Tag: vladimir putin
-
Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră – GALERIE FOTO
De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal.În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin.Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. -
Misterul morţii al unui apropiat al lui Putin se adânceşte. “Nu excludem nicio ipoteză”
Un fost apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Mihail Lesin, găsit decedat în noiembrie într-o cameră de hotel, la Washington, a murit în urma unor lovituri puternice la nivelul capului – şi nu de infarct, cum scria presa rusă atunci -, au anunţat joi oficiali americani, informează New York Times.
Deşi legistul şi poliţia nu au declarat moartea lui Lesin ca fiind un act criminal, autorităţile nu mai consideră că rusul a murit de cauze naturale. Lesin, mort la vârsta de 59 de ani, prezenta răni la nivelul gâtului, trunchiului, braţelor şi picioarelor.
Ancheta continuă, iar Dustin Sternbeck, un purtător de cuvânt al Departamentului Poliţiei D.C a declarat că : “Nu putem exclude nicio ipoteză în acest stadiu”.
Luni de zile Lesin a fost subiectul mai multor speculaţii. În media din Rusia s-a spus că Lesin s-a certat cu acţionarul majoritar al Gazprom, Iuri V. Kovalchuk, un aliat al lui Putin. Unii au speculat că ar fi fugit în Statele Unite, după ce a decăzut din graţiile lui Putin.
Mihail Lesin şi-a început ascensiunea în mass-media din Rusia după căderea Uniunii Sovietice, a lucrat în publicitate, şi a obţinut un post executiv în cadrul Gazprom. Între 1999-2004 a fost ministru al presei, în perioada primului mandat al lui Putin ca preşedinte, şi şi-a extins controlul asupra mass-mediei, televiziunii în principal. Lesin a fost un instrument vital în eforturile Kremlinului de a prelua controlul asupra mass-mediei.
Mai târziu, el a servit în calitate de consilier prezidenţial. El este creditat ca fiind cel care a creat Russia Today, un post de ştiri în limba engleză, controlat de Guvernul rus.
-
Războaie, din ce în ce mai multe războaie
Lumea este dominată de un spirit din ce în ce mai războinic, care se manifestă prin intervenţii militare deschise, dar şi prin terorism sau conflicte de natură economică sau cibernetică. Atacuri sângeroase, o Rusie din ce în ce mai activă şi mai prezentă, o Chină într-o expectativă care poate ascunde multe, o Europă frustrată, aflată în căutarea gloriei pierdute, dar lovită, în acelaşi timp, de atacuri teroriste masive, un nord al Africii şi un Orient Mijlociu răvăşite de război, plus exerciţii militare din ce în ce mai dese şi deplasări de trupe spre zonele deja sau care tind să devină fierbinţi. Totul în 2015.
Unii spun că lumea este pe cale să cadă în ceea ce se numeşte capcana lui Tucidide, adică conflictul care izbucneşte, în cele mai multe cazuri, atunci când o mare putere este pe cale să îşi piardă influenţa şi o alta este în plină ascensiune. Tucidide a analizat conflictul dintre Atena, puterea în ascensiune, şi Sparta, aflată în declin. Dar studii ulterioare au dovedit că de-a lungul istoriei, în 12 cazuri din 16 analizate, rezolvarea a fost un conflict armat. La fel de adevărat este că de-a lungul celor 500 de ani analizaţi, cele patru rezolvări paşnice s-au petrecut în secolul XX, trei după cel de-al doilea război mondial, ceea ce reprezintă o dovadă că lumea se dovedeşte mai prudentă în manifestări.
Pe de altă parte, este puţin neclar în acest moment care este puterea în declin – să fie Statele Unite?, să fie Europa? – şi care este naţia în ascensiune – poate China, poate Rusia?! Sau poate că este vorba de un tip nou de conflict, de natură religioasă, dar la scară planetară.
Anul a început cu o Franţă ce reacţiona la şocul atacului de la publicaţia Charlie Hebdo, 3,7 milioane de oameni ieşind în stradă pe 11 ianuarie, în provincie, cât şi la Paris – cu François Hollande şi lideri străini în frunte: François Hollande înconjurat de malianul Ibrahim Boubacar Keita şi cancelarul Angela Merkel, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas la doar câţiva metri de premierul israelian Benjamin Netanyahu, britanicul David Cameron, regele Iordaniei, italianul Matteo Renzi sau preşedintele român Klaus Iohannis. Spre finele anului Franţa reacţiona din nou, de data aceasta la unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste, cel comis de militanţi ISIS şi soldat cu 130 de morţi.În aceeaşi perioadă Rusia cerea Franţei explicaţii în mod oficial, în scris, cu privire la refuzul de a-i livra cele două nave de război de tip Mistral, în baza unui contract de 1,2 miliarde de euro; refuzul era parte din complexul mecanism de sancţiuni economice la care era şi este supusă Rusia, din cauza conflictului din Ucraina.

Punctul de vedere al Rusiei era prezentat de preşedintele Vladimir Putin în februarie: Moscova nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze, dar nu va accepta o ordine mondială în care prioritatea este împiedicarea dezvoltării Rusiei. „Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva ţării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace“, a afirmat Putin, la congresul federaţiei sindicatelor independente din Rusia. Putin a reiterat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei ţării. Sancţiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar şi energetic, precum şi persoane particulare.
Şi Occidentul, şi Rusia au ţinut garda sus şi de-a lungul anului au abundat exerciţiile militare, de regulă însoţite de particula „cel mai“. În martie, bombardiere strategice ruse de tip Tu-95MC, cu rază lungă de acţiune, efectuau exerciţii militare în Arctica, în nord-vestul Rusiei, pentru a testa pregătirea pentru luptă a forţelor aeriene. Exerciţiile interveneau la n umai trei zile după ce Putin plasase Flota Nordică în alertă maximă, într‑un exerciţiu de pregătire pentru luptă la care participau peste 38.000 de militari, aproximativ 3.000 de sisteme mobile de armament terestru şi zeci de nave de război, submarine, avioane de luptă şi elicoptere.
De cealaltă parte, distrugătoarele USS Donald Cook şi USS Ross intrau în luna mai în apele Mării Negre, iar în vară Statele Unite anunţau cel mai mare exerciţiu aerian din Europa după sfârşitul Războiului Rece, în Germania, Italia, România şi Bulgaria, cu participarea a 4.800 de militari din 11 ţări. „Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaţilor de pe continent de la sfârşitul Războiului Rece“, comunica armata americană.
-
Mihail Hodorkovski: Izbucnirea unei revoluţii în Rusia este “inevitabilă”
“În absenţa alegerilor libere şi a altor mecanisme pentru schimbarea legală a puterii, singura modalitate de a schimba lucrurile este o revoluţie; este inevitabilă. Dar revoluţia trebuie să fie paşnică”, a declarat Hodorkovski de la Londra.
În opinia disidentului, Administraţia Vladimir Putin a adus Rusia în izolare internaţională.
“Avem de-a face cu o serie de acţiuni neconstituţionale”, a subliniat Hodorkovski, cerând tragerea la răspundere a preşedintelui Vladimir Putin şi a asociaţilor acestuia.
-
Putin caută nod în papură: ISIS trasportă petrol cu ajutorul Turciei
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că spionajul rus a confirmat că petrolul care provine din zona controlată de ISIS este transportat pe teritoriul Turciei “la un nivel industrial”. Răspunsul premierului turc Recep Erdogan a fost că va demisiona în cazul în care aşa ceva va fi dovedit.
Moscova susţine că avionul Su-24 a fost doborât recent pentru a securiza trasportul petrolului din Siria spre Turcia. Putin a adăugat că teroriştii se folosesc de lipsa vizelor între Turcia şi Rusia pentru a circula liber şi s-a arătat întristat de deteriorarea relaţiilor dintre cele două ţări.
-
CLIPUL ZILEI: Putin explică cine şi de ce luptă în Siria
Clipul zilei:
-
Artă sau linguşeală: “Milioane de ani vor trece, totul va fi distrus, dar portretul preşedintelui Rusiei o să strălucească în razele soarelui pentru totdeauna”
Omul de ştiinţă şi artistul, Victor Petrik, a creat un pandantiv cu portretul preşedintelui Rusiei pentru a comemora ziua de naştere a lui Vladimir Putin.
Experţii au fost impresionaţi de opera de artă, atât din punct de vedere artistic, cât şi din punct de vedere al tehnici folosite pentru a realiza portretul preşedintelui rus. Prin intermediul tehnologiei dezvoltate de Victor Petrick se pot produce imagini 3D pe diferite pietre preţioase.
Portretul lui Putin a fost inscripţionat pe un safir albastru închis ce cântăreşte 611 de grame. Dimensiunile pietrei sunt: 100x90x44 mm.
Aceasta nu este primul portret realizat de Petrick, el fiind faimos pentru colecţia sa care conţine peste 90 de portrete ale persoanelor faimoase contemporane sau din istorie. Portretele sale sunt realizate pe rubine, safire, topaze sau alte pietre preţioase.
“Milioane de ani vor trece, totul va fi distrus, dar portretul preşedintelui Rusiei o să strălucească în razele soarelui pentru totdeauna”, a spus Viktor Petrik
-
Anunţ de ULTIMĂ ORĂ făcut de Vladimir Putin: Rusia îşi măreşte arsenalul nuclear. Armata rusă este pregătită
Vladimir Putin face noi afirmaţii controversate privind extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est, ameninţând că Rusia este pregătită să atace şi să distrugă orice instalaţie antibalistică.
