BusinessMagazin

Tag: europene

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • România a redevenit grânarul Europei: exporturile româneşti de cereale sunt cele mai mari din UE

    „Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015)”, arată datele centralizate de administratorii portalului KeysFin.com.

    Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

    Potrivit aceleiaşi surse, firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.

  • România a redevenit grânarul Europei: exporturile româneşti de cereale sunt cele mai mari din UE

    „Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015)”, arată datele centralizate de administratorii portalului KeysFin.com.

    Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

    Potrivit aceleiaşi surse, firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.

  • Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de milioane de euro

    Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

    Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

  • Telekom Romania anunţă tarifele în roaming, conform reglementărilor UE

    Beneficiile naţionale (în afara reţelei) acordate la orice abonament Telekom Romania, pentru servicii mobile, vor fi disponibile şi în roaming pentru Grupa 0 – ţările din spaţiul Economic European. De exemplu, dacă abonamentul respectiv include minute nelimitate naţionale şi 100 SMS-uri naţionale, abonatul va putea utiliza fără tarife adiţionale minutele nelimitate şi SMS-urile naţionale neconsumate până la data călătoriei în Roaming Grupa 0 – ţările din Spaţiul Economic European (SEE).

    În cazul în care clientul beneficiază de un abonament cu minute naţionale (în afara reţelei) limitate ca număr, după consumarea acestora se aplică tariful standard naţional de 0,226 euro / minut, iar în cazul SMS-urilor de 0,06 euro, TVA inclus.

    De asemenea, datele naţionale din contract (abonament/extraopţiuni/eventuale bonusuri) vor putea fi utilizate în Roaming Grupa 0 fără tarife adiţionale, până la limita lunară maximă de date în Roaming Grupa 0, dacă este aplicabilă contractului. După depăşirea limitei de date se aplică un tarif adiţional în cuantum de 0,0089 euro/MB, TVA inclus, iar după consumarea datelor naţionale din contract se va aplica şi tariful standard. Limita de date se determină în funcţie de beneficiile active la momentul utilizării serviciilor de roaming, împărţind dublul valorii abonamentului lunar la tariful reglementat, de 7, 7 euro/GB.

    Dacă există extraopţiuni sau bonusuri cu date, valoarea acestora se adaugă la valoarea abonamentului, conform formulei (totul fără TVA): limita lunară maximă de date în Roaming (GB) = (valoare abonament + valoare extraopţiune + valoare bonus) x 2 / 7, 7 euro/GB.

    Tarifele pentru ţările care fac parte din roaming Grupa 1, respectiv Elveţia, Monaco, Gibraltar şi Turcia, în roaming, vor fi de 0,06 euro/min, TVA inclus, pentru apeluri locale/către Romania/către SEE (Roaming Grupa 0 – Spaţiul Economic European)/Grupa 1, iar pentru alte destinaţii: 1,666 euro/min, TVA inclus. Tariful pentru apeluri primite este de 0,0129 euro/min, TVA inclus, pentru SMS – 0,024 euro/SMS, TVA inclus, iar pentru date – 0,06 euro/MB, TVA inclus

    De asemenea, începând cu 15 iunie 2017, oferta la Cartela Telekom cuprinde două categorii de planuri tarifare şi opţiuni: planuri tarifare şi opţiuni incompatibile cu serviciul de roaming, care pot fi utilizate doar pe teritoriul României, sau planuri tarifare şi opţiuni compatibile cu serviciul de roaming, care oferă condiţii similare de utilizare a resurselor atât pe teritoriul României, cât şi în roaming în zona SEE, conform noilor reglementări în domeniu.

    Opţiunile lansate înainte de 15 iunie 2017 sunt incompatibile cu serviciul de roaming, clienţii putând să le utilizeze doar când se află pe teritoriul României.

    Clienţii Cartelei Telekom pot migra între oferte compatibile şi incompatibile cu serviciul de roaming în funcţie de nevoile lor de comunicare.

    Oferta Telekom Romania Mobile compatibilă cu serviciul de roaming include un plan tarifar care oferă tarife de 10 eurocenţi pe minut, 4 eurocenţi pe SMS şi 10 eurocenţi pe MB, plus trei opţiuni de 2, 4 şi respectiv 8 euro credit, adresând diverse bugete şi nevoi de comunicare.

    Astfel, opţiunea de 2 euro cu roaming oferă tarife de 5 eurocenţi pe minut, 2 eurocenţi pe SMS şi 5 eurocenţi pe MB, la viteze specifice tehnologiei 3G.

