Va trebui să reconsiderăm tot ceea ce ştim despre cosmos.
O echipă internaţională de cercetători a găsit noi dovezi referitoare la modul în care s-a format Universul.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie după ce au folosit simulări computerizate, care le-au permis să îşi dea seama de modul în care Universul ar fi putut evolua de-a lungul timpului.
Vezi aici ce dovezi au găsit savanţii şi de ce Universul NU s-a format în urma Big Bang-ului!
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a găzduit la începutul acestui an, la Geneva, o dezbatere despre un nou tip de armă, robotul ucigaş, care ar putea fi creat de către terorişti. Scopul întâlnirii a fost începerea procesului de stabilire a orientărilor stricte care reglementează utilizarea robotului ucigaş, scrie Daily Mail.
În cadrul întâlnirii oficiale a statelor membre ONU s-a discutat problema tehnologiei care poate permite unui robot pre-programat să ucidă. În viitorul apropiat este posibil ca maşinăriile să aleagă independent ţintele indiferent de dorinţele creatorilor. Armele pe deplin autonome se deplasează rapid din domeniul science fiction spre realitate.
“În timp ce aceste sisteme de ucidere robotizate ar putea fi disponibile într-o primă etapă doar în ţările avansate tehnologic, pe viitor acestea s-ar putea răspândi”, a susţinut raportul ONU.
Anul trecut mai mult de 1.000 de specialişti în tehnologie şi robotică, inclusiv omul de ştiinţă Stephen Hawking, Elon Musk, CEO-ul Tesla Motors,si Steve Wozniak, co-fondatorul Apple, au avertizat că astfel de arme ar putea fi dezvoltate în câţiva ani, nu în zeci de ani.
Profesorul Stephen Hawking a reiterat îngrijorările sale săptămâna trecută, vorbind la emisiunea ,,Now show” a lui Larry King. El a spus în cadrul emisiunii că ,, odată ce maşinile ajung să fie în stare să se dezvolte din ce în ce mai mult, nu putem prezice dacă obiectivele lor vor fi la fel cu cele ale oamenilor”. ,,Inteligenţa artificială are potenţialul de a evolua mai rapid decât rasa umană”, a declarat fizicianul.
Statele Unite ale Americii, China, Israel, Coreea de Sud, Rusia şi Marea Britanie îşi îndreaptă atenţia spre sisteme care să ofere mai multă autonomie maşinilor de luptă.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a găzduit la începutul acestui an, la Geneva, o dezbatere despre un nou tip de armă, robotul ucigaş, care ar putea fi creat de către terorişti. Scopul întâlnirii a fost începerea procesului de stabilire a orientărilor stricte care reglementează utilizarea robotului ucigaş, scrie Daily Mail.
În cadrul întâlnirii oficiale a statelor membre ONU s-a discutat problema tehnologiei care poate permite unui robot pre-programat să ucidă. În viitorul apropiat este posibil ca maşinăriile să aleagă independent ţintele indiferent de dorinţele creatorilor. Armele pe deplin autonome se deplasează rapid din domeniul science fiction spre realitate.
“În timp ce aceste sisteme de ucidere robotizate ar putea fi disponibile într-o primă etapă doar în ţările avansate tehnologic, pe viitor acestea s-ar putea răspândi”, a susţinut raportul ONU.
Anul trecut mai mult de 1.000 de specialişti în tehnologie şi robotică, inclusiv omul de ştiinţă Stephen Hawking, Elon Musk, CEO-ul Tesla Motors,si Steve Wozniak, co-fondatorul Apple, au avertizat că astfel de arme ar putea fi dezvoltate în câţiva ani, nu în zeci de ani.
Profesorul Stephen Hawking a reiterat îngrijorările sale săptămâna trecută, vorbind la emisiunea ,,Now show” a lui Larry King. El a spus în cadrul emisiunii că ,, odată ce maşinile ajung să fie în stare să se dezvolte din ce în ce mai mult, nu putem prezice dacă obiectivele lor vor fi la fel cu cele ale oamenilor”. ,,Inteligenţa artificială are potenţialul de a evolua mai rapid decât rasa umană”, a declarat fizicianul.
Statele Unite ale Americii, China, Israel, Coreea de Sud, Rusia şi Marea Britanie îşi îndreaptă atenţia spre sisteme care să ofere mai multă autonomie maşinilor de luptă.
Actorul Channing Tatum (Step Up, Magic Mike, 21 Jump Street) a avut o evoluţie interesantă şi a început să-şi diversifice apariţiile. Actorul a avut roluri de acţiune, comedie, dar şi dramă. Acum se pare că-şi îndreptă atenţia spre România.
Împreună cu studioul A24 (a produs Spring Breakers, The Lobster) va produce un show poliţist în stilul Miami Vice a cărei acţiune va avea loc în anii 80 din România. Nu se ştie încă dacă în serial vor apărea actori români şi dublaţi cu voci americane pentru publicul de peste ocean sau rolurile vor fi interpretate de actori de limbă engleză.
Serialul pare a fi unul de comedie unde eroii “vor încerca să protejeze «tovarăşii» şi comunismul de capitalismul cel rău”.
Mai jos puteţi vedea o cam cum ar putea arăta posterul pentru un astfel de serial.
Încă de la începuturi oamenii s-au grupat în aşezări pentru a supravieţui. De-a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat în aşezări din ce în ce mai populate. În urmă cu 9.000 de ani, cea mai mare aşezare urbană era Çatalhöyük cu 1.000 de locuitori. Azi Tokyo conduce cu o populaţie de 38 milioane de oameni!
După Războaiele Mondiale cele mai multe oraşe s-au dezvoltat apid şi agresiv, care a generat o atracţie majoră pentru locuitorii ţării.
Această expansiune rapidă a adus de multe ori şi probleme de mediu, cauzate de poziţionarea geografică şi numărul ridicat de uzine şi maşini din trafic. De altfel, gestionarea unor astfel de oraşe gigant reprezintă una dintre principalele provocări ale secolului XXI, cu atât mai mult cu cât în multe dintre ele populaţia este în creştere.
1. Çatalhöyük este considerat de foarte mulţi ca fiind primul oraş al lumii, iar în anul 6500 î.e.n avea deja o populaţie de 3000 de oameni. Oraşul era atât de dens, încât oamenii mergeau pe acoperişuri şi nu pe stradă, potrivit Business Insider. Oraşul a fost abandonat în 5700 î.e.n
2. Uruk avea o populaţie de 40.000 de locuitori în 3300 î.e.n
Aflat pe malul râului Eufrat, Uruk s-a extins într-o perioadă în care agricultura a avut de suferit şi oamenii a trebuit să se grupeze pentru a putea supravieţuii. Legendarul Gilgamesh a condus oraşul în secolul 27 î.e.n.
3. Babylon (populaţie 60.000 în 1770 î.e.n)
Oraşul a devenit cunoscut în lume în secolul 6 î.e.n când a fost construite Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soţiile sale, Amytis sau Amuhea. De asemenea, oraşul este cunoscut din Biblie ca fiind un oraş al materialismului şi păcatului. Orşul a rămas o urbă importantă până în secolul 7 er noastră.
4. În anul 300 î.e.n în Alexandria trăiau 150.000 de oameni
Alexandria, Egipt, a fost fondat de către Alexandru cel Mare în 331 î.e.n. Oraşul s-a dezvoltat foarte mult şi a fost capitala ţării timp de 1000 de ani. Măreţia Alexandriei a scăzut în timpul imperiului roman.
În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.
Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.
Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.
Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.
Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.
„Pentru Miele, România este una dintre ţările cu cel mai rapid ritm de creştere din lume. Anul trecut, am crescut cu 64% şi trendul se menţine şi anul acesta. România este în continuare atractivă pentru investitori, iar Miele analizează extinderea pe această piaţă, pe fondul unei evoluţii pozitive înregistrate în ultimii ani”, declară Dr. Markus Miele într-o conferinţă de presă.
Dr. Reinhard Zinkann şi Dr. Markus Miele, fondatorii şi proprietarii Miele, au fost prezenţi în România, unde producătorul german de are o divizie de vânzare şi distribuţie, Miele Appliances, cât şi cu o fabrică de componente, Miele Tehnica de la Braşov.
Potrivit estimărilor Miele, în următorii trei ani, piaţa de electrocasnice va continua să înregistreze creşteri de minimum 10% pe an.
„Piaţa de electrocasnice din România se maturizează de la an la an, iar faţă de 2007, când am deschis operaţiunile cu Miele Appliances, observăm o atenţie şi mai mare din partea consumatorului pentru calitate, design premium şi tehnologie de ultimă generaţie. La Miele, ne-am setat ca scop principal să avem, pe lângă cele mai fiabile produse, şi cele mai avansate tehnologii în materie de electrocasnice premium înaintea tuturor”, declară Dr. Reinhard Zinkann.
În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.
Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.
Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.
Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.
Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.
Traficul IP la nivel global aproape că se va tripla în următorii cinci ani, având o rată anuală compusă de creştere de 22%, indică raportul Cisco Visual Networking Index (VNI) pentru perioada 2015-2020. Mai mult de un miliard de noi utilizatori de internet se vor alătura comunităţii globale, de la 3 miliarde în 2015, la 4,1 miliarde în 2020.
În următorii cinci ani, reţelele IP globale vor susţine 10 miliarde de noi dispozitive şi conexiuni, în creştere de la 16,3 miliarde în 2015, la 26,3 miliarde până în 2020. Până în 2020 vor există, în medie, 3,4 dispozitive şi conexiuni aferente per capita, în creştere de la 2,2 dispozitive şi conexiuni în 2015.
“Romania este recunoscută pentru vitezele mari la Internet şi, în general, pentru infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată. Creşterea numărului de utilizatori şi a dispozitivelor care să beneficieze de reţele va fi accelerata în perioada următoare, atât pe zona rezidenţială, cât şi în segmentul business. În acest context, acum mai mult ca oricând, trebuie să conştientizăm nevoia de avea infrastructuri sigure şi scalabile”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.
Evoluţia pe care o înregistrează fenomenul ”Internet of Things” (IoT) e un generator de trafic. Aplicaţii precum supravegherea video, contorizarea inteligentă, monitorizarea stării de sănătate şi alte servicii M2M înseamnă noi cerinţe la nivel de reţea şi determină creşterea graduală a traficului. La nivel globl, conexiunile M2M vor creşte de aproape trei ori, de la 4,9 miliarde în 2015, la 12,2 miliarde până în 2020, reprezentând aproape jumătate (46%) din totalul dispozitivelor conectate. Zona medicală va creşte de cinci ori, înregistrând cea mai rapidă evoluţie, de la 144 de milioane de conexiuni în 2015, la 729 milioane în 2020.
Locuinţele conectate vor genera cel mai mare procent din conexiunile M2M, aproape jumătate, cu un total de 5,8 miliarde până în 2020, de la 2,4 miliarde în 2015. Serviciile video şi de conţinut continuă să genereze cel mai mare trafic comparativ cu celelate aplicaţii. Conţinutul video va reprezenta până în 2020 79% din traficul pe internet, de la 63% în 2015. Până în 2020, în fiecare lună se vor consuma trei mii de miliarde de minute video online. De asemenea, conţinutul video în format HD şi Ultra HD va reprezenta 82% din traficul video pe internet până în 2020, de la 53% în 2015.
Modul în care consumatorii individuali şi utilizatorii de business accesează reţelele IP şi Internetul se schimbă, făcându-se trecerea de la PC-uri la dispozitive mobile. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, inclusiv tablete, smartphone-uri şi televizoare, comparativ cu 47% în 2015.
Până în 2020, smartphone-urile vor genera 30% din totalul traficului IP, în timp ce contribuţia PC-urilor la totalul traficului IP va scădea la 29%.
În 2015, dispozitivele conectate la Wi-Fi şi reţele mobile au generat 62% din traficul de internet (Wi-Fi: 55%; mobil: 7%, fix: 38%). Până în 2020, dispozitivele conectate la reţelele Wi-Fi şi mobile vor genera 78% din traficul de internet (Wi-Fi: 59%; mobil: 19%; fix: 22%).
Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.
În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.
Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.
30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.
Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.
Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.
În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.