-
Vladimir Putin va participa la Summitul ONU pe tema modificărilor climatice, anunţă Franţa
“Prima zi va fi rezervată (…) şefilor de stat şi de guvern; am primit deja peste 100 de răspunsuri pozitive şi vor interveni preşedintele Statelor Unite, preşedintele Chinei, preşedintele Rusiei, premierul Indiei, bineînţeles secretarul general al ONU, preşedintele francez şi mulţi alţii”, a declarat Laurent Fabius, viitorul preşedinte al COP21, pentru presă, într-o vizită pe şantierul de la Bourget.
Conferinţa mondială pe tema modificărilor climatice, care se va desfăşura în perioada 30 noiembrie-11 decembrie, ar putea să conducă la adoptarea unui acord mondial în lupta împotriva încălzirii globale. Pentru a evita un eşec, ca la Conferinţa de la Copenhaga în 2009, s-a decis ca şefii de stat şi de guvern să fie invitaţi încă din prima zi a evenimentului.
Rusia, un important producător de petrol, este considerată atât un potenţial semnatar, cât şi “spărgător” în lungul proces de negociere a primului pact universal menit să stopeze încălzirea globală prin limitarea gazelor cu efect de seră.
Moscova a promis în martie o posibilă reducere cu 25-30% faţă de nivelul din anii ’90 a acestor emisii până în 2030, dar a condiţionat acest lucru de rezultatul negocierilor şi angajamentele altor poluatori majori.
Rusia este al cincilea cel mai mare poluator din lume cu gaze de seră, după China, Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) şi India, potrivit centrului american de reflecţie World Resources Institute.
Acest angajament al Moscovei a fost catalogat drept “inadecvat” de către Climate Action Tracker, un instrument de analiză creat de patru organisme de cercetare.
Vladimir Putin a revenit în prim-planul scenei internaţionale în urma deciziei de a in războiul civil din Siria alături de Bashar al-Assad, printr-o campane de bombardamente în susţinerea forţelor proguvernamentale, în mod oficial împotriva grupării Statul Islamic (SI). Acest dosar ar putea să fie abordat, dar şi cel al crizei din Ucraina, cu omologii săi, în marja COP21.
Fabius a anunţat la sfârşitul lui octombrie prezenţa preşedinţilor Statelor Unite şi Chinei, dar şi a premierului indian la deschiderea COP21. Barack Obama şi-a confirmat prezenţa vineri.
“Sunt de un optimism activ, trebuie să reuşim”, a declarat Fabius despre acest mare summit mondial, în contextul în care pregătiri au loc, împreună cu aproximativ 60 de miniştri, începând de duminică şi până marţi, la Paris.
“Se va face totul pentru ca pe 11 decembrie toţi colegii mei să poată aproba ceea ce va fi, sper, Acordul de la Paris care să va permită să se lupte împotriva modificărilor climatice”, a adăugat el.
-
Planul secret al lui Putin: cum vor ruşii să îi izoleze pe americani de restul lumii
Mai multe submarine ruseşti operează în mod agresiv în apropierea cablurilor îngropate în ocean care leagă continentul american de restul lumii, relatează New York Times. Aceste acţiuni provoacă îngrijorare în rândul experţilor americani în securitate, care se se tem că ruşii pot ataca aceste cabluri în cazul unei situaţii conflictuale.
Problema este chiar mai gravă decât cele din timpul Războiului Rece: un atac asupra acestor cabluri de fibră optică ar afecta toate sectoarele economice, paralizând practic Statele Unite. Deşi nu există vreo confirmare a acestui lucru, tot mai multe dezbateri de la Washington au ca subiect central modul în care gesturile lui Putin aduc aminte de acea perioadă de dinainte de 1989.
“Mă tem în fiecare zi pentru ce ar putea face ruşii”, a spus Frederick J. Roegge, comandant al flotei americane de submarine din Pacific, citat de New York Times.
În luna septembrie, nava rusească de spionaj Yantar, echipată cu două nave submersibile, s-a îndreptat pe direcţie coastei de est a Statelor Unite către Cuba, acolo unde se află unul din principalele cabluri de date.
“Tăierea cablurilor nu este ceva ieşit din comun”, a spus Michael Sechrist, un fost cercetător în cadrul MIT. “Se întâmplă datorită dezastrelor naturale, datorită unor ancore plasate greşit – dar acestea se întâmplă la câteva mile de sol, iar reparaţiile durează doar câteva zile.” Ceea ce îi îngrijorează pe cei de la Washington este posibilitatea ca ruşii să taie cablurile la o adâncime foarte mare, departe de zona în care se poate ajunge rapid. “Problema cu aceste cabluri este că ele sunt poziţionate în acelaşi loc încă din 1860”, mai spune Sechrist. “Operatorii de cabluri preferă să le îngroape în locuri cunoscute, acolo unde au înţelegeri cu autorităţile”.
Amiralul Mark Ferguson, comandantul flotei navale americane în Europa, spune că activitatea submarinelor ruseşti a crescut cu 50% în ultimul an. Bazele ruseşti de la Arctic şi promisiune de a investi 2,4 miliarde de dolari în zona Mării Negre până în 2020 arată determinarea lui Putin de a-şi întări puterea navală, mai crede Ferguson.