Ministerul Transporturilor, unul dintre cele mai controversate şi “bogate” ministere, cu un buget anual de peste 3 miliarde de euro, a turat motoarele în ultimul an şi a deschis o serie de şantiere de autostrăzi, în special pe Coridorul IV paneuropean, considerat o şosea de importanţă strategică la nivel european. Transporturile au plătit până la începutul lunii iunie circa 1,3 miliarde de euro pe cele 17 şantiere de autostrăzi existente, a căror valoare totală se ridică la 2,6 miliarde de euro, arată calculele BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, până la începutul verii instituţia care se ocupă de şosele a plătit jumătate din banii pentru şantierele de autostrăzi din ţară, pe unele mai mult şi pe altele mai puţin, în funcţie de stadiul de execuţie în care acestea se află.
Cei mai mulţi bani au mers către autostrada Suplacu de Barcău-Borş, singurul tronson din autostrada Transilvania care mai este construit de americanii de la Bechtel. CNADNR nu a furnizat valoarea plăţilor la 1 iunie, însă cele mai recente date, de la începutul lunii februarie, arătau că americanii au încasat 267 de milioane de euro din contractul total de 527 de milioane de euro pentru Suplacu de Barcău-Borş, drum ce ar urma să fie gata abia la finalul anului viitor. Sute de milioane de euro au încasat şi constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Deşi în ultimele şase luni au fost anunţate patru termene de finalizare pentru acest tronson, niciunul nu a fost respectat. De altfel, autostrada trebuia să fie gata încă din 2010. Actualul ministru al transporturilor, care a mers recent în vizită pe şantierul autostrăzii, a spus că cel mai probabil porţiunea dintre centura Capitalei şi centura Ploieştiului ar urma să fie gata la 1 august, deci o întârziere de încă o lună, pentru că s-au descoperit probleme de planeitate ale şoselei.
Italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi au încasat peste 133 de milioane de euro pentru o porţiune de nici 20 de kilometri din această autostradă, pe sectorul Bucureşti-Moara Vlăsiei, în timp ce firmele româneşti Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu) au primit circa 253 de milioane de euro pentru lucrările la porţiunea Moara Vlăsiei-Ploieşti.
Aproape 115 milioane de euro au încasat şi italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl pentru autostrada Medgidia-Constanţa, care ar trebui inaugurată pe 20 iulie, potrivit ministrului transporturilor Ovidiu Silaghi. Tot atunci ar urma să fie gata şi Cernavodă-Medgidia, dar doar la o bandă pe sens.
Sume mai mici au mers către firmele care s-au apucat de lucrări în toamna anului trecut, care au primit până acum avansul şi eventual alte câteva milioane de euro pentru lucrările realizate. Spre exemplu, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni au primit circa 33 de milioane de euro din contractul de peste 158 de milioane de euro pentru construcţia autostrăzii Lugoj-Deva (lotul 1).
Deşi plăţile continuă să fie făcute în contul constructorilor, situaţia companiei de drumuri este în prezent oarecum incertă, în condiţiile în care în ultimele săptămâni şeful acestei instituţii a fost schimbat de două ori. Mai întâi a fost numit Mihail Başulescu la conducerea CNADNR, cel care se afla în fruntea companiei şi pe vremea când a fost semnat contractul cu americanii de la Bechtel, în 2004. Başulescu a fost demis după nici două săptămâni, oficial pentru că lucrările la autostrada Bucureşti-Ploieşti au fost întârziate cu o lună, neoficial pentru legăturile sale anterioare cu firma Romstrade, controlată de unul dintre cei mai mari regi locali ai asfaltului, Nelu Iordache. La mijlocul săptămânii trecute ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a numit un nou şef la CNADNR, pe Mircea Pop, al cărui nume se leagă de centura Clujului (Vâlcele-Apahida), pentru că firma sa DP Consult a proiectat această şosea, potrivit presei locale.
În ciuda inconsecvenţei de la compania de drumuri, prioritatea Ministerului Transporturilor în acest moment ar trebui să fie continuarea proiectelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, precum şi finalizarea autostrăzilor Bucureşti-Ploieşti şi Bucureşti-Constanţa, al căror termen a fost amânat de atâtea ori în ultimul an. De asemenea, Transporturile ar trebui să dea explicaţii pentru miliardele de euro pe care le-au avut la dispoziţie în ultimii ani, dar care nu se văd efectiv în infrastructura românească.
Şi poate că faptul că România construieşte în prezent autostrăzi pe bani europeni ar putea pune o presiune suplimentară atât pe Ministerul Transporturilor, cât şi pe constructori astfel încât în următorii ani să poată fi inaugurate câteva sute de kilometri de autostrăzi. Anul 2012 ar urma să aducă o premieră în România: prima autostradă finalizată înainte de termen. Este vorba de Timişoara-Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, pentru care CNADNR a plătit până la începutul lunii iunie 15,6 milioane de euro din contractul de 48,9 milioane de euro. “La sfârşitul lunii iulie Spedition UMB termină şi lotul 1 Timişoara-Lugoj, început pe 20 octombrie 2011”, au spus reprezentanţi ai Spedition UMB pentru BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar, în una dintre rarele declaraţii pe care aceştia le-au făcut. Lotul avea iniţial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. Rămâne de văzut dacă această autostradă va fi gata, având în vedere că la 1 iunie stadiul fizic de construcţie era de circa 40%, potrivit datelor CNADNR, însă este foarte posibil ca şoseaua să fie gata, având în vedere că are o lungime foarte mică.
Zece kilometri. Pare puţin, dar având în vedere că în România există nici 400 de kilometri de astfel de şosele, orice kilometru în plus este important.
