunt principalii aranjori ai ofertei.

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina creată de ei, de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Din culisele transformării SIF Moldova în Evergent Investments

    Emergenţa este înţeleasă în mod general ca o formă a schimbării, văzută ca o naştere efectivă a ceva cu totul nou sau, altfel spus, ca o renaştere. Statutul de „emergent” i-a fost acordat în septembrie anul trecut pieţei de capital româneşti de către agenţia de rating FTSE Russell, iar vântul schimbării a ajuns şi la SIF Moldova, care este din 2018 cea mai mare societate de investiţii financiare de la Bursa de Valori Bucureşti în termeni de capitalizare, aceasta plasându-se la 1,3 mld. lei. Câteva zile mai târziu, SIF Moldova îşi chema acţionarii să voteze schimbarea denumirii în Evergent Investments, respectiv un nou slogan – Drive for performance – un nou logo şi un nou simbol bursier – EVER.

    „Schimbările cadrului legislativ, trecerea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă au necesitat adaptarea strategiei noastre şi rafinarea politicilor de investiţii, devenind o companie dinamică şi inovatoare. Aceste evoluţii, naturale până la urmă, au determinat şi nevoia de schimbare a identităţii noastre.

    Personal, am simţit că vechea denumire reflectă doar trecutul din procesul de privatizare, de aici ideea pe care boardul nostru a apreciat-o, să adoptăm o nouă denumire, să creăm un nou brand care să arate nivelul de dezvoltare la care am ajuns şi să ne poziţioneze corect în mediul investiţional din România”, descrie raţiunea din spatele acestei schimbări Claudiu Doroş, CEO şi preşedintele ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investments. După votul favorabil al acţionarilor din octombrie 2020, a venit şi aprobarea de modificare a actului constitutiv din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) din februarie 2021. Astfel, schimbarea brandului SIF Moldova în Evergent Investments s-a concretizat ca un proiect premieră pentru piaţa de capital locală.

    „Astăzi, avem o nouă denumire, uşor de pronunţat, cu trimitere la dezvoltare şi un atribut clar pentru activitatea noastră. Chiar particula de început vorbeşte despre emergenţă şi durabilitate, «Ever» onorează trecutul şi ne proiectează în viitor. Identitatea noastră vizuală este compusă dintr-un mix de simboluri puternice, un taur stilizat, cu o coroană de pietre preţioase. Taurul (bourul) vine din istoria noastră, dar face o trimitere directă la forţa pieţelor în creştere, iar pietrele preţioase cu tendinţa ascendentă simbolizează atât oportunităţile pe care le căutăm şi le valorificăm generând profit, cât şi oamenii şi valorile companiei noastre. Responsabilitatea, performanţa, inovaţia, diligenţa în acţiune sunt elemente esenţiale ale culturii şi guvernanţei noastre corporative. Aceste valori ne ghidează atât la nivel personal cât şi în strategia de business, ne-au creat un avantaj competitiv, aşa am devenit şi suntem de trei ani cea mai valoroasă dintre societăţile de investiţii”, explică CEO-ul Evergent Investments.

     

    „Vechea denumire s-a devalorizat şi a acumulat o imagine negativă”

    Implementarea procesului de rebranding poate fi complicată, cu atât mai mult pentru brandurile longevive. În 1992, prin legea privatizării era înfiinţat Fondul Proprietăţii Private (FPP) II Moldova, alături de celelalte patru. Ele au primit în administrare circa 25% din averea naţională, reprezentând pachete de acţiuni la sute de companii sau bănci. Al doilea program de privatizare în masă al guvernului Văcăroiu, cunoscut şi ca „a doua cuponiadă”, a permis populaţiei să depună cupoanele primite gratuit de la stat la FPP-uri care au fost transformate în 1996 în SIF-uri. Astfel, circa 9 milioane de români au devenit acţionari la cele cinci SIF-uri care au fost listate la BVB în 1999. Încă de la început au existat temeri legate de administrare şi de controlul avuţiei naţionale, iar în timp, nenumăratele litigii, certurile de la nivelul conducerii şi concertările acţionariatului au îndepărtat încet-încet investitorii, astfel că de câţiva ani acestea au intrat într-un con de umbră, nu s-au racordat la trendul pe care alte companii de la Bursa de Valori Bucureşti l-au urmat.

    Oportunităţile de investire, atât pe piaţa locală, cât şi la nivel global, sunt cu mult mai mari în prezent faţă de acum câţiva ani şi prin urmare aşteptările investitorilor au evoluat de-a lungul timpului, aceştia căutând emitenţi care se străduiesc să arate că şi-i doresc ca parteneri în afacere.

    Guvernanţa corporativă, investiţiile responsabile, planurile de creştere, evenimentele dedicate investitorilor şi politicile de remunerare a acestora sunt puncte principale de interes pe agenda acţionarilor, fiind elemente importante în viaţa unei companii listate. În încercarea de a se detaşa de restul SIF-urilor şi de imaginea pe care au atras-o unele dintre ele şi dat fiind faptul că de-a lungul timpului s-a ferit de scandaluri şi a adoptat concepte, linii de business şi proceduri noi, SIF Moldova a colaborat cu o agenţie de branding cunoscută.

    „Procesul a început cu o cercetare amănunţită care a confirmat pe deplin intuiţia şi înţelegerea noastră, aceea că vechea denumire s-a devalorizat şi a acumulat o imagine negativă generată de alţii şi nemeritată pentru viziunea şi eforturile noastre, care au ca element central respectul şi beneficiile pentru acţionarii noştri. (…) Compania a evoluat, oamenii noştri au evoluat, strategia de investiţii s-a rafinat, astfel ca ne-am asumat să căutăm cu perseverenţă şi să obţinem performanţă pentru a continua să avem poziţia de lider pe piaţa românească de capital. Echipa noastră este puternică, avem viziune şi experienţă, dar şi proceduri de sistem şi operaţionale stricte care ne permit să administrăm activele eficient, în acelaşi timp să administrăm calculat riscurile. Din această postură, avem o capacitate crescută de a genera beneficii pentru toţi stakeholderii, în asentimentul investitorilor şi angajaţilor noştri. Am reconstruit portofoliul de acţiuni listate, alocând capital în marii emitenţi de la BVB, companii care au o capacitate rezistentă de a genera apreciere de capital prin creşterea acţiunilor, dar şi de a acorda dividende generoase, care sunt venituri pentru noi. Am profilat portofoliul listat pe cei doi piloni, financiar-bancar şi energetic-industrial. Resursele din acest portofoliu de stabilitate au fost direcţionate pntru a creşte un portofoliu de private equity, adică am investit şi am creat afaceri solide, cu scalabilitate, cum este compania pe care avem ferme de afine, şi investiţii profitabile şi repetitive în proiecte de real estate, în special în sectorul rezidenţial”, spune Doroş.

     

    Strategia de business, mână-n mână cu strategia de brand?

    Rebrandingul nu este doar despre lucrurile care se văd, despre nume sau ambalaj. Acestea sunt doar un punct de interacţiune vizibil şi tangibil între business şi acţionari sau clienţi/consumatori. Strategia de brand trebuie să fie susţinută de strategia de business, care să livreze rezultate pozitive repetitive. În ultimii 10 ani, Evergent Investments a crescut cu 9,23%, reprezentând rata medie compusă a randamentului, şi a generat astfel un alfa pur, indicator esenţial pentru performanţa managementului unui fond de investiţii, cu 1,77% peste media tuturor fondurilor de acţiuni din România. În ultima decadă, activele societăţii s-au dublat la 2,2 miliarde de lei şi s-au extins în domenii care nu erau pe radarul multor investitori instituţionali în urma unor investiţii de peste 2 miliarde de lei.

    „Începând cu anul 2009, profitând şi de oportunităţile rezultate de criza financiară, am construit portofolii solide, care au generat valoare atât pentru investitorii noştri, cât şi pentru comunitatea în care trăim. Am extras valoare din portofoliile de acţiuni cotate, dar am construit şi un business de private equity în real estate şi agribusiness. S-au produs multe schimbări în tot acest timp, atât în compania noastră, cât şi în mediul economic în care operăm. Ne-am perfecţionat continuu, am îmbunătăţit procedurile creând o cultură organizaţională bazată pe valori durabile. Avem active valoroase şi solide, management cu experienţă, oameni cu expertiză diversificată şi verificată în timp, am construit o abordare strategică inovatoare, combinată cu rigoare analitică. Acest mix de resurse preţioase a dovedit în timp capacitatea de a genera rezultate pozitive repetitive Aceste realizări, dar şi schimbarea denumirii au fost posibile datorită abordării proactive a boardului Evergent Investments, cu susţinerea permanentă a acţionarilor, cărora le mulţumim pentru încredere. De asemenea, aş dori să mulţumim public Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru că a primit cu încredere şi a avizat cu curaj schimbarea denumirii noastre”, mai punctează Claudiu Doroş. Evergent Investments îşi propune ca în următorii ani să ajungă la un procent de 25-30% din active în investiţii de tip private equity. „Aceste investiţii aduc un raport excepţional risc/randament, cu profit semnificativ pe termen lung, însă cu o implicare totală în operaţional, mai ales că avem control în aceste afaceri, nu poziţii minoritare.”

    Procesul de autorizare pe noua lege a Fondurilor de Investiţii Alternative, care le aliniază activitatea la cadrul legislativ european se apropie de final, ceea ce înseamnă că activitatea acestora este strict reglementată şi procedurată, însă, spune Claudiu Doroş, Evergent Investments va avea o arie mai largă de instrumente pentru activităţile sale pentru randamente crescute. „Noul cadru de reglementare ne permite să creştem valoarea investiţiilor de tip private equity spre 40% din totalul activelor, investiţii cu randament cu două cifre, dar menţinând un profil de risc mediu.” Planurile de creştere prevăd continuarea investiţiilor în fermele de afine, compania fiind deja lider de piaţă în România, dar şi în sectorul imobiliar – în proiecte imobiliare comerciale şi în domeniul rezidenţial. „Pentru afine, cererea este imensă şi avem deja un bun istoric al activităţii şi aprecierea clienţilor noştri din România, Germania şi Marea Britanie. Ne vom continua creşterea, organică şi prin achiziţii, de ce nu şi prin atragerea altor investitori. Avem o suprafaţă cultivată de aproape 100 de hectare pe care ne-am propus s-o dublăm în viitorul apropiat.”

    Societatea are experienţa unor proiecte profitabile şi în sectorul imobiliar, unele complet dezvoltate, cum ar fi Veranda Mall în Bucureşti, altele realizate şi vândute cu succes, cum este Baba Novac Residence (un proiect în zona Dristor cu 6 blocuri şi 363 de apartamente), altele în dezvoltare, cum ar fi Atria Urban Resort, un proiect cu valoare de peste 100 de milioane de euro, aflat în faza a doua de dezvoltare, care la final va avea peste 1.400 de apartamente. „Avem terenuri achiziţionate în Bucureşti şi Iaşi, unde vom dezvolta proiecte rezidenţiale cu noi concepte de arhitectură urbană, cu funcţii mixte şi o experienţă a locuirii şi a vieţii profesionale şi sociale de înaltă ţinută”, adaugă Claudiu Doroş.

    Claudiu Doroş, CEO şi preşedinte ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investments: „Anul 2020 a fost un an cu multiple provocări, dar am demonstrat încă o dată atât rezilienţa şi durabilitatea businessului nostru, cât şi puterea modelului de afaceri într-o perioadă de mare incertitudine şi în contextul unei pieţe volatile.“

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare, în ultimii 10 ani compania a generat profituri în medie anuală de peste 100 de milioane de lei. Pentru 2020, anul pandemiei, rezultatul net neauditat de 56,1 milioane de lei, format din profit net şi câştig net reflectat în rezultatul reportat, este cu 44% mai mare decât cel bugetat, iar nivelul investiţiilor a atins 174 de milioane, cu 66% peste BVC. „Anul 2020 a fost un an cu multiple provocări, dar am demonstrat încă o dată atât rezilienţa şi durabilitatea businessului nostru, cât şi puterea modelului de afaceri într-o perioadă de mare incertitudine şi în contextul unei pieţe volatile. A fost o muncă asiduă şi o colaborare între toţi membrii echipei, ne-am mobilizat în condiţiile muncii de la distanţă, am reacţionat cât de bine am putut, bazându-ne pe experienţa celor 30 de ani de piaţă de capital”, spune administratorul de investiţii.

    Grupul Evergent Investments, format din companie şi subsidiarele sale specializate pe domenii de investiţii si administrare, are 185 de angajaţi la nivel naţional şi caută să îşi mărească echipa cu profesionişti, existând joburi disponibile pe site-ul companiei. „Primul criteriu de selecţie este experienţa relevantă în domeniul de activitate. Ceea ce cautăm dincolo de calitatea de a fi un expert orientat spre rezultate sunt integritatea, abilitatea de comunicare, orientarea către soluţionarea problemelor, abilitatea de a lua decizii şi de a lucra sub presiune şi bineînţeles, să aibă o mentalitate deschisă. Ne plac oamenii perseverenţi, creativi şi curajoşi”, spune preşedintele Consiliului de Administraţie.

     

    Rezultate pentru investitori

    Pentru acţionari, în ultimii 10 ani societatea a generat o rată medie anuală de apreciere a valorii de 13,2%, compusă din dividende încasate de peste 150 de milioane de euro şi din creşterea activelor din spatele acţiunilor.

    „Modelul nostru de business asigură, în mod continuu, un cash flow pozitiv, iar acest aspect ne permite să investim mai departe în dezvoltarea companiei şi să menţinem o politică de dividend predictibilă, precum şi programe de răscumpărare anuale în avantajul acţionarilor. Derulăm  programe de răscumparare pentru a oferi acţionarilor posibilitatea să-şi lichideze deţinerile la un preţ cât mai apropiat de valoarea activelor. Împreună cu dividendele, reprezintă un mix pe care-l calibrăm în fiecare an, atât în interesul acţionarilor care doresc să marcheze profit, cât şi în interesul celor care rămân pe termen lung alături de companie şi au o valoare crescută a activelor în timp”, spune Doroş. În ultimii ani, lichiditatea pe SIF-uri s-a diminuat din ce în ce mai tare, iar discounturile la care se tranzacţionează acţiunile faţă de activul net au ajuns să nu mai reprezinte o miză atât de ridicată pentru investitori. De la începutul anului 2021, cea mai tranzacţionată societate dintre cele cinci este Evergent Investments, cu un rulaj de peste 70 de milioane de lei. De asemenea, acţiunile emitentului prezintă cel mai mic discount de tranzacţionare, de 35,1% la final de februarie 2021. „Rezultatele livrate, alături de comunicarea transparentă cu care am obişnuit piaţa, o guvernanţă corporativă solidă, preocuparea pentru performanţă, au condus la sporirea interesului investitorilor pentru acţiunile SIF2 (EVER) şi, în consecinţă, la creşterea valorii unei acţiuni cât mai aproape de valoarea unitară a activelor (2,1 lei la 30 ianuarie 2021), prin reducerea discountului de tranzacţionare. În ceea ce ne priveşte, abordarea metodică privind creşterea valorii activelor şi un management strict al riscului ne-au adus un nivel ridicat de încredere pe piaţa de capital, am reuşit să înjumătăţim şi să stabilizăm astfel valoarea discountului preţului SIF2 faţă de VUAN în intervalul 2010-2019. La Evergent Investments, am construit în ultimul deceniu, cu răbdare şi deschidere tot acest sistem de măsuri. Acţionarii noştri le apreciază ca atare, astfel am avut în repetate rânduri cel mai mic discount de tranzacţionare, chiar mai mic de 20%. Desigur, tot ce se întâmplă în piaţă are influenţă, pozitivă sau negativă, adică oricât ne-am strădui, nu putem învinge perioade de declin al burselor sau un deficit de imagine creat de alţii”, afirmă Claudiu Doroş.

