BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Cum să câştigi sute de mii de euro din vânzarea unei plante

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Anunţul făcut de ANAF pentru toate firmele mici. De ce acte au scapăt acestea

    ANAF a anunţat marţi, 21 februarie 2017,că Declaraţiile 392A şi 392B nu mai trebuie depuse pentru 2016. În acelaşi timp, nici pentru Declaraţia 393 nu mai există această obligaţie, informaţie confirmată de ANAF.
     
    Astfel, Executivul a suspendat până la 31 decembrie 2019, printr-o ordonanţă de urgenţă emisă la începutul lunii decembrie a anului trecut, obligaţia depunerii declaraţiilor informative (392A, 392B si 393), prevăzute la articolul 324 alin. (4), (5) şi (6) din Codul fiscal, în scopul reducerii sarcinilor administrative care revin persoanelor impozabile.
     

  • Bittnet şi-a crescut cu 36% cifra de afaceri atingând o capitalizare de 21,4 milioane de lei

    Bittnet a implementat peste 270 proiecte de integrare în 2016, faţă de 174 în 2015, inclusiv mai multe proiecte de migrare în cloud a infrastructurii unor companii din mediul online, astfel veniturile din training IT au depăşit 1,2 milioane euro. 
     
    „Cel mai important lucru pentru noi în 2016 a fost că am reuşit să marcăm trecerea către o companie de dimensiune medie, care a reuşit să crească şi să se dezvolte constant pe principii solide de business. Noi preţuim o cultură organizaţională bazată pe valori precum onestitate, transparenţă şi flexibilitate, în condiţii de performanţă şi competenţă şi ne bucurăm de parteneriate cu jucători importanţi din piaţă“, a declarat Mihai Logofătu, CEO Bittnet.
     
     „Considerăm că şi pentru 2017 tendinţele identificate în ultimii doi ani – cloud-ul, securitatea cibernetică şi soluţiile integrate vor continua să fie sursa de creştere a afacerii. Intenţionăm să ne concentrăm eforturile şi resursele pentru a fi printre cei mai relevanţi parteneri de IT pe aceste arii de expertiză. Atenţia noastră va continua să fie concentrată spre oferirea de servicii cu valoare adăugată sporită, cum ar fi consultanţă şi migrare către cloud, asigurarea securităţii soluţiilor informatice şi oferirea de soluţii IT în regim de «managed services»“, a declarat Cristian Logofătu, CFO Bittnet, privind planurile de viitor ale companiei. 
     
    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, înfiinţată în 2007. Compania oferă clienţilor săi cursuri IT oficiale, servicii de implementare de soluţii IT bazate pe tehnologii cloud, dar şi în zona de infrastructură IT clasică (routing, switching, servere, virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless). În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa AeRO. 
     

  • Oltchim are o cifră de afaceri de 168 de milioane de euro şi pierde 2,5 milioane de euro în 2016

    „Cu toate că producţia vândută a crescut semnificativ din punct de vedere cantitativ, cifra de afaceri obţinută în anul 2016, în valoare de 168 milioane euro, este aproximativ la acelaşi nivel cu cea din anul 2015, din cauza preţurilor de vânzare mai mici ale produselor finite, determinate de evoluţia cotaţiilor internaţionale”, potrivit datelor transmise de combinatul chimic.
     
    Societatea valorifică peste 73% din cifra de afaceri la export şi pe piaţa intracomunitară şi prelimina pentru anul 2016 o balanţă externă netă pozitivă de 96 de milioane de euro, valoarea livrărilor la export şi a celor pe piaţa intracomunitară, în valoare de 123 de milioane de euro, fiind mult mai mare decât valoarea importurilor şi achiziţiilor intracomunitare, care au fost de numai 27 de milioane de euro, transmite compania.
     
    Oltchim S.A. Rm. Vâlcea a înregistrat, în 2016, un rezultat brut preliminat de 20 de milioane de lei.
     

  • World Class România ajunge la 50.000 de membri prin intermediul celor 31 de cluburi de fitness la nivel naţional

    La sfârşitul anului 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, cu o creştere de 15% comparativ cu anul precedent.  În acelaşi an, World Class România a investit mai mult de cinci milioane de euro în inaugurarea a trei cluburi noi şi modernizarea a nouă centre de fitness dintre cele existente. Tot anul trecut, compania a achiziţionat Club Moving, extinzând astfel portofoliul de cluburi şi ajungând la un total de 31 de centre de healh & fitness în România. Cei 50.000 de membri activi au acces la peste 60.000 de programe şi clase de fitness anual, 20 de piscine şi peste 48.000 metri pătraţi.   

    „ 2017 este anul care va avea un rol important în demersurile noastre de a educa şi inspira cât mai mulţi oameni să trăiască sănătos şi să fie mai activi, mai des. Suntem încrezători în piaţa locală de fitness şi cu siguranţă vedem o evoluţie în ceea ce priveşte gradul de conştientizare al oamenilor asupra unui stil de viaţă sănătos. World Class oferă cele mai bune servicii şi cel mai înalt nivel de expertiză la nivel de instructori, facilităţi şi programe de fitness, pentru ca membrii noştri să poată beneficia de cel mai bun mediu de health&fitness din România“, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România.                         

    În anul 2017, compania se va concentra pe consolidarea rezultatelor înregistrate în anul precedent şi estimează o creştere a cifrei de afaceri cu 10%.     

  • Cum a ajuns o brutărie deschisă în curtea casei să facă milioane de euro

    Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara. Compania are deschise în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în anul 2008 în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.
     
    Dacă la început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, în prezent săptămânal, se realizează pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară.
     
    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, a declarat, corepondentului MEDIAFAX, că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie, aşa că au luat un credit cu o dobândă foarte mare pentru care au garantat cu casa şi au deschis o afacere.
     

  • Cum a ajuns o brutărie deschisă în curtea casei să facă milioane de euro

    Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara. Compania are deschise în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în anul 2008 în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.
     
    Dacă la început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, în prezent săptămânal, se realizează pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară.
     
    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, a declarat, corepondentului MEDIAFAX, că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie, aşa că au luat un credit cu o dobândă foarte mare pentru care au garantat cu casa şi au deschis o afacere.
     

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Afacerile intermediarului de servicii de curierat Allpacka au depăşit 100.000 euro în primul an de activitate în România

    „Creşterea de la lună la lună este de peste 20%. În 2016, am procesat peste 10.000 de comenzi de la peste 1.000 de clienţi.  Sperăm să dublăm aceste cifre până la finalul anului 2017. De asemenea, vrem să ne dublăm veniturile în fiecare an în următorii trei ani, dar dacă vom continua să creştem cu această viteză este posibil să ne triplăm creşterea în 2017”, a declarat Colin Snead, fondatorul companiei.

    Portalul Allpacka.ro a fost lansat pentru prima oară în anul 2010 în Ungaria de antreprenorul englez, Colin Snead, fiind un agregator de preţuri de la firmele de curierat, prin care magazinele online mici şi mijlocii, dar şi clienţii persoane fizice pot achiziţiona servicii de curierat cu discount-uri, după compararea ofertelor mai multor curieri. În România, platforma şi-a lansat serviciile la finalul anului 2015.

    „Aşteptările clienţilor din România sunt mult mai mari, calitatea şi încrederea fiind  foarte importante pentru clienţii noştri. În România clienţii ne dau o singură şansă, iar dacă greşim nu mai apelează la serviciile noastre. Îmi place această diferenţă culturală pentru că ne ambiţionează să asigurăm clienţilor cea mai bună experienţă când ne utilizează serviciile”, spune Colin Snead.

    80% din clienţii platformei AllPacka.ro sunt firme, iar restul persoane fizice. AllPacka funcţionează ca un fel de Booking.com al curieratului: folosind volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat şi cu 50-70%. „Toată lumea poate economisi enorm cu Allpacka.ro. De exemplu: un colet de 20 de kg pentru UK trimis prin Poşta Română costă 560,60 lei. Prin serviciile Allpacka.ro  costă doar 211,20 lei, este o economie de 62%. În medie clienţii noştri economisesc circa 50% din tarifele de transport”, mai arată Colin Snead.

    Partenerii Allpacka sunt companii de curierat  cunoscute, precum UPS, DPD, TCE, GLS şi Gebruder Weiss, de ofertele acestora beneficiind cei aproximativ 4.000 de clienţi activi ai site-ului.

    Până în acest moment, Allpacka a investit peste 200.000 euro în România şi are în plan alte 100.000 euro până la finalul anului 2017.