    Opţiunea de 4 euro cu roaming include 100 de unităţi care pot fi utilizate pentru minute sau SMS-uri naţionale în România (inclusiv în reţelele Telekom Romania fix şi mobil) sau pentru minute sau SMS-uri în zona SEE pentru apeluri către ţările din SEE, 50 de minute internaţionale mobile apelabile de pe teritoriul României către reţele mobile din Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Marea Britanie şi Spania, respectiv 150 MB la viteze 4G, care pot fi utilizate pentru trafic de date efectuat pe teritoriul României sau al oricărui stat din SEE.

    Opţiunea de 8 euro cu roaming adresează consumatorii care călătoresc frecvent şi au nevoi crescute de comunicare. Opţiunea de 8 euro cu roaming include minute şi SMS-uri nelimitate în reţeaua Telekom Romania, apelabile de pe teritoriul României, 2.000 de minute sau SMS-uri în reţele fixe şi mobile naţionale (în afara reţelei), care pot fi utilizate şi în roaming, în SEE, pentru apeluri către ţările din SEE (inclusiv apeluri către orice reţea mobilă sau fixă din România), 300 de minute internaţionale mobile apelabile de pe teritoriul României către reţele mobile din Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Marea Britanie şi Spania, 8 GB trafic de date la viteza 4G plus bonusul Gigaday de 30 GB de date mobile acordat automat în limita a 1GB pe zi, la activarea acestei opţiuni. Utilizatorii Opţiunii de 8 euro pot folosi până la 2,1 GB de date mobile în roaming, după care traficul consumat din datele incluse in optiune si bonusul zilnic va fi tarifat aditional cu 0,0075 euro credit/MB, iar dupa consumarea datelor incluse se va aplica tariful standard de 10 eurocenţi pe MB.

  • S-a dat startul înscrierilor în cadrul Microsoft Accelerator. Ce condiţii trebuie să îndeplinească startup-urile

     Ca parte a noului program de accelerare, o echipă alcătuită din experţi de vârf în afaceri şi tehnologie va ajuta participanţii – fără a deveni acţionari – să îşi extindă şi scaleze afacerea. Accentul se va pune pe startup-uri aflate în faza de expansiune, care au încheiat faza de finanţare şi a căror activitate se desfăşoară în industrii de viitor precum inteligenţa artificială, Machine Learning, realitate mixtă, analiza volumelor mari de date (Big Data), Blockchain, servicii de Cloud, Internet-of-Things şi Software-as-a-Service. Aspectele critice necesare în pasul următor de dezvoltare al acestor startup-uri vor fi prioritatea principală a programului, acestea fiind susţinute prin oferirea accesului către noi clienţi şi parteneri.

    Microsoft Accelerator, cu sediul în Berlin, va începe, sub îndrumarea unei echipe formate din mentori, un nou program de accelerare pentru o serie nouă de startup-uri, în luna septembrie 2017. Pe lângă susţinerea unor mentori profesionişti, programul facilitează şi accesul la reţeaua internaţională de clienţi şi parteneri Microsoft, la soluţii de productivitate şi la tehnologii de viitor precum Microsoft HoloLens, Surface Studio şi inteligenţa artificială.

    Startup-urile care sunt pregătite să facă pasul următor, au o echipă remarcabilă, un produs viabil şi venituri consistente, sunt invitate să se înscrie în acest program de 16 săptămâni, înscrierile fiind deschise la acest moment. Pe data de 4 septembrie 2017, un juriu va anunţa companiile care vor avea oportunitatea de a se alătura programului Microsoft Accelerator.

    „Un beneficiu important al programului de accelerare este reţeaua extraordinară la care un start-up poate avea acces prin programul nostru – clienţii şi partenerii Microsoft pot deveni clienţii şi partenerii acestor startup-uri. Îmbinând accesul la aceasta reţea cu suport tehnologic, precum şi mentoratul şi programul de training, ajutăm startup-urile să aibă o creştere accelerată şi pe iniţiatorii lor să facă pasul de la fondatori la antreprenori”, explică  Iskender Dirik,  Managing Director/CEO-In-Residence al Microsoft Startup Growth Partners şi a Microsoft Accelerator, Berlin.

    Microsoft asigură faptul că participanţii la acest program intră în contact cu dezvoltatori şi ingineri de vârf şi au acces la tehnologii inovatoare precum Microsoft HoloLens, produse din familia Surface sau inteligenţă artificială. Soluţiile de productivitate precum Office 365 şi platforma de cloud Microsoft Azure oferă aplicaţii care scalează oricât este nevoie, rapid, putând fi adaptate la nevoile specifice ale unei game vaste de industrii şi de companii de diferite dimensiuni, fără a fi necesare investiţii în infrastructuură. În plus, startup-urile participante primesc un credit de 500.000 $ pentru a fi utilizat în platforma de cloud Microsoft Azure.

    Avantajele programului de accelerare Microsoft Accelerator Berlin se adresează atât startup-urilor germane, cât şi celor din Europa continentală. În timp ce startup-urile germane au oportunitatea de a se concentra pe internaţionalizarea activităţii lor, startup-urile din alte ţări din Europa continentală au şansa de a pătrunde şi pe piaţa germană.

    Microsoft Accelerator

    Microsoft Accelerator este o iniţiativă internaţională de susţinere a inovaţiei şi a antreprenoriatului. Programul de patru până la şase săptămâni are loc în total în şapte locaţii din întreaga lume: Bangalore, Beijing, London, Seattle, Shanghai, Tel Aviv şi Berlin. Absolvenţii acestui program includ peste 500 de startup-uri precum aplicaţia de plată Cringle, platforma de data science Affinio şi paltformă chineză de e-learning Tizi. Microsoft nu pretinde acţiuni startup-urilor participante, însă le ajută să îşi scaleze activitatea, oferindu-le acces la vasta reţea de clienţi şi parteneri Microsoft, cât şi la tehnologii de vârf precum AI, ML şi realitate mixtă.

    Microsoft Accelerator, cu sediul în Berlin, va începe, sub îndrumarea unei echipe formate din mentori, un nou program de accelerare pentru o serie nouă de startup-uri, în luna septembrie 2017. Pe lângă susţinerea unor mentori profesionişti, programul facilitează şi accesul la reţeaua internaţională de clienţi şi parteneri Microsoft, la soluţii de productivitate şi la tehnologii de viitor precum Microsoft HoloLens, Surface Studio şi inteligenţa artificială.

  • Decizie radicală a unei ţări din UE. Încalcă orice regulă şi pune piciorul în prag după valul de atentate care a lovit Europa

    Milan Chovanec a precizat că Guvernul de la Praga a aprobat propunerea de a nu mai accepta imigranţi întrucât “programul nu funcţionează”, iar “situaţia de securitate s-a înrăutăţit”.

    Cehia ar trebui să primească aproximativ 2.600 de refugiaţi până în luna septembrie. Până în prezent, a acceptat doar 12, toţi din Grecia
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • UE propune noi reguli pentru a combate practicile neconcurenţiale din partea companiilor aeriene străine

    Iniţiativa vine după mai multe plângeri ale companiilor aeriene europene, în special Air France KLM şi Lufthansa, despre companii din Golf care au primit ilegal subvenţii guvernamentale, acuzaţii negate de Etihad, Qatar Airways şi Emirates.

    Propunerea, care trebuie să primească aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre ale Uniunii Europene înainte de a deveni lege, ar permite guvernelor şi companiilor aeriene să depună plângeri la Comisia Europeană în legătură cu practicile discriminatorii.

    În cazul în care Comisia descoperă faptul că practicile unei a treia ţări sau companie aeriană cauzează daune sau ameninţă cu cauzarea unor daune, companiile aeriene europene vor putea să impună taxe financiare sau să suspende serviciile şi drepturile companiilor din străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni

    Euro a crescut cu 10% în faţa dolarului în ultimele cinci luni, din cauza unui dolar slab şi a posibilităţii ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze rata dobânzilor, pe fondul unel inflaţii în creştere.

    În urma informaţiilor potrivit cărora BCE ar reduce prognozele pentru inflaţie, aşteptările de retragere a programului de stimul, cunoscut ca relaxare cantitativă, s-au redus.

    BCE este aşteptată să menţină actuala politică monetară, inclusiv programul de cumpărare de bonduri în valoare de 2.300 de miliarde de euro şi rata dobânzii sub zero.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţiile cu produse la mâna a doua au redus emisiile de carbon din România cu peste 1 milion de tone în perioada martie 2016 -aprilie 2017

    Calculul a fost realizat pe baza numărului de produse declarate vândute de către utilizatorii OLX la dezactivarea anunţurilor din ultimul an. Pentru studiu, au fost luate în considerare cele mai populare 28 dintre ofertele listate pe site-ul de anunţuri din categoriile „Auto”, „Electronice şi Electrocasnice”, „Casă şi Grădină”, „Sport – timp liber”, „Mama şi copilul” şi „Modă şi frumuseţe”. Comercializarea autoturismelor la mâna a doua a avut cel mai mare impact asupra reducerii cantităţii de emisii de CO2 din ultimul an – cele peste 100.000 de maşini declarate vândute pe OLX au redus cu 1,1 milioane de tone emisiile de carbon.

    Tranzacţionarea a 409.557 de produse electronice şi electrocasnice la mâna a doua a redus cantitatea de emisii de carbon din România cu 27.372 de tone, iar comercializarea celor peste 66.000 de produse din categoria „Casă şi grădină” a dus la reducerea emisiilor de carbon din ultimul an cu 10.737 tone.

    „Raportul pe care l-am realizat pentru OLX arată că emisiile de CO2 se diminuează semnificativ ca urmare a comerţului cu produse second-hand. Practic, cumpărând un produs la mâna a doua, prelungim viaţa acestui produs şi reducem cantitatea de energie care ar fi consumată pentru producerea aceluiaşi produs nou. Aşadar, folosirea produselor vândute pe OLX este unul dintre modurile prin care putem influenţa cantitatea de CO2 care creează efectul de seră şi prin care, cu toţii, putem contribui la protejarea mediului înconjurător. Pentru a traduce in termeni simpli ce înseamnă cantitatea de CO2 redusă prin intermediul tranzacţiilor de pe OLX, pot să vă dau un exemplu concludent. O centrală termoelectrică a unui oraş de 250.000 locuitori emite în jur de 1,2 milioane tone CO2, adică aproape aceeaşi cantitate de CO2 salvată prin tranzacţiile OLX”, explică Casiana Fometescu, consultant CO2 în cadrul Carbon Expert.

    Potrivit Eurostat, emisiile de CO2 reprezintă 80% din totalul gazelor cu efect de seră generate la nivelul Uniunii Europene, care contribuie masiv la fenomenul de încălzire globală. Datele Institutului European de Statistică arată că, anul trecut, ţara noastră a fost responsabilă de 2,1% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din Uniunea Europeană.

    „Dincolo de motivele pragmatice pentru care alegem să vindem lucrurile pe care nu le mai folosim sau să cumpărăm bunuri folosite în prealabil de alte persoane, refolosirea obiectelor puse deja în circulaţie contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de carbon. Alături de românii care aleg să vândă şi să cumpere pe OLX, suntem astfel implicaţi într-o cauză  de interes global care influenţează direct mediul înconjurător”, declară Cristina Gheorghiţoiu, General Manager OLX Group România.

    Datele Institutului European de Statistică, Eurostat, arată că, anul trecut, România şi alte zece state membre şi-au redus emisiile: Malta, Bulgaria, Portugalia, Marea Britanie, Luxemburg, Grecia, Italia, Estonia, Cehia şi Belgia. Cel mai mare procent al micşorării emisiilor a fost înregistrat în Malta, de 18,2%. Cu toate acestea, Malta este un stat mic şi este responsabilă de numai 0,04% din totalul emisiilor europene. În schimb, bulgarii au înregistrat a doua cea mai mare reducere a emisiilor de dioxid de carbon din UE, de 7%, lor urmându-le Portugalia, cu 5,7%, şi Marea Britanie, cu 4,8%.

    În schimb, 17 state europene şi-au majorat emisiile de dioxid de carbon, cea mai mare creştere fiind înregistrată în Finlanda, de 8,5%, în Cipru, de 7%, şi în Slovenia şi Danemarca, de 5,8%, respectiv de 5,7%.

    Cu toate acestea, cele mai mari proporţii în totalul emisiilor de dioxid de carbon din UE le au ţări precum Germania, de 22,9%, Marea Britanie, de 11,7%, şi Italia, de 10,1%.

    La nivelul întregii Uniuni Europene, emisiile de dioxid de carbon s-au redus anul trecut cu 0,4%, comparativ cu anul precedent. În momentul de faţă, UE este pe cale să-şi depăşească obiectivul stabilit pentru anul 2020, şi anume de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020 şi cu 40% până în 2030 faţă de valorile înregistrate în 1990.