    Acesta mai spune că „managementul fondului este responsabil în faţa acţionarilor pentru aplicarea unui întreg arsenal de măsuri care pot duce la reducerea discountului şi acesta trebuie să fie un obiectiv prioritar. Altfel spus, este nevoie de o excelentă guvernanţă corporativă şi rezultate. Consider că a genera performanţe repetitive pe termen lung este elementul central al unor politici aplicabile, pentru că încrederea investitorilor vine în primul rând împreună cu câştigurile pe care le obţin, pe termen lung, prin aprecierea averii lor. O riguroasă administrare a riscului şi procese decizionale clare şi bine documentate pe baza unor analize detaliate, sunt iar importante pentru a asigura protecţia capitalului. Stiţi cum se spune, pentru a câştiga, trebuie mai întâi să nu pierzi. Însă, pe termen scurt, o politică predictibilă de dividend şi operaţiuni ca programele de răscumpărare, trebuie sa fie propuse şi executate cu perseverenţă. De asemenea, transparenţa prin comunicarea informaţiilor în piaţă, a rezultatelor periodice şi a unor evenimente importante, este importantă pentru deciziile investitorilor şi de natură a creşte încrederea şi aprecierea preţului acţiunilor aproape de valoarea unitară a activului net, reducându-se astfel discountul de tranzacţionare.”

     

    2020,anul eliminării pragului de deţinerela SIF-uri

    SIF Moldova şi-a schimbat numele în Evergent Investments în baza legii fondurilor de investiţii alternative, în vigoare din vara anului 2020, cea care a dus şi la eliminarea pragului de 5% deţinere din capitalul social al unei SIF. Care este opinia lui Claudiu Doroş despre eliminarea limitei de deţinere?

    „Elementele «cheie» ale strategiei noastre s-au bazat întotdeauna pe o alocare a resurselor care să asigure dezvoltarea sustenabilă a activităţii şi satisfacerea intereselor acţionarilor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. De aici a rezultat permanenta noastră susţinere şi implicare pentru eliminarea pragului de deţinere, o restricţie anacronică, nejustificată, contrară susţinerii unora că «protejează acţionarii». Pragul de deţinere a încătuşat mulţi ani valoarea acţiunii SIF2 (EVER) şi averea acţionarilor, dar şi dezvoltarea companiei noastre, imaginea noastră în piaţă.”

    În acest moment, au o bază consolidată de acţionari instituţionali, fonduri de investiţii româneşti şi străine, fonduri de pensii şi câteva companii care investesc surplusul disponibilităţilor lor în acţiunile noastre pentru randamente mai bune. De asemenea, au o bază largă de acţionari individuali, investitori la bursă, profesionalizaţi deja, care ştiu să aleagă acţiunile care le aduc câştiguri bune şi permanente. Aceste două categorii din acţionariat deţin peste 72% din capitalul social. Au şi mici acţionari persoane fizice (peste 22% din capital) care încă deţin acţiunile primite în procesul de privatizare, ei nu sunt activi în piaţă, însă Doroş spune că acordă o atenţie deosebită informării lor şi le plătesc în fiecare an dividendele care li se cuvin. Restul acţiunilor sunt denumite reziduale, undeva la 10-20 de acţiuni per persoană, despre care persoanele care le deţin nici nu ştiu că le au, nu le pot tranzacţiona din cauza costurilor prohibitive şi care le-au creat chiar problemele privind accesul la serviciile sociale şi de sănătate. „Această situaţie este o eroare a procesului de privatizare, creată de stat, iar opinia mea este că tot statul trebuie să o rezolve prin lege”, spune el.

    Claudiu Doroş, CEO şi preşedinte ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investment: „Consider că a genera performanţe repetitive pe termen lung este elementul central al unor politici aplicabile, pentru că încrederea investitorilor vine în primul rând împreună cu câştigurile pe care le obţin, pe termen lung, prin aprecierea averii lor. O riguroasă administrare a riscului şi procese decizionale clare şi bine documentate pe baza unor analize detaliate, sunt importante pentru că asigură protecţia capitalului.”

    Anul 2020 rămâne în istoria financiară a României şi pentru promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă de către agenţia FTSE Russell. Ca urmare, numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti a crescut, iar antreprenorii români au prins gustul finanţării prin acţiuni sau obligaţiuni şi gustul vizibilităţii în piaţă. Ce aşteptări are CEO-ul Evergent Investments în continuare?

    „Intrările de capital în România vor fi mai mari, ceea ce va duce la creşterea cererii de acţiuni, la o mult mai bună lichiditate şi posibile creşteri ale acţiunilor. Acestea sunt efectele certe care se văd deja pe piaţa noastră şi vor creşte în intensitate pe măsură ce economia se stabilizează şi ia un nou avânt după criza sanitară. Un alt efect, indirect, însă la fel de important, este acela că activele fondurilor româneşti de investiţii şi de pensii vor creşte, pentru că ceea ce am menţionat mai sus se reflectă şi în portofoliile acestora. Micii investitori sunt antrenaţi şi ei, în concluzie Bursa noastră va căpăta tot mai multă forţă, mărime şi adâncime. Mai departe, finanţarea prin atragerea de capital devine mai avantajoasă pentru companii din diverse domenii, cu modele de afaceri solide, iar investitorii găsesc noi oportunităţi pentru randamente crescute. Pe scurt, vom vedea un efect de multiplicare remarcabil, atât în piaţa de capital, cât şi în economie. Evergent Investments, se află într-o triplă postură, de acţionar important al BVB, investitor profesional şi companie listată, de aceea va continua să susţină activ piaţa locală, aşa cum o face de mulţi ani. Beneficiarii finali sunt desigur acţionarii noştri”, răspunde Claudiu Doroş.

    De 25 de ani activ în piaţa de capital

    În ceea ce îl priveşte pe CEO-ul şi preşedintele „vechii noi companii”, el şi-a început activitatea în urmă cu 25 de ani ca broker în cea mai performantă casă de brokeraj de la acea vreme, ajungând până la a coordona mai multe echipe şi operaţiuni. „Alături de mulţi tineri entuziaşti m-am profesionalizat, am performat prin numărul şi valoarea tranzacţiilor pentru clienţi, am inovat pentru aceştia. Am derulat multe operaţiuni complexe ca oferte publice, unele competitive şi plasamente private cu alocare către mai mulţi cumpărători, în premieră la acea vreme. Am crescut odată cu Bursa şi rămane prima mea dragoste profesional vorbind. În privat, am dezvoltat şi condus afaceri în domeniile comerţului, turismului, transporturilor şi real estate”, povesteşte Claudiu Doroş.

    Într-un sfert de secol de activitate pe piaţa de capital, CEO-ul companiei a învăţat că nu există succes peste noapte şi că perseverenţa şi pasiunea pentru ceea ce faci sunt definitorii. „Am petrecut a doua jumătate a activităţii mele profesionale în această companie care se ocupă astăzi cu administrarea de active pe aceleaşi principii ca oricare alt fond de investiţii din lume. Mă refer la un cadru procedural de luare a deciziilor, cu arii funcţionale bine puse la punct pentru analiza şi execuţia investiţiilor, specializate pe tipuri de instrumente financiare şi portofolii, dar şi pentru o eficienta adminstrare a riscului.” El explică faptul că structura Evergent Investments cuprinde si performante compartimente financiar-contabile, juridic si de conformitate. „Pentru a conduce o companie spre rezultate pentru acţionari este nevoie de cunoaştere exhaustivă a domeniului, iar asta implică o învăţare continuă. E nevoie de adaptabilitate, de rapiditate a deciziilor şi, bineînţeles, de curajul de a lua deciziile cele mai dificile. Dacă micii investitori se bazează pe recomandările personale sau ale brokerilor, investitorii profesionişti sunt interesaţi de modelul de afaceri şi de potenţialul unei companii dincolo de un orizont de timp de 4-5 ani, iar rolul nostru este acela de a avea o viziune de ansamblu, dar şi capacitatea de a căuta şi obţine rezultate operaţionale. Factorul uman rămâne elementul cheie. Este necesar să articulezi o viziune clară, să câştigi respectul echipei astfel încât oamenii să ţi se alăture şi să te urmeze. Consider că responsabilitatea unui conducător este aceea de a creşte şi susţine echipa pentru a obţine rezultate remarcabile. În fond, oamenii sunt capitalul cel mai important al oricărei companii.”

    „Îmi place să dau sfaturi, pentru că, la rândul meu, am beneficiat de sfaturi preţioase”

    Claudiu Doroş spune că percepţiile şi ambiţiile echipei, felul în care gândesc şi încrederea de a acţiona diferit vin mai mult din experienţele personale şi profesionale anterioare organizaţiei în care s-au reunit. „Fiecare dintre noi a simţit în trecut gustul succesului şi apoi nu s-a mai săturat de el. Fiecare dintre noi a fost copleşit de eşec, apoi l-a depăşit, drept, cu privirea inainte.” Odată cu intrarea lui Claudiu Doroş în boardul companiei care astăzi se numeşte Evergent Investments, investiţiile au fost orientate spre o accelerată restructurare a portofoliilor, de la sute de deţineri din perioada privatizării, unele neperformante, la o restrângere a numărului de companii deţinute, dar alocând în acelaşi timp capital către blue chipsurile listate la BVB. „M-am implicat în mod direct în toate tranzacţiile importante realizate de companie în ultimii 12 ani şi le-aş menţiona pe cele mai mari, exituri din SIDEX şi BANCPOST, mai nou vânzarea BCR contra cash şi acţiuni ERSTE. Cu multă muncă şi răbdare, alături de colegi, am reuşit să valorificăm multe deţineri din vechiul portofoliu, sute de tranzacţii cu pachete minoritare, realizate după negocieri complicate mai de fiecare dată. Am propus preşedintelui şi boardului de la acea vreme şi am executat investiţii majore, profitabile, în Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV Petrom şi altele, construind portofoliul care azi generează majoritatea veniturilor. În ultimii ani, am contribuit în mod direct la crearea şi dezvoltarea de proiecte din portofoliul de private equity, ca Baba Novac Residence, Veranda Mall şi Agrointens, alături de colegul meu Cătălin Iancu, directorul general adjunct, şi de echipa noastră. Am gestionat atent şi riguros activităţile suport, de risc, juridic şi conformitate, aşa cum reglementările ne cer, pentru siguranţa averii acţionarilor noştri”, continuă Doroş.

    Directorul general al Evergent Investments afirmă că îi place să dea sfaturi, pentru că, la rândul său, a beneficiat de sfaturi preţioase de la părinţi şi de la colegi, prieteni şi parteneri, „oameni cu caractere puternice şi competenţe deosebite în domeniile lor“, dar în acelaşi timp cere şi îi place să primească sfaturi şi astăzi, de la colegi şi de la acţionarii Evergent Investments. Ce sfat are pentru un investitor începător?

    „L-aş sfătui să fie curios şi să înveţe în permanenţă, să se informeze şi să se profesionalizeze, apelând la cursuri şi lecturi, şlefuindu-şi competenţa şi ideile. Dacă doreşte să facă din asta o profesie, să fie deschis mereu la noi oportunităţi, să se înconjoare de parteneri puternici şi să caute întotdeauna să inoveze. În lumea pieţei de capital, fiecare zi este diferită, fiecare an mai provocator ca altul, iar inovaţia este primordială pentru succes. Valorificarea oportunităţilor, alături de dorinţa de a învăţa continuu şi de a experimenta sunt aspectele care fac diferenţa. În complicata lume de azi, administratorii de fonduri locali sau globali se lovesc de schimbări imprevizibile, navighează prin incertitudini nemaiîntâlnite, dar şi profită de ocaziile importante ce se pot naşte. Cele mai bune idei de investiţii şi selecţie a activelor în această perioadă sunt cele care vor fi cărămizile unor poziţii privilegiate în portofolii, capabile să genereze venituri şi randamente consistente, pe termen lung”, consideră Claudiu Doroş.

     

     

    Cine formează CA-ul Evergent Investments

    Echipa de management a primit în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din februarie votul de încredere al investitorilor, fiind aleşi ca membri ai Consiliului de Administraţie Liviu Claudiu Doroş (1), Iancu Cătălin-Jianu-Dan (2), Horia Ciorcilă (3) (preşedintele Băncii Transilvania), Radu Octavian-Claudiu (4) şi Costel Ceocea (5). De asemenea, Claudiu Doroş şi Cătălin Iancu au fost aleşi în funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte ai boardului Evergent Investments.