BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

     “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii aflaţi pe litoral cheltuiesc peste 1,5 milioane de euro pe zi pentru mâncare

     “În fiecare zi din săpămână, cu excepţia weekend-urilor, când hotelurile sunt şi mai pline, pe litoralul românesc sunt aproximativ 90.000 turişti. Din studiile noastre, fiecare turist alocă în medie, pe mâncare, aproximativ 75 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă totală de 6,7 milioane de lei, adică peste 1,5 milioane de euro pe zi. Suma de 75 de lei include atât mâncarea de la terase şi restaurante, cât şi alimentele cumpărate din magazine”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Răducan spune că sumele cheltuite pe mâncare diferă în funcţie de bugetul turiştilor, dar şi în funcţie de staţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Idei de afaceri: salata crescută la lumină de leduri (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Proiectul constă dintr-o fermă de interior unde pe etajere cu cincisprezece rafturi se cultivă salată, scrie The Independent. Plantele cresc într-o încăpere cu temperatură controlată şi beneficiază de iluminare de la leduri produse de General Electric, care emit lumină pe nişte lungimi de undă propice creşterii lor, ceea ce pare să le priască.

    Ferma de interior a ajuns deja la o producţie de 10.000 de căpăţâni pe zi, afirmă cei implicaţi în proiect. Motivul lansării acestui proiect îl reprezintă dorinţa de a vedea dacă se pot obţine recolte care să răspundă cererii în creştere de alimente, fără a fi afectate de secetă, boli sau dezastre naturale.

  • Un antreprenor vrea să revoluţioneze industria alimentară cu ouă din plante. Bill Gates vrea să investească în afacerea lui

    Josh Tetrick a creat un start-up prin care vrea să revoluţioneze produsele alimentare din ouă. Produsele Hampton Creek sunt mai ieftine cu 47% decât ouăle obişnuite, potrivit Business Insider.  În prezent, principalul produs al companiei este un substitut de maioneză numit Just Mayo. Este folosit pentru salatele de pui prezente în câteva din supermarketurile americane. Reprezentanţii companiei speră ca în viitor, aceasta să fie folosită de companiile din industria fast-food în locul maionezei obişnuite.

    Angajaţii companiei speră să lanseze în curând şi Just Scramble, o omletă din plante la perfecţionarea căreia lucrează în prezent.Motivele pentru care Tetrick a lansat această afacere sunt condiţiile precare în care sunt crescute găinile din marile ferme.

     “Costul oului vine din hrană” a declarat Tetrick pentru Business Insider. “Cei care comercializează ouă nu au nicio structură prin care să concureze cu noi. Doar dacă vin cu o idee care să îi ajute să nu hrănească găinile”, spune el.

    Investitorii par a fi încrezători în ideea lui Tetrick. În februarie, Hampton Creek a primit o investiţie de 23 de milioane de dolari din partea Li Ka-Shing Horizon Ventures, fondul de investiţii al celui mai bogat om din Asia, cu o avere totală de 33 de miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor Bloomberg. Investiţia totală în Hampton Creek a ajuns la 29,2 milioane de dolari, printre ceilalţi investitori numărându-se Bill Gates, fondatorul Yahoo Jerry Yank şi Peter Thiel, cofondatorul Pay Pal. Tetrick lucrează cu o echipă de oameni de ştiinţă care analizează plante pentru a descoperi structuri care pot replica ceea ce fac ouăle.

    “Avem angajaţi din toată lumea şi care au renunţat la job-uri plătite cu 300.000 de dolari pentru acest proiect”, a declarat Tetrick în presa internaţională la începutul acestui an. Echipa lui Tetrick a analizat 3000 de plante şi au descoperit 11 plante capabile să reproducă produse alimentare.

  • Povestea lui Henri Nestlé

    Henri Nestlé a fost un cofetar elveţian şi cel care a fondat Nestlé, cel mai mare producător de alimente şi băuturi din lume. El este cunoscut şi drept unul dintre cei mai importanţi creatori ai laptelui condensat.

    Henri Nestlé, numit la naştere Heinrich Nestle, a fost al 11-lea copil al lui Johann Ulrich Matthias Nestle şi al Annei-Maria Catharina Ehemann. S-a născut la 10 august 1814, la Frankfurt, în Germania. La 22 de ani şi-a încheiat stagiul de patru ani de ucenicie la un farmacist şi până în 1839 a fost autorizat să desfăşoare experimente chimice, să prescrie reţete şi să vândă medicamente. Până la acest moment, când împlinise 25 de ani, îşi schimbase deja numele, pentru a se adapta mai bine la zona în care locuia, adică în Vevey, Elveţia, un oraş în care se vorbeşte franceză.

    În 1843 el a investit în producţia de ulei de rapiţă, una dintre cele mai progresiste industrii la acea vreme. S-a implicat şi în alte arii industriale, cum ar fi producţia de lichioruri, rom, absint, oţet şi ulei de nuci, folosit la acea vreme la lămpile de iluminat. A început să îmbutelieze şi să vândă ape minerale şi limonadă, dar în perioada crizei din 1845-1847 Nestlé a renunţat la această afacere. În schimb, în 1857 a început să-şi concentreze atenţia asupra producţiei de gaz lampant şi a fertilizatorilor.

    Nu se cunoaşte precis momentul în care industriaşul elveţian a început să lucreze la o formulă de lapte praf, însă în 1867 acest produs ieşea deja din fabricile sale. Interesul lui vizavi de acest produs a fost stârnit de mai mulţi factori. Deşi Nestlé şi soţia sa nu au avut copii, erau conştienţi de rata de mortalitate infantilă; pe de altă parte, laptele proaspăt nu era accesibil în marile oraşe, iar femeile din înalta societate începuseră să considere că alăptatul nu era ”la modă„. Pentru a produce un substitut al laptelui matern, Henri Nestlé a folosit lapte de vacă, făină şi lapte.

    În plus, el era prieten cu Jean Balthasar Schnetzler, un om de ştiinţă specializat în nutriţie, iar împreună cei doi au reuşit să înlăture amidonul şi acidul din făină, deoarece bebeluşilor le este greu să digere aceste substanţe. Farine Lactée Henri Nestlé a început să se vândă în înteaga Europă şi până în 1870 Nestlé’s Infant Food se vindea şi în SUA, la preţul de jumătate de dolar sticla.

    Industriaşul şi-a vândut compania în 1875 asociaţilor săi şi apoi şi-a petrecut restul vieţii, până în 1890, când a murit în urma unui atac de cord, în Montreux (Franţa) şi Glion (Elveţia). Familia Nestlé obişnuia să acorde mici împrumuturi băneşti şi să se implice în dezvoltarea infrastructurii locale. În Glion, locuinţa familiei a primit numele de Villa Nestlé.

    Compania fondată de industriaşul elveţian de origine germană a fuzionat în 1905 cu Anglo-Swiss Condensed Milk Company, fondată de americanii Charles şi George Page

    Este greu de crezut că Henri Nestlé şi-a imaginat vreodată că afacerea pe care a început-o în urmă cu 140 de ani va ajunge să aibă activităţi în 13 segmente diferite de piaţă, între care se numără mâncarea pentru copii, apa îmbuteliată, cerealele, lactatele, îngheţata, alimentele pentru animale, ciocolata şi alte dulciuri. Compania deţine peste 2.000 de mărci, are peste 330.000 de angajaţi, operaţiuni în 86 de ţări, iar cifra de afaceri înregistrată în 2013 a fost de 92 de miliarde de franci elveţieni (aproape 76 de miliarde de euro).

  • 5 lucruri uimitoare realizate cu imprimante 3D

    Produsele obţinute prin printare 3D sunt la mare căutare, iar comercianţii încep să genereze o piaţă considerabilă. Printarea în forma tridimensională pare să nu aibă limite, însă unii producători au avut rezultate ieşite din comun.

    1. Produse alimentare

    Compania 3D Systems a dezvoltat un aparat numit Chefjet care poate produce ciocolată sau pizza.

    2. Maşini de curse

    Patruzeci de studenţi de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Changsha, China, au construit o maşină de curse folosind exclusiv componente printate. Maşina poate ajunge la 160 de kilometri pe oră şi are greutatea de 220 de kilograme.

    3. Baterii şi generatoare

    Firma Erichsen a produs un generator manual, al cărui centru poate produce până la 4.000 de rotaţii pe minut. Energia produsă este suficientă pentru încărcarea electronicelor de mici dimensiuni, precum telefoanele mobile.

    4. Bicicletă de nylon

    Grupul european EADS a creat o bicicletă pentru a demonstra modul în care utilizează tehnnologia printării 3D. Aparatul este perfect funcţional şi conţine mai multe straturi de nylon suprapuse.

    5. Scule

    Mai mulţi producători au început să se folosească de tehnologie pentru a produce scule; avantajul pentru clienţi este că pot obţine produsul în câteva ore, chiar dacă magazinul nu îl are pe stoc.

