BusinessMagazin

Tag: fond

  • Criza din Crimeea ieftineşte hotelurile de 5 stele din destinaţiile de vară

     Hotelurile de cinci stele din Grecia şi Turcia, la care un număr important de camere era rezervat de turiştii ruşi, urcaseră preţurile în ultimii 2-3 ani ca urmare a cererii foarte mari.

    “Rezervările din Rusia, care se îndreptau în mare parte la hotelurile de cinci stele din destinaţiile de vară, au scăzut dramatic în ultimele două săptămâni, pe fondul crizei din Crimeea şi din cauza zvonurilor că este posibil să nu se mai acorde atât de uşor vize pentru Uniunea Europeană”, a spus Pandel, care deţine agenţia cu cele mai mari vânzări de vacanţe externe din România.

    El a afirmat că, din acest motiv, hotelierii străini au scăzut deja tarifele cu până la 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Amestecul de lăcomie şi incompetenţă de care România suferă poate pune în pericol ţara

     Preşedintele Traian Băsescu a precizat că responsabilitatea oamenilor politici este foarte mare, adăugând: “De acum încolo va trebui să facem ce trebuie, şi nu ce putem”.

    “Dacă până acum costul guvernării, prin deficite, o reprezenta diluarea modernizării şi scăderea nivelului de trai, odată cu evenimentele din Ucraina, proasta guvernare poate pune în pericol stabilitatea ţării. Prin corupţie, prin incompetenţă, prin minciună, prin politizare sau prin deprofesionalizare, putem pune în pericol România, mai mult decât orice altă ameninţare”, a declarat şeful statului.

    El a avertizat că “amestecul de lăcomie şi incompetenţă de care România suferă, pe fondul unei situaţii internaţionale caracterizată de agresivitate şi revizionism, poate pune în pericol ţara”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

  • Lagarde: FMI va conveni în câteva zile cu Ucraina un plan de finanţare pe termen scurt

     Lagarde a declarat, la Beijing, că Ucraina are nevoie de un astfel de plan pentru a-şi stabiliza economia, relatează Wall Street Journal (WSJ).

    Oficialul nu a oferit alte detalii privind mărimea împrumutului sau condiţiile care vor fi impuse de FMI în schimbul banilor.

    Şefului misiunii FMI la Kiev, Nikolai Gueorguiev, a declarat joi, într-un comunicat, că Fondul a înregistrat progrese importante în negocierile cu Ucraina, dar mai este de lucru înainte de convenirea unui acord. Împrumutul va fi condiţionat de reforme vaste în sectorul public şi în mai multe sectoare ale economiei.

    Într-un discurs susţinut joi la Washington, preşedintele american, Barack Obama, a făcut apel la FMI să acorde rapid ajutor Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina se apropie de UE: A semnat partea politică a Tratatului de Asociere cu Uniunea

     Europenii vor marca astfel o susţinere puternică pentru Ucraina, care va fi reprezentată la Bruxelles de premierul Arseni Iaţeniuk.

    Această semnare are loc în timp ce tonul s-a înăsprit faţă de Rusia, care a replicat cu măsuri similare la sancţiunile americane şi europene.

    Statele Unite au ţintit sus, vizând colaboratori apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, între care Serghei Ivanov, şeful său de cabinet. Ulterior, au adăugat pe lista celor 11 persoane cărora le-au fost îngheţate conturile, alte 20.

    Joi seara, liderii europeni reuniţi la Bruxelles au decis să adauge 12 ruşi şi ucraineni proruşi pe lista lor, ajungând la 33 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clienţii prejudiciaţi în frauda de la Harinvest vor fi despăgubiţi de Fondul de Compensare

     “Cei de la Fondul de Compensare au solicitat o decizie pentru a-i putea despăgubi pe clienţii prejudiciaţi de Harinvest. Sectorul responsabil pentru piaţa de capital din ASF a decis astăzi (joi – n.r.) întocmirea unei note în baza căreia păgubiţii pot accesa Fondul de Compensare”, au afirmat sursele citate.

    Astfel, clienţii prejudiciaţi cu până la 20.000 de euro vor încasa o sumă egală cu paguba. Clienţii care reclamă mai mult de 20.000 de euro vor primi compensaţii de doar 20.000 de euro, iar pentru recuperarea diferenţei de bani vor fi nevoiţi să meargă în instanţă.

    Vicepreşedintele ASF Mircea Ursache afirma încă din luna februarie că Fondul de Compensare a Investitorilor trebuie accesat pentru a-i despăgubi pe păgubiţii de la Harinvest.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea supremă a Germaniei a respins definitiv contestaţiile privind fondul de criză al UE

     Instanţa supremă de la Karlsruhe şi-a dat astfel avizul final cu privire la statutul legal al fondului, ridicând o serie de observaţii minore care nu vor afecta însă participarea Germaniei la mecanismul anticriză al UE şi nici drepturile de vot controlate de Berlin în board-ul instituţiei, transmite Bloomberg.

    Măsurile adoptate de UE şi BCE în timpul crizei datoriilor de stat au fost contestate în Germania de mai mulţi politicieni şi personalităţi din mediul academic.

    “Este încă imperativ să se găsească o modalitate sustenabilă, realistă, fundamentată democratic şi constituţională de ieşire din criză”, a declarat marţi judecătorul Andreas Vosskuhle, preşedintele Curţii Constituţionale a Germaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decathlon deschide în aprilie un magazin în Shopping City Suceava şi ajunge la o reţea de 13 unităţi

     Magazinul Decathlon din Suceava va avea o suprafaţă de 1.600 metri pătraţi şi va fi prima unitate pe care retailerul o va deschide în acest an în România. Astfel, compania ajunge la un număr de 13 unităţi pe piaţa locală.

    Managementul Shopping City Suceava se aşteaptă la o creştere de minim 20% a traficului de vizitatori în centrul comercial în weekendul deschiderii Decathlon.

    “Magazinul Decathlon din Suceava va comercializa aproximativ 15.000 de produse corespunzătoare unui număr de peste 50 de sporturi. Piaţa este orientată în special către sporturile în aer liber (alergare, drumeţii, ciclism, role etc), cât şi către sporturile de menţinere în formă (fitness sau nataţie), aşa încât managerii magazinului se aşteaptă ca pentru articolele sportive asociate acestor sporturi să existe cea mai mare cerere şi în această primăvară”, a arătat Graham Kilbane, directorul operaţional al ARGO.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excedent de 388 milioane euro în ianuarie la contul curent al balanţei de plăţi

     “În luna ianuarie 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 58 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 milioane euro) şi de balanţa transferurilor curente (cu 14 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsurile de austeritate au crescut inegalităţile sociale, apreciază experţi ai FMI

     “Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor”, admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

    Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, în mod “tradiţional”, la pierderi de locuri de muncă, care au “tendinţa de a consolida inegalităţile” în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.

    FMI, care negociază în prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja că a subestimat impactul austerităţii asupra creşterii, dar este pentru prima oară când evocă consecinţele sale asupra inegalităţilor sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro