BusinessMagazin

Tag: deficit

  • In primele doua luni, statul a cheltuit cu 1,45 miliarde de euro mai mult decat si-a permis

    Minusul la buget vine in conditiile in care veniturile statului
    au fost de 25,2 miliarde de lei, cu 3% mai mici fata de aceeasi
    perioada a anului trecut, in timp ce cheltuielile s-au ridicat la
    31 miliarde lei (+5,8%).

    De departe, la capitolul cheltuieli, cea mai mare crestere se
    constata in privinta asigurarilor pentru somaj. Statul a cheltuit
    cu 133% mai multi bani pentru plata asigurarilor de somaj in
    perioada ianuarie-februarie fata de acelasi interval al anului
    trecut, in timp ce asistenta sociala a necesitat cu 17,6% mai multi
    bani.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Deficitul bugetului de stat in primele doua luni: 1,1% din PIB

    “In primele doua luni ale anului, veniturile bugetului general
    consolidat au fost de 25,2 miliarde lei, inregistrand un decalaj de
    3% fata de aceeasi perioada a anului precedent , respectiv o
    scadere de 0,5 puncte procentuale ca pondere in PIB”, se arata
    intr-un comunicat al Ministerului Finantelor Publice (MFP).


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • CE: Deficitul bugetar ar putea depasi tinta in 2010

    “Deficitul pentru 2010 ar putea fi mai nefavorabil decat cel
    proiectat in program, tinand cont ca unele dintre masurile care au
    ca scop reducerea cheltuielilor, precum reducerea numarului de
    angajati din sectorul public, sunt dificil de realizat din punct de
    vedere social si politic”, se arata intr-un document publicat
    miercuri, care contine comentariile Comisiei Europene (CE) asupra
    Programului de Convergenta al Romaniei pentru perioada
    2009-2012.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Dupa Grecia, se pregateste Anglia

    Lira sterlina a atins recent minimul fata de dolar din ultimele
    zece luni. Scaderea lirei a urmat unui declin abrupt de la 1
    martie, dupa ce sondajele au aratat ca opozitia conservatoare si-a
    pierdut avansul considerabil in cursa electorala. Fara o majoritate
    politica puternica, care sa atace problemele fiscale spinoase ale
    tarii, investitorii ar putea sa ceara dobanzi tot mai mari pentru
    imprumuturile acordate guvernului, creand conditiile pentru o
    evolutie in forma de W a crizei – adica o recesiune care se
    intoarce dupa un scurt reviriment – daca nu chiar mai rau.

    Investitorii s-au ingrijorat ca parlamentul va fi prea
    fragmentat dupa alegerile din mai ca sa mai aduca pe linia de
    plutire finantele tulburi ale Marii Britanii, iar aceasta a
    influentat negativ randamentul obligatiunilor guvernamentale
    etalon, cu scadenta la zece ani (“gilts”).

    “Daca chiar vreti sa vedeti o problema fiscala, uitati-va la
    Marea Britanie”, spune Mark Schofield, strateg pentru instrumentele
    de investitii cu venit fix la Citigroup. “|n Europa, deficitul
    mediu e de 6% din PIB, iar in Marea Britanie e de 12%. Si acesta e
    doar inceputul.”

    De la intensa interventie fiscala a guvernului laburist din 2008
    si 2009, randamentele datoriei publice guvernamentale britanice au
    ajuns sa fie printre cele mai mari din Europa. La o scara mai
    larga, care include si datoriile populatiei si ale companiilor,
    nivelul total al datoriei din Marea Britanie este al doilea din
    lume dupa cel al Japoniei, de 380% din produsul intern brut,
    potrivit unui raport recent al companiei de consultanta
    McKinsey.

    In ultimele saptamani, atentia s-a concentrat pe potentialele
    probleme cu rambursarea datoriei din Grecia, Portugalia si Spania,
    tari unde costurile imprumuturilor au crescut ametitor, odata cu
    deficitele, pe masura ce investitorii au cerut dobanzi tot mai mari
    care sa compenseze riscul de a imprumuta aceste state.

    Dar recenta prabusire a valorii lirei si recenta crestere a
    randamentului pentru obligatiunile britanice cu scadenta la zece
    ani, pana la peste 4%, sugereaza ca investitorii se pregatesc sa
    reevalueze situatia fiscala a tarii. Randamentul este venitul anual
    al investitorului din obligatiuni, ca procent din costul total al
    acestora, si creste invers proportional cu valoarea
    obligatiunii.

  • Miracolul galic

    Traditia de 320 de ani a companiei franceze HB-Henriot din
    Quimper, cel mai mare producator artizanal de faianta, nu i-a
    asigurat nicidecum protectie impotriva puternicei concurente
    asiatice, a unui euro puternic si a crizei economice prin care au
    trecut principalele sale piete de export.

    Aceasta combinatie toxica ar fi dus-o probabil la disparitie,
    dar HB-Henriot e o companie franceza si guvernul de la Paris a
    intervenit salvand compania si pe cei 54 de angajati. Ca parte a
    unui program national de sustinere a companiilor, guvernul a
    accelerat platile si rambursarile de taxe, a amanat incasarea unor
    taxe, a oferit subventii pentru fiecare angajat pastrat si a oferit
    garantii pentru creditele pentru firmele mici si mijlocii.

    Compania este un exemplu pentru felul cum Franta s-a dovedit
    surprinzator de stabila in furtuna economica europeana. |n vreme ce
    Grecia se zbate ca sa evite falimentul sau apelul la salvarea cu
    banii altora, Spania si Portugalia privesc nelinistite, Suedia
    recade in recesiune, Germania s-a vazut cu un deficit bugetar
    record, iar Marea Britanie se confrunta cu deficite si datorii
    comparabile cu ale Greciei, situatia Frantei pare solida. A fost
    prima tara occidentala care a iesit din recesiune in ultimul
    trimestru al lui 2009 si a continuat sa afiseze o relativa
    soliditate, pe cand Germania si celelate economii mari ale Europei
    se confrunta cu perspectiva unui nou regres.

    Pe cand criza se adancea in 2008, Franta a dezvoltat o strategie
    care se concentra pe salvarea companiilor si a locurilor de munca,
    uneori spre iritarea partenerilor sai europeni; a impulsionat
    investitiile in crearea de noi locuri de munca, a sprijinit bancile
    si le-a presat sa acorde imprumuturi si a permis ca deficitul sau
    bugetar sa ramana pentru inca cativa ani binisor peste limitele
    zonei euro.
    Franta a fost de asemenea norocoasa pentru ca nu a fost nici
    concentrata pe exporturi, ca Germania, si nici atat de puternica
    precum Marea Britanie sau Statele Unite. Alexandre Delaigue,
    economist si autor al blogului Econoclaste, spune frust ca “Franta
    a fost afectata mai putin pentru ca imobiliarele erau aici mai
    putin importante decat in Spania sau in Irlanda, sectorul financiar
    mai putin dezvoltat decat in Marea Britanie si pentru ca era mai
    putin expusa la Europa de Est decat Germania”.

  • Securitatea SUA, amenintata de deficitul bugetar

    Datoria-record americana limiteaza “capacitatea de a sigura
    securitatea, gestiona probleme dificile, dar si asumarea rolului de
    lideri pe care (americanii) il merita”, a declarat secretarul de
    Stat, sustinand bugetul in fata reprezentantilor. “Cred cu tarie ca
    ar trebui sa abordam acest deficit si datoria Statelor Unite ca pe
    o tema de securitate nationala, si nu doar ca pe un subiect
    economic”, a subliniat ea.

    Proiectul de buget pentru 2011 al Casei Albe se concentreaza
    asupra unui deficit adus la 1.267 de miliarde de dolari,
    reprezentand 8,3 la suta din Produsul Intern Brut (PIB) american,
    fata de suma-record de 1.556 de miliarde de dolari (10,6 procente
    din PIB) prevazuta in exercitiul bugetar din 2010.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Deficitul bugetar al Romaniei a fost in 2009 de 7,2% din PIB

    Potrivit acordului stand-by incheiat de Romania cu Fondul
    Monetar International, Comisia Europeana si alte institutii
    financiare internationale, deficitul bugetar trebuia sa respecte
    anul trecut o tinta anuala de 36,5 miliarde de lei, respectiv 7,3%
    din PIB.

    “Veniturile bugetului general consolidat au fost in 2009 de
    156,6 miliarde de lei, in scadere cu 5,4% comparativ cu anul
    precedent, in principal ca urmare a reducerii incasarilor din
    impozitul pe profit (-8,9%), precum si a celor din TVA (-16%) si a
    taxelor vamale (-31,9%)”, se arata intr-un comunicat al
    Ministerului Finantelor Publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar putea sa ne pasuiasca cu un an in privinta deficitului bugetar

    “Romania a facut eforturi serioase pentru a limita deteriorarea
    deficitului bugetar si pentru a mentine stabilitatea macroeconomica
    in ultimul an. Inrautatirea situatiei economice de cand au fost
    facute recomandarile initiale justifica extinderea termenului
    limita cu un an. Dar efortul de consolidare trebuie sa continue –
    conform conditiilor atasate programului de asistenta financiara
    multilaterala – pentru a asigura corectarea deficitului pana in
    2012”, a afirmat, intr-un comunicat, comisarul european pentru
    afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Grecia – o tragedie moderna

    Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
    ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
    pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
    Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
    oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
    statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
    pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
    diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
    0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
    din decembrie 1998.

    Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
    obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
    procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
    53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
    echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
    articol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
    Standard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
    dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
    publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
    luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
    obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
    emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
    tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
    procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.

    Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
    ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
    partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
    control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
    dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
    aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
    mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
    12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
    tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
    intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
    in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
    pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.

    Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
    finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
    incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
    la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
    Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
    revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
    sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
    Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
    german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
    “Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
    insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
    pe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
    intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
    strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
    guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.

    Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
    infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
    o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
    putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
    In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
    european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
    economiei.

    Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
    intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro

  • Update – Coface: economia Romaniei va creste cu peste 0,5% in 2010

    Cresterea se va baza, spune directorul general al Coface
    Romania, Cristian Ionescu, pe revenirea economiilor mature europene
    si a SUA. Reprezentantii Coface spun ca datoria externa, prognozata
    de ei in crestere de la 55,4% din PIB in 2009, la 62% din PIB in
    2010, nu trebuie sa ingrijoreze. “Sunt state ca Japonia sau Marea
    Britanie ale caror datorii externe sunt de peste 100%”, spune
    Ionescu. El apreciaza ca cel mai mare pericol pentru economia
    locala ar fi nerespectarea angajamentelor cu FMI
    .
    Chiar daca numarul falimentelor ar putea creste accelerat in primul
    semestru pentru ca unele cauze, nesolutionate in 2009, vor fi
    transferate la inceputul lui 2010.

    Cristian Ionescu, cel care conduce alaturi de biroul din Romania
    si afacerile Coface din Bulgaria si Slovacia, spune ca sunt inca
    multe societati aflate in pragul falimentului dar nu au declarat
    inca acest lucru. “Multe solicita insolventa pentru a se feri de
    creditori”, spune Ionescu.

    Potrivit Coface, in 2010 numarul falimentelor va creste cu
    15%-20%, fata de 19.000 de falimente declarate in 2009. In Romania
    activeaza peste 690.000 de firme si 344.000 de PFA, iar cele din
    sectorul imobiliar, distributia IT, retail si transport vor fi cele
    mai afectate in 2010.

    Cum arata 2010 prin ochii Coface:

    – Cresterea economica de peste 0,5%, chiar si 1% in cele mai
    optimiste simulari;

    – Inflatia va scadea de la 4,8% la 4%;

    – Datoria externa va creste de la 55,4% din PIB in 2009, la 62%
    din PIB in 2010;

    – Exporturile vor creste in 2010 pana la valoare de 37,1 mld.
    dolari, de la 34,3 mld. dolari in 2009;

    – Importurile vor creste cu 4,1 miliarde de dolari, pana la 50,7
    miliarde dolari;

    – Numarul falimentelor va creste cu 15%-20% (in 2009 au fost
    19.000 de cazuri);

    – Sectoarele cele mai afectate de criza raman imobiliarele,
    retailul, distributia IT, transporturile si afacerile cu
    mobila;

    – Creditarea va creste cu cel mult 1%-2%;