Directorul general al OMC, Roberto Azevedo, susţine că este nevoie de claritate în politicile comerciale ale preşedintelui Statelor Unite, făcând un apel pentru rezistenţă în faţa protecţionismului.
Rezultatele următoarelor alegeri, precum cele din Franţa, ar trebui să ofere predictibilitate investitorilor, a declarat directorul OMC.
Rata de creştere pentru anul acesta a fost ajustată între 1,8% şi 3,6%, de la 1,8% şi 3,1%, în luna septembrie, potrivit OMC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.
De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.
„Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.
Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“
Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.
Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.
Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în centrul comercial Maritimo Shopping Center din Constanta, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Restaurantul a fost inaugurat vineri, 7 aprilie, în urma unei investiţii de 90.000 de euro şi a înregistrat circa 1.500 de clienţi şi vânzări în valoare de aproximativ 7.000 de euro în primul weekend de funcţionare. Acesta este primul restaurant deschis în regim propriu de Strong MND Corporation în Constanţa şi cel de-al 32-lea din cadrul lanţului, la nivel naţional (un restaurant Spartan a fost deschis anterior în regim de franciză în Constanţa, în cadrul centrului comercial Tom).
Restaurantul ocupă o suprafaţă de 120 de metri pătraţi în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului, în imediata vecinătate a KFC-ului, şi are 20 de angajaţi.
„Ne-am dorit de mult timp să deschidem o unitate Spartan în regim propriu şi în Constanţa, pentru că este unul dintre cele mai importante oraşe din ţară, atât din punct de vedere economic, cât şi ca mărime. Am studiat cu atenţie mai multe opţiuni şi am ales Maritimo Shopping Center datorită mixului excelent de chiriaşi, a vadului comercial bun şi, nu în ultimul rând, a echipei de aici, care ne-a făcut o impresie excelentă încă de la început. Strategia Spartan de extindere în centrele comerciale din toate marile oraşe ale României nu putea ocoli Constanţa şi suntem încântaţi că am inaugurat această unitate chiar înaintea debutului sezonului estival”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director general Strong MND Corporation S.R.L., compania care deţine franciza Spartan.
Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Maritimo este de 500.000 de euro, cu o creştere estimată la 70% în perioada sezonului estival, când în Constanţa vin turişti din toată ţara. Reprezentanţii Spartan cred că gustul deosebit, precum şi accentul pus pe componenta de sănătate sunt ingrediente care vor avea succes pe piaţa constănţeană.
“Ştim că avem de-a face cu un public destul de pretenţios şi care are foarte multe variante din care să aleagă, dată fiind multitudinea de restaurante cu servire rapidă deschise aici. Suntem însă foarte optimişti că oferta noastră bazată pe meniuri de inspiraţie grecească, compuse din preparate de calitate premium, va fi apreciată. Carnea pe care o folosim provine de la animale crescute în condiţii optime şi hrănite natural, în ferma noastră de lângă Bucureşti. Toate legumele care intră în compoziţia sosurilor sunt proaspete şi aduse de la furnizori atent verificaţi, iar ouăle pe care le folosim sunt de la găini crescute la sol şi sunt folosite pentru sosuri, precum şi pentru meniurile de mic dejun, care vor fi servite în toate restaurantele noastre în scurt timp. Sunt convinsă că efortul susţinut pe care-l depunem pentru a menţine cele mai înalte standarde de calitate, va da roade şi în Constanţa!”, a adăugat Anişoara Bătăiosu.
Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa.
Cifra de afaceri înregistrată de lanţul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 a fost de aproximativ 12 milioane de euro. În cele 32 de unităţi din cadrul reţelei lucrează peste 650 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.
Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în cel mai mare centru comercial din Constanţa, Maritimo Shopping Center, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Restaurantul a fost inaugurat vineri, 7 aprilie, în urma unei investiţii de 90.000 de euro şi a înregistrat circa 1.500 de clienţi şi vânzări în valoare de aproximativ 7.000 de euro în primul weekend de funcţionare. Acesta este primul restaurant deschis în regim propriu de Strong MND Corporation din Constanţa şi cel de-al 32-lea din cadrul lanţului, la nivel naţional (un restaurant Spartan a fost deschis anterior în regim de franciză).
Restaurantul ocupă o suprafaţă de 120 de metri pătraţi în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului, în imediata vecinătate a KFC-ului, şi are 20 de angajaţi.
„Ne-am dorit de mult timp să deschidem o unitate Spartan în regim propriu şi în Constanţa, pentru că este unul dintre cele mai importante oraşe din ţară, atât din punct de vedere economic, cât şi ca mărime. Am studiat cu atenţie mai multe opţiuni şi am ales Maritimo Shopping Center datorită mixului excelent de chiriaşi, a vadului comercial bun şi, nu în ultimul rând, a echipei de aici, care ne-a făcut o impresie excelentă încă de la început. Strategia Spartan de extindere în centrele comerciale din toate marile oraşe ale României nu putea ocoli Constanţa şi suntem încântaţi că am inaugurat această unitate chiar înaintea debutului sezonului estival”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director general Strong MND Corporation S.R.L., compania care deţine franciza Spartan.
Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Maritimo este de 500.000 de euro, cu o creştere estimată la 70% în perioada sezonului estival, când în Constanţa vin turişti din toată ţara. Reprezentanţii Spartan cred că gustul deosebit, precum şi accentul pus pe componenta de sănătate sunt ingrediente care vor avea succes pe piaţa constănţeană.
Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa.
Cifra de afaceri înregistrată de lanţul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 a fost de aproximativ 12 milioane de euro. În cele 32 de unităţi din cadrul reţelei lucrează peste 650 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.
„Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.
De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.
„Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.
Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“
Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.
Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.
Noul showroom este primul inaugurat anul acesta de eMAG în afara Bucureştiului, după lansarea de luna trecută a magazinului offline din cadrul Galeriilor Titan. eMAG estimează că peste 80.000 de comenzi vor fi livrate anual aici.
Clienţii eMAG vor putea testa aici, înainte de a plasa o comandă, peste 600 de produse şi accesorii expuse din categorii precum electrocasnice, electronice, produse şi soluţii IT, gaming, aparate de îngrijire personală şi smart tech.
eMAG a deschis primul showroom în 2008, în Bucureşti, în cadrul Grant Shopping Center din cartierul Crângaşi. În prezent, eMAG are două showroom-uri proprii în Capitală şi câte un showroom în oraşele Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Sibiu şi Timişoara. eMAG mai are două puncte de livrare proprii, în Băneasa şi Piteşti, şi încă 202 puncte de livrare deschise în parteneriat cu Poşta Română.
Peste 300 de cuvinte, printre care “man bun” (frizură), “cold brew” (băutură rece-cafea sau cei de obicei) sau “dabbing” (consumul de canabis prin inhalarea vaporilor) au fost adăugate dicţionarului online dictionary.com.
Unele cuvinte au apărut în vocabularul hipsterilor de ani de zile – man bun (2013), altele anul trecut. Însă abia acum au fost adăugate în dicţionarul online.
Peste 300 de cuvinte, printre care “man bun” (frizură), “cold brew” (băutură rece-cafea sau cei de obicei) sau “dabbing” (consumul de canabis prin inhalarea vaporilor) au fost adăugate dicţionarului online dictionary.com.
Unele cuvinte au apărut în vocabularul hipsterilor de ani de zile – man bun (2013), altele anul trecut. Însă abia acum au fost adăugate în dicţionarul online.
Situat pe str. Avram Iancu nr. 62, cu o suprafaţă de vânzare de 2771 metri pătraţi, noul hipermarket Kaufland pune la dispoziţia locuitorilor o gamă diversificată de produse de calitate la preţuri reduse, cu accent pe sortimente locale.
Programul hipermarket-ului este de la 7.30 – 22.00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la ora 8:00 la 20:00. Magazinul oferă 206 de locuri de parcare pentru maşini şi rastele pentru biciclete.
Prin deschiderea acestui nou magazin, Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din România, creează aproximativ 100 de locuri noi de muncă în Braşov şi susţine dezvoltarea comunităţii locale.
În incinta magazinului există următoarele spaţii comerciale: farmacie, plafar, pet shop, magazin Sergiana, punct de schimb valutar, fast food, chioşc de difuzare a presei şi atelier chei.
Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.300 de magazine în 7 ţări şi o reţea de 114 magazine în România.
Astfel, retailerul numără în prezent cinci magazine şi anunţă că va dubla această cifră până la finalul lui 2017, planificând o investiţie de peste 250.000 euro.
Cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în 2016, magazinul online dedicat comercializării de piese auto Epiesa.ro îşi continuă în 2017 strategia de dezvoltare a business-ului. Compania a început extinderea reţelei de magazine de la nivel local la nivel naţional, iar primul magazin din afara Capitalei a fost inaugurat luna aceasta, la Oradea. Astfel, persoanele care comandă piese auto de pe www.epiesa.ro pot opta si pentru ridicarea lor din unul dintre cele 5 magazine, având astfel posibilitatea de a verifica produsele comandate.
Fondată în 2011 de către antreprenor Ionuţ Cătălin Şuţu, Epiesa.ro a înregistrat în cei 6 ani de activitate peste 1.000.000 de comenzi şi a avut, doar în 2016, o cifră de afaceri de 10.000.000 de euro.
Începând cu anul 2016, Epiesa.ro a început să dezvolte o reţea proprie de magazine în care clienţii pot face comenzi pentru piese noi sau pot ridica comenzile online si pot cumpăra uleiuri şi accesorii pentru maşină. În prezent, compania deţine 4 magazine în Sectoarele 2, 3 5 şi 6 din Bucureşti şi unul în Oradea.