BusinessMagazin

Tag: bogati

  • Mesajul Papei pentru elita mondială reunită la Davos

    Cardinalul Peter Turkson, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Pace şi Justiţie, a citit mesajul Papei către liderii mondiali, la ceremonia de deschidere a Forumului Economic de la Davos, Elveţia. Suveranul Pontif a spus că averea ar trebui să slujească umanitatea, nu să o conducă şi le-a recomandat celor peste 2500 de participanţi să promoveze prosperitatea şi să se abţină de la a face excese, relatează Huffington Post.

    ”Vă rog să vă asiguraţi că bogăţia slujeşte umanitatea, nu o conduce”, este mesajul Papei Francisc.

    Papa Francisc, cunoscut pentru apropierea faţă cei săraci şi pentru criticile aduse capitalismului, a recunoscut meritele afacerilor de pe urma cărora beneficiază milioane de oameni, deşi acestea au condus la excludere socială. “Creşterea egalităţii necesită mai mult decât o creştere economică, deşi o presupune“, spune Papa. “E nevoie de decizii, mecanisme şi procese care să conducă la o mai bună distribuţie a averii şi la integrarea celor săraci, care înseamnă mai mult decât politicile sociale“, adaugă el.

    În raportul Global Risks 2014, creşterea diferenţelor salariale şi neliniştile sociale sunt printre cele mai importante ameninţări din 2014. Inegalitatea socială s-a accentuat începând cu anii ’80, în prezent, cei mai bogaţi 85 de oameni având o avere mai mare decât cei mai săraci 3,5 miliarde, jumătate din populaţia globului.

    Noua generaţie, ajunsă la maturitate în acest deceniu, nu beneficiază de locuri de muncă bine plătite, speranţele unei îmbunătăţiri sociale fiind reduse. Această situaţie conduce la nemulţumiri şi valuri de proteste, din Thailanda până în Brazilia.

    Forumul Economic Mondial, WEF, este o organizaţie non-profit care îşi propune să îmbunătăţească lumea, cu ajutorul liderilor politici, economici, academici şi din alte domenii. Începând cu 1971, WEF organizează întâlniri anuale, în luna ianuarie, la Davos, în Elveţia, unde elita mondială discută cele mai presante presante probleme ale omenirii. Dacă cei peste 2500 de participanţi de anul acesta vor ţine cont de mesajul Papei, rămâne de văzut. 

     

  • Primii 85 de miliardari ai globului, mai bogaţi decât jumătate din populaţia lumii. Cine sunt cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi ce avere au

     Conform unui studiu realizat de oranizaţia Oxfam, averea primilor 85 cei mai bogaţi din lume este egală cu cea a jumătate din populaţia globului, 3.5 miliarde de oameni, relatează mirror.co.uk. Aceştia deţin în jur de 1 trilion de lire sterline (1.21 trilioane de euro).

    Anul trecut, 210 oameni au devenit miliardari în dolari, numărul acestora ajungând la 1426. Miliardarii au o avere combinată de 5.4 trilioane de dolari (3.98 trilioane de euro), iar 1% populaţia globului controlează110 trilioane de dolari, (81.24 trilioane de euro), 46% din averea mondială. Momentan, sunt în jur de 12 milioane de milionari în lume, peste 3 milioane doar în Statele Unite şi în jur de 350.000 în Marea Britanie. “E uimitor cum în secolul 21, jumătate din populaţia globului, adică 3.5 miliarde de oameni, poate să deţină la fel de mult ca o mică elită, care ar încăpea într-un autobuz supraetajat”, spune Winnie Byanyima, din partea Oxfam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai tare carte de vizită din lume. Punct.

    Cartea de vizită îl prezintă drept “Most Influential Person of China”, “Most Prominent Philanthropist of China”, “China Moral Leader”, “China Earthquake Rescue Hero”, “Most Well-known and Beloved Chinese Role Model”, “China Top Ten Most Honorable Volunteer”, “Most Charismatic Philanthropist of China”, “China Low Carbon Emission Environmental Protection Top Advocate”, “China Foremost Environmental Preservation Demolition Expert”.
    Nu ar merge şi “CEO-ul cu cel mai deosebit simţ al umorului”?.

  • A crezut că va fi cel mai bogat om din lume, dar a pierdut 34 de miliarde de dolari într-un an şi jumătate

    BATISTA NU A FOST, ÎNSĂ, SINGURUL CARE A CREZUT CĂ VA AJUNGE CEL MAI BOGAT OM DIN LUME PÂNĂ ÎN 2015. În urmă cu un an şi jumătate, când miliardarul se afla la apogeu, preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff , l-a declarat „mândria Braziliei„. „Eike reprezintă standardul nostru, aşteptările noastre„, a spus Rousseff la un eveniment organizat de o companie a lui Batista. Însă miliardarul nu a reuşit să îşi respecte promisiunile. În schimb, s-a aflat în fruntea uneia dintre cele mai spectaculoase ascensiuni şi prăbuşiri din business.

    Începând din 2006, Batista a listat cinci companii în cinci ani şi a creat un imperiu al materiilor prime aproape din nimic. Despre companiile sale afirma că „nici măcar un idiot nu putea da greş cu ele„, iar în coada numelor le-a adăugat câte un „X„, pentru a indica multiplicarea bogăţiei. Printre investitorii care s-au lăsat convinşi de miliardar s-au aflat şeful General Electric, Jeff Immelt, precum şi uriaşul fond de investiţii BlackRock.

    Apoi, imperiul lui Batista s-a prăbuşit ca un castel de cărţi. OGX, compania petrolieră listată în 2008 pentru 4,1 miliarde de dolari – cea mai mare listare a Braziliei până la momentul respectiv – a declarat la sfârşitul lunii octombrie cel mai mare faliment din istoria Americii Latine, după ce nu a produs aproape deloc petrol. Colapsul OGX a tras puternic în jos acţiunile tuturor companiilor lui Batista, care a pierdut astfel o mare parte din averea care îi mai rămăsese în ultimele luni. La sfârşitul lunii iulie, calculele Bloomberg arătau că fostul miliardar mai avea circa 200 de milioane de dolari.

    Declinul lui Batista vine în contextul unei încetiniri economice a Braziliei, pentru care economiştii estimează un avans al PIB mai redus de 3% pentru al treilea an consecutiv.
    UNII DINTRE CEI MAI MARI INVESTITORI DIN LUME PIERD BANI ALĂTURI DE BATISTA.Printre cei care au pierdut bani investind în promisiunile lui Batista se află Pacific Investment Management Co, precum şi BlackRock. Cele două companii au cumpărat o parte din obligaţiunile de 3,6 miliarde de dolari ale OGX, care au ajuns acum să valoreze doar câţiva cenţi la dolar.

    Printre câştigători, puţini la număr, se află fonduri precum cel al unor profesori din Ontario, care afirmă că s-a retras la timp din investiţiile în obligaţiuni OGX, dar şi directori OGX care au părăsit compania în perioada în care acţiunile producătorului de petrol se aflau la niveluri ridicate.Batista susţine în continuare că ar mai avea cel puţin un miliard de dolari, dar afirmaţiile sale sunt imposibil de verificat, din cauza structurii complicate a afacerilor.

    TRAS PE SFOARĂ DE DIRECTORI. Într-un interviu în septembrie, acordat în biroul său din Rio, fostul miliardar a declarat că a fost indus în eroare de directorii care îi conduceau companiile. „Am transmis mai departe informaţiile pe care le-am primit şi eu„, a spus Batista, adăugând că a pierdut mai mulţi bani decât oricare alt investitor implicat. Batista a refuzat, însă, să se recunoască înfrânt şi a avertizat că îşi va reveni.

    „Proiectele mele sunt încă vii şi vor deveni referinţe în viitor„, a spus el, citat de cotidianul Wall Street Journal. Investitorii, printre care fondul suveran din Abu Dhabi şi guvernul Braziliei, încearcă să recupereze o parte din finanţările de 20 de miliarde de dolari acordate companiilor sale.
    VÂNZĂTOR DE VISE. O parte a răspunsului privind încrederea oarbă în afacerile miliardarului se află în valul de optimism care a cuprins Brazilia în perioada ascensiunii lui Batista. Fondurile curgeau către Brazilia pentru a profita de creşterea preţurilor la materii prime, dar şi în contextul încetinirii economice din SUA şi Europa.
     

  • Suprataxarea bogaţilor, soluţia statelor în faţa crizei economice

    Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% – marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

    Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

    O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

    Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

    Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

    “Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

    În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.

     

  • Coşmarul bijutierilor din România: “Clasa politică vrea să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci”

    “A fost o mişcare demagogică prin care clasa politică a vrut să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci”, este părerea lui Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Swarovski, Gucci şi Paul & Shark, în ce priveşte măsura guvernului de a introduce acciza pe lux ca metodă de a contrabalansa reducerea TVA la pâine. Sodo Migliori, compania care administrează mărcile Cellini, Swarovski şi Gucci, cu o cifră de afaceri estimată la 21 de milioane de euro, este una dintre cele mai mari care vor fi afectate de măsura de accizare a produselor de lux, care prevede ca pentru bijuteriile din aur să se plătească o taxă de un euro/gram la aurul de 14 K şi de doi euro/gram la aurul care depăşeşte această valoare. Excepţie de la această regulă fac verighetele. Astfel, un gram de aur tranzacţionat la bursa din Londra costă circa 40 de dolari, dar pe rafturile retailerilor autohtoni ajunge să îşi dubleze valoarea. Între lingoul de aur şi colierul cumpărătoarelor intervin costurile de prelucrare, valoarea impusă de brand, taxa pe valoare adăugată şi noua acciză pe lux.

    Cumulat cu celelalte produse catalogate ca fiind de lux de către Ministerul Finanţelor Publice, taxa ar aduce statului circa un milion de euro, potrivit reprezentanţilor pieţei, sumă care nu compensează gaura de 25 de milioane de euro rezultată din reducerea TVA la pâine, argumentul dat în scrisoarea de intenţie către FMI. „A fost o soluţie care a venit peste noapte şi care nu a făcut decât să copieze vechiul sistem de accize, care este aplicat şi în Republica Moldova„, spune Amato. El adaugă că România este singura piaţă din Uniunea Europeană unde sunt aplicate accize pe bijuteriile de lux. Acestea au mai existat până în 2010, dar au fost eliminate pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României şi aplicarea unor sancţiuni. Italianul este implicat în prezent în procedurile birocratice care ţin de introducerea acestei taxe, pe care le numeşte „hârţogărie inutilă”.

    „Este un chin. Pentru a face importul de bijuterii trebuie să plătim acciza în avans, iar aceasta nu mai depinde doar de Ministerul Finanţelor, ci şi de Direcţia Generală a Vămilor. Au apărut deja probleme referitoare la socoteli, documentaţie, personal la ghişeu care nu are timp pentru noi şi care întârzie acordarea autorizaţiei.„ Procedura despre care vorbeşte Amato este explicată de Daniela Zar, tax senior manager în cadrul ZRP Tax: comercianţii de bijuterii au obligaţia de a se înregistra ca plătitori de accize la autoritatea competentă, o acţiune destul de anevoioasă. În plus, retailerii au obligaţia de a plăti accizele înainte de a vinde produsele, fapt ce va afecta în mod negativ situaţia lichidităţilor firmelor.

    „Legea se aplică teoretic de la 1 septembrie, dar timp de o lună nu am putut reînnoi stocurile din cauza aprobărilor pe care trebuia să le primim de la autorităţi, acestea nefiind pregătite pentru introducerea taxei„, descrie şi Andreea Ioniţă Loukas, director general la Micri Gold, primul boutique de bijuterii de lux deschis pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 2 milioane de euro.

  • RAPORT: România are 10.600 de milionari în dolari şi un miliardar. Care este ţara cu cei mai mulţi bogaţi

     Un număr de 9.449 de români au averi cuprinse între 1-5 milioane de dolari; 721 se încadrează în intervalul 5-10 milioane de dolari; 406 controlează între 10 şi 50 milioane de dolari; 31 se plasează între 50-100 milioane de dolari; 17 au averi între 100-500 milioane de dolari. În plaja 500 milioane de dolari – 1 miliard de dolari se încadrează un singur român, iar pragul de 1 miliard este depăşit tot de o singură persoană.

    Astfel, România are 10.626 de locuitori cu averi mai mari de 1 milion de dolari, reiese din raportul “Global Wealth Report 2013” publicat miercuri de institutul de cercetare al Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe locul 42 în lume şi ultimul loc în UE în TOPUL averilor populaţiei. Care sunt ţările cu cei mai bogaţi locuitori

     Datele se referă la averea acumulată până la sfârşitul anului trecut de gospodării private în active financiare, precum conturi bancare, acţiuni sau obligaţiuni, minus datorii.

    Astfel, activele financiare nete au crescut cu 0,6% în România anul trecut, cel mai slab ritm din Europa Centrală şi de Est, performanţe similare înregistrând doar Slovenia şi Turcia, se arată într-un comunicat al Allianz.

    Faţă de anul 2001, activele financiare ale gospodăriilor din România au crescut cu 18,2% pe an până în 2012, însă evoluţia după anul 2007 este “sumbră”, scăderile din 2008 şi 2009 nefiind recuperate până la această dată, notează Allianz.

    România consemnează la nivelul anului 2012 active financiare nete cu aproape 28% sub vârful înregistrat în anul 2007, înaintea crizei, potrivit raportului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bogata tara din lume peste 40 de ani. Nu va fi niciuna dintre marile puteri de astazi

     In urma raspunsurilor celor mai avuti oameni din lume, dar si a altor indicatori economici, a reiesit ca Singapore, un stat-oras insular din sud-estul Asiei, va fi cel mai bogat din lume pana in 2050.

    Potrivit pronosticurilor Citibank, top 5 al celor mai bogate tari si regiuni din lume in 2050 arata in felul urmator:

    1. Singapore

    2. regiunea Hong Kong

    3. Taiwan

    4. Coreea de Sud

    5. SUA

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Orasul unde multimilionarii nu mai incap. Cum au ajuns bogatii sa deseneze pe harta unei tari locuri necunoscute pana acum

     Orasul Chongqing gazduieste in prezent 96 de persoane cu venituri de peste 30 de milioane de dolari. Chengdu si Fuzhou sunt si ele in aceeasi situatie, populatia lor crescand cu 60% in aceeasi perioada, iar ultimele date arata ca cele doua orase numara in prezent 120, respectiv 67 de multimilionari.

    Prin comparatie, Hong Kong avea 2.560 de locuitori foarte bogati, la sfarsitul lui 2012, insa in intervalul de timp analizat numarul acestora a inregistrat o crestere de numai 16%.

    In topul oraselor cu cel mai mare numar de multimilionari Hangzhou ocupa prima pozitie, cu un numar de 563 de persoane foarte instarite si o rata a cresterii de 57%.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro