BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Evaluare de 4,5 mld. $ pentru un start-up de realitate augmentată

    Magic Leap, un start-up care dezvoltă software pentru realitate augmentată, a fost evaluat la 4,5 miliarde de dolari, după ultima finanţare de aproape 800 de milioane de dolari, de la investitori ca Google şi Qualcomm Ventures, scrie Techcrunch. Finanţarea a fost condusă de gigantul comerţului online Alibaba.
    Realitatea augmentată este o tehnologie care introduce elemente 3D în timp real, suprapuse peste imagini din mediul înconjurător.

    La finalul anului trecut, repre­zentanţii start-up-ului Magic Leap ar fi spe­rat să atingă o evaluare de 3,7 miliarde de dolari, după o investiţie de 830 de milioane de dolari, însă evaluarea a venit mult mai repede decât se aşteptau aceştia.

     

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • Cel mai mare producător român de lactate se vinde gigantului francez Lactalis, într-o tranzacţie şoc la începutul anului

    Acţionarii Albalact Alba Iulia, cea mai mare companie locală din industira laptelui, au încheiat un acord cu grupul francez Lactalis, în urma căruia producătorul din Alba Iulia va fi preluat de către grupul francez.

    Este a doua mişcare importantă pe care o face Lactalis în România după ce grupul a cumpărat brandul LaDorna de la Jean Valvis în 2008.

    Acţionarii majoritari ai Albalact sunt Raul Ciurtin, Lorena Ciurtin, Crisware Holding, Croniar Holding şi RC 2, iar contractul parafat ieri între acţionarii Albalact şi Lactalis va ajunge la Consiliul Concurenţei, urmând ca Lactalis să facă o ofertă publică de preluare a 100% din acţiunile Albalact.

    “Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact având drept obiectiv dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători”, se arată în comunicatul Albalact.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • McDonald’s România a vândut operaţiunile locale

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schim¬bat acţionarul  în acest weekend. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un fran¬ci¬zat din Malta, potrivit datelor ZF.

    McDonald’s Corporation a anunţat că Premier Capital SRL a fost desemnat partener pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s în România.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de Preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

    Premier Capital este partener şi pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s din Ţările Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta şi Grecia şi are o experienţă solidă în lucrul cu echipele şi furnizorii restaurantelor McDonald’s.

    Daniel Boaje este în prezent Directorul General al McDonald’s România şi va rămâne în acest rol în cadrul noului parteneriat.

    „În ultimii 20 de ani am investit peste 160 de milioane de euro în restaurantele noastre din România”, a declarat Daniel Boaje. „Servim anual peste 65 de milioane de clienţi, ceea ce înseamnă că peste 180.000 de persoane vizitează zilnic restaurantele noastre şi cafenelele McCafé.”

  • De ce Google îi dă lui Apple 1 miliard de dolari

    Această sumă a fost dezvăluită în bătălia legală dintre Google şi Oracle, iar mai multe detalii financiare au fost dezvăluite. În 2014 Google a plătit Apple 1 miliard de dolari doar ca gigantul din California să păstreze Google ca motorul de căutare prestabilit pe iPhone, potrivit Bloomberg.

    Despre veniturile din reclame, se pare că Google a încheiat un parteneriat cu Apple, în care Apple primeşte o parte din venituri de fiecare dată când un utilizator de iPhone sau iPad vede o reclamă în motorul de căutare Google. Unii speculează că Apple ar primi 34% din venituri.

    Niciuna dintre companii nu a comentat asupra acestor informaţii.

  • Cu cine se va bate Netflix pe piaţa din România şi ce şanse are să câştige teren

    Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investi­torilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.

    Goana după creştere a determinat lan­sarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale com­­paniei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi Ro­mânia.

    Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.

    Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se ob­servă însă în modalitatea de lansare. În Ro­mânia, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba ro­mână a interfeţei site-ului, ca să nu mai vor­­bim de o eventuală investiţie în tra­ducerea conţinutului – care poate fi ur­mărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abo­nament oferă acces simultan de pe un sin­gur dispozitiv dar nu le permite utili­zatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dis­po­zitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul eco­no­mic local, astfel că americanii au de­venit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.

    În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.

    Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi  documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet  şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.

  • Temeri în creştere, cerere în scădere. Urmează o nouă criză?

    Fraza lansată săptămâna trecută de Bloomberg: „Declinul din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime începe să semene cu o criză, investitorii reacţionând la cererea scăzută din China şi la sfârşitul erei banilor ieftini puşi la dispoziţie de Rezerva Federală a Statelor Unite“ a făcut înconjurul lumii şi a generat noi anxietăţi care se adaugă problemelor deja existente şi care cauzează panici investitorilor şi nu numai.

    Un indice Bloomberg pentru contractele futures de mărfuri a scăzut cu 50% de la un maxim atins în 2011, iar opt din 10 cele mai slabe performanţe din indicele Standard & Poor’s 500 au fost înregistrate în acest an de titluri ale unor companii din sectorul resurselor naturale. Alcoa, cel mai mare producător de aluminiu din Statele Unite, a anunţat luni că se va diviza în două companii, pe fondul supraproducţiei din piaţă, urmând modelul unui număr tot mai mare de companii care urmăresc accelerarea creşterii prin divizare. Royal Dutch Shell a anunţat tot luni că renunţă la operaţiunile de forare din largul Alaskăi, din cauza costurilor prea ridicate, în timp ce titlurile Glencore au scăzut cu până la 31% la bursa din Londra, până la un minim record. Acţiunile Glencore, a căror creştere a devenit unul dintre simbolurile boomului bursier, au avut cea mai mare scădere din toate timpurile după ce o serie de analişti au spus că valoarea Glencore va fi ştearsă cu buretele dacă preţurile materiilor prime rămân la acelaşi nivel. Glencore este marele pierdant din FTSE 100 în acest an, titlurile sale pierzând peste 77% din valoare. Deja, marile pieţe de capital i-au trecut pe elveţienii de la Glencore PLC în categoria junk, în timp ce compania se luptă cu o datorie de 30 de miliarde. Săptămâna trecută, după căderile drastice de la începutul lunii, Glencore a avut o uşoară creştere, după ce compania a asigurat investitorii că nu are probleme de solvabilitate, declaraţia companiei fiind ajutată şi de o uşoară revenire a preţului unor materii prime.

    „Pe fondul încetinirii activităţilor economice în China şi al incertitudinilor, temerile din piaţă s-au intensificat, iar cererea de mărfuri a scăzut“, a declarat Ed Hirs, profesor de economie a energiei la Universitatea din Houston, citat de Mediafax. Analiştii de la Ned Davis Research Group din Venice, Florida, consideră că mărfurile ar putea fi în al patrulea an dintr-un ciclu „super-bear“ de 20 de ani. Cei doi au analizat ciclurile pieţei mărfurilor începând din secolul XVIII şi au conchis că acestea sunt influenţate mai mult de nivelul de încredere a investitorilor decât de factorii fundamentali. În timp ce China aduce în prim-plan consumul în creştere, în defavoarea investiţiilor, este posibil să urmeze o „perioadă prelungită de preţuri scăzute pentru materiile prime“, a spus şi Christine Lagarde, directorul FMI. Lagarde a explicat că, în vreme ce China este într-o tranziţie către un nou model economic, care pune accent pe creşterea consumului şi mai puţin pe marile proiecte, consideră că schimbările acestea sunt normale şi sănătoase pentru China, dar sunt defavorabile pentru producătorii mondiali de cupru, oţel sau cărbune, deoarece cererea Chinei, care a alimentat ani la rând nevoia producţiilor tot mai mari, este în scădere.

    În paralel cu problematica preţului materiilor prime, FMI atrage atenţia unei noi crize care poate veni din creditarea ţărilor în curs de dezvoltare. Raportul Global Financial Stability Report arată că datoriile firmelor nonfinanciare din economiile în curs de dezvoltare sunt de patru ori mai mari, de la 4 trilioane de dolari în 2004 la 18 trilioane în 2014. Firmele din China au condus cererea de creditare, dar datoriile au crescut şi dinspre pieţe precum Turcia, Chile sau Brazilia. Cum există discuţii despre creşterea dobânzilor în următoarele luni, FMI a avertizat că există riscul ca mai multe corporaţii din aceste pieţe să falimenteze, deoarece nu vor putea face faţă costurilor financiare crescute. Asta poate crea stres suplimentar şi pentru băncile din respectivele pieţe, care au participat la construcţia acestei datorii în cercul vicios al crizei care a debutat în 2008-2009.

    2015 pare un nou an greu de trecut cu vederea. Cercul vicios cuprinde nu numai sectoarele financiare, dar pune sub semnul întrebării creşterea economică a lumii din următorii cinci ani, care urma a se baza pe creşterea cu multe cifre a Africii sau a Asiei, în baza exploatării materiilor prime şi a proiectelor industriale masive.

  • Tranzacţie GIGANT în real estate: Suedezii vor să cumpere două hectare din cel mai RÂVNIT teren din Bucureşti

    Interesul dezvoltatorilor de birouri se mută din nordul Capitalei în zona de centru-vest a oraşului. 

     

    Grupul suedez Skanska, unul dintre marii dezvoltatori imobiliari de pe plan local, care a ridicat complexul de birouri Green Court din zona Floreasca, a achiziţionat o parcelă de 2,1 hectare dintr-un teren aflat „peste stradă“ de staţia de metrou Politehnica. Mutarea celor de la Skanska confirmă astfel apetitul de investiţii imo­­biliare pentru partea de centru-vest a Bu­cu­reş­tiului, care se identifică cu zona Orhideea, Pasa­jul Basa­rab şi împrejurimile staţiilor de me­trou Grozăveşti, Petrache Poenaru şi Politehnica.

  • Tranzacţie GIGANT pe piaţa berii: Cel mai mare producător mondial vrea să intre în România. Ursus şi Timişoreana nu vor mai fi la fel

    Grupul Anheuser-Busch InBev NV, cel mai mare producător de bere de la nivel mondial, a anunţat că are în plan preluarea SAB Miller PLC, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, scrie The Wall Street Journal. 

    Valoarea tranzacţiei la nivel mondial ar depăşi cu mult 75 mld. dolari, respectiv capitalizarea SAB Miller, potrivit The Wall Street Journal. Cele două companii au mai purtat şi în urmă cu un an discuţii de preluare însă acestea nu s-au finalizat.

  • Descoperire uimitoare în solurile îngheţate din Siberia: ”gigantul” pe care cercetătorii l-au trezit la viaţă

    Oamenii de ştiinţă care făceau explorări de mare adâncime în această zonă a globului, au avut o surpriză care ar putea sta ca uşurinţă la baza scenariului unui film de succes de la Hollywood.

    Descoperire uimitoare în solurile îngheţate din Siberia: ”gigantul” pe care cercetătorii l-au trezit la viaţă