  • Cererea lui Sorin Pantiş de strămutare a dosarului ICA, judecată de instanţa supremă în 25 iulie

     Dosarul în care Sorin Pantiş cere strămutarea dosarului ICA a fost înregistrat în 16 iulie la instanţa supremă, care iniţial a stabilit termenul de judecată în 5 septembrie.

    Avocaţii lui Sorin Pantiş au formulat o cerere de preschimbare a termenului, care a fost admisă de instanţă, dosarul urmând să se judece în 25 iulie.

    Şi Dan Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă, solicitarea fiind respinsă de ICCJ în 11 iulie. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a motivat cererea, în faţa instanţei, prin faptul că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz.

    Dosarul pivind privatizarea ICA are următorul termen la Curtea de Apel Bucureşti în 4 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul lui Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA, motivând că este mediatizat excesiv

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă.

    Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a depus, înainte de începerea dezbaterilor din acest dosar, aproximativ 300 de pagini cu articole de presă referitoare la judecata din dosarul ICA.

    Mateuţ a arătat că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB) ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz. Avocatul a precizat că nu susţine că cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti desemnaţi să judece dosarul ICA ar fi lipsiţi de imparţialitate, dar că pe parcursul judecării ar putea să-şi modifice opiniile, din cauza acestei presiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANSVSA: În România nu e pestă porcină africană. Nu sunt exportate produse din carne de porc în Elveţia

     În ce priveşte informaţia că Elveţia va interzice, de miercuri, importul de porci vii şi orice fel de carne de porc provenind din mai multe ţări europene unde au fost depistate de curând cazuri de febră porcină africană, fiind vizate şi importurile din Bulgaria şi România, precum şi cele din anumite regiuni din Croaţia şi Letonia, ANSVSA a precizat că “în România nu evoluează pesta porcină africană (nici pesta porcină clasică)”.

    “Autorităţile elveţiene nu au făcut altceva decât să anunţe implementarea, prin acte normative naţionale, a legislaţiei europene, respectiv a Deciziei CE nr 764/2013. În consecinţă, comerţul continuă în aceleaşi condiţii, Elveţia respectând prevederile stabilite de legislaţia europeană”, se arată într-un comunicat de presă al ANSVSA.

    Potrivit sursei citate, comerţul cu carne de porc şi produse din carne de porc provenite din România este permis în Elveţia aşa cum este permis pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu respectarea condiţiilor stipulate în Decizia CE nr 764/2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ambalaje de alimente sunt pline de otrăvuri. Provoacă infertilitate, cancer şi mutaţii genetice

    Peste 175 de substanţe periculoase au fost identificate în cadrul Food Packaging Frorum, relatează Dailymail. Substanţele toxice au legătură cu boli precum cancerul, malformaţii genitale sau dereglări hormonale. Conform unor experţi, aceste substanţe periculoase ar putea fi transferate în mâncarea conţinută de ambalajele care conţin substanţe toxice.

    Ca urmare, experţii cer o înăsprire a regulilor în ce priveşte producţia de ambalaje destinate alimentelor. Substanţele chimice periculoase se regăsesc în folii, conserve şi învelitori. Food Standards Agency susţine că toate regulile ce ţin de fabricarea ambalajelor cad în grija Uniunii Europene.

    Conform unui nou studiu, cea mai mare parte a ambalajelor de la alimente pot cauza cancer sau infertilitate, în condiţiile în care materiale din care sunt fabricate pot conţine peste 170 de substanţe periculoase. Oamenii de ştiinţă care au derulat studiul au atenţionat că aceste substanţe pot ajunge în mâncăruri.

    Doctorul Jane Muncke, managing director la Food Packaging Forum, organizaţia care a derulat studiul, publicat în Food Additives and Contaminants, a declarat: „Din punct de vedere al consumatorilor, este cu siguranţă indezirabil şi neaşteptat ca alimentele să fie suspectate că ar conţine substanţe toxice”.

    Un oficial al Food Standards Agency a declarat că nu există un pericol real legat de substanţele toxice din ambalajele folosite la alimente. „Consumatorii nu ar trebui să fie îngrijoraţi de prezenţa chimicalelor care intră în contact cu alimentele, atât timp cât producătorii de ambalaje respectă regulamentele de producţie.”

    Studiul a arătat însă că în producţia de ambalaje pentru alimente nu sunt interzise substanţe ce nu pot fi folosite în fabricarea jucăriilor sau a produselor textile de pildă.