BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • România, comparată la un miting din Budapesta cu “Statul Islamic al Uniunii Europene”

    Participanţii la miting au protestat, totodată, faţă de interdicţia impusă primarului din Târgu Mureş de a organiza un eveniment similar în oraşul românesc.

    Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, a declarat la domonstraţie că secuilor din România li s-a interzis dreptul la liberă exprimare.

    El a denunţat o încercare din partea autorităţilor române de a distruge moştenirea arhitectonică a secuilor.

    Liderul maghiar a declarat că România este Statul Islamic al Uniunii Europene.

    “România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”, a apreciat Arpad Gyorgy-Mozes.

    El a apreciat că autorităţile române “decapitează” săptămânal drepturile la liberă întrunire, de exprimare şi la “identitate naţională” a maghiarilor din România.

     

  • Acord nuclear Ungaria-Rusia, secretizat pentru 30 de ani

    Parlamentul de la Budapesta a aprobat cu 130 de voturi pentru şi 62 împotrivă moţiunea care prevede clasificarea anumitor date din contractele privind modernizarea centralei nucleare Paks pentru o perioadă de 30 de ani, în loc de 15.

    Ungaria va lua un împrumut de zece miliarde de euro de la Rusia pentru modernizarea singurei sale centrale nuclare, operaţiune care va fi efectuată de compania rusă de stat Rosatom.

    Clasificarea, criticată aspru de opoziţie, vizează date tehnice şi comerciale din contractele semnate de partenerii ruşi şi ungari, acordurile de implementare şi datele care au stat la baza deciziilor din pregătirea acordului.

    Partidul de guvernământ Fidesz a afirmat că modernizarea şi extinderea centralei de la Paks va asigura securitatea energetică, va determina o scădere a preţurilor la electricitate şi va spori competitivitatea Ungariei. Sporirea protecţiei anumitor informaţii legate de acest proiect serveşte interesele Ungariei şi este conformă cu legea privind libertatea de informare, a precizat partidul premierului ungar, Viktor Orban.

    Coaliţia Democratică de opoziţie a afirmat că următorul Guvern va trebui să desecretizeze datele. Un lider al formaţiunii, Laszlo Varju, a declarat că este neclar dacă cei 30 de ani încep odată cu demararea proiectului sau după finalizarea contractului, ceea ce în realitate ar putea ajunge la “60 până la 100 de ani”.

    Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a apreciat că Guvernul “vrea să legalizeze un jaf gigantic şi să amâne posibilitatea de a fi prins”, secretizând datele pentru 30 de ani. Copreşedintele formaţiunii Timea Szabo a declarat că premierul şi grupul Fidesz “nu vor putea evita să ajungă la închisoare”.

    Gabor Fodor, din cadrul Partidului Liberal, a apreciat că secretizarea datelor este inacceptabilă şi a adăugat că proiectul de extindere a centralei este inutil. În opinia sa, prin această decizie Guvernul a arătat că ceva nu este în regulă cu proiectul de investiţii.

  • Premierul ungar: Alimentarea cu gaze naturale a Ungariei este “blocată” de România şi Croaţia

    “Ungaria este practic blocată. Rusia a decis să transporte gazul prin Turcia”, a afirmat Orban, subliniind că, în aceste condiţii, Ungaria nu are alte opţiuni decât să folosească gazoductul pe care Rusia intenţionează să-l construiască prin Turcia.

    În cadrul unei conferinţe de presă la care a participat alături de premierul turc Ahmet Davutoglu, premierul ungar a cerut intensificarea eforturilor pentru asigurarea transportului gazelor naturale către Europa Centrală prin Turcia.

    “Trebuie să lucrăm pentru a transporta gazul din Turcia către Europa Centrală şi Ungaria” prin Serbia şi alte ţări, a declarat Orban.

    Orban a precizat că această soluţie ar asigura necesarul de gaz al Ungariei după 2019-2020, în condiţiile în care Rusia a abandonat construirea gazoductului South Stream şi a anunţat că va renunţa la transportarea gazelor naturale prin conductele aflate pe teritoriul Ucrainei penste câţiva ani.

    În luna decembrie a anului trecut, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia abandonează proiectul South Stream, care presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina către ţările din sudul şi centrul Europei.

    Ulterior, în urma unor negocieri cu oficiali din Turcia, Rusia a decis că se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

  • Premierul ungar pierde majoritatea de două treimi în Parlament

    Candidatul independent Zoltan Kesz a câştigat alegerile de duminică din Veszprem, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a peste 90 la sută din voturi. Potrivit Biroului Electoral Naţional, acesta a obţinut 43,14 la sută din voturi, în timp ce contracandidatul său din partea alianţei guvernamentale Fidesz-KDNP, Lajos Nemedi, a obţinut 33,4 la sută din voturi.

    Candidatul Andrea Varga-Damm, susţinut de partidul radical naţionalist Jobbik a obţinut 13,86 la sută din voturi.

    Alegerile au fost organizate pentru ocuparea postului de parlamentar lăsat liber de Tibor Navracsics, din partea Fidesz, care a devenit comisar european în octombrie 2014.

    Victoria lui Kesz înseamnă că alianţa dintre Fidesz şi creştin-democraţi (KDNP) nu va mai avea o majoritate calificată în Parlament chiar dacă partidele guvernamentale îşi vor păstra mandatul la alegerile din Tapolca din 12 aprilie.

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Ungaria a decis amânarea semnării unui contract pe termen lung privind importul de gaz rusesc

    “Cred că am luat decizia corectă de a nu semna un acord pe termen lung. Nimeni nu poate şti tarifele de pe piaţa internaţională. Pieţele sunt foarte agitate în prezent, situaţia se schimbă permanent. Trebuie să aşteptăm un an sau doi până la stabilizarea situaţiei, pentru a vedea în ce termeni putem negocia acorduri pe termen lung. În momentul de faţă ne rezolvăm problemele prin redistribuirea gazelor. Ungaria are astfel rezerve de gaz pentru patru-cinci ani”, a explicat Orban.

    O sursă apropiată companiei Gazprom a declarat că negocierile cu Ungaria sunt în faza iniţială şi că vor fi luate în considerare solicitările ambelor părţi.

    Ungaria intenţionează să semneze un contract pe cinci ani cu Gazprom. În prezent, Ungaria plăteşte un tarif de 260 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc.

  • Ferenc Gyurcsany: Vizita lui Vladimir Putin la Budapesta este un eşec al diplomaţiei ungare

    Ferenc Gyurcsany a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că de la reuniunea G20 din noiembrie din Australia niciun lider european nu a înclinat spre o întâlnire bilaterală cu Putin. Vizita la Budapesa este în interesul lui Putin, afirmă el.

    Coaliţia Democrată (DK) se aşteaptă ca premierul Viktor Orban să afirme clar că “dansul păunului pe care îl practică între Moscova, Bruxelles şi Berlin” s-a terminat “pentru că Ungaria este dedicată alianţelor sale în cadrul Uniunii Europene”.

    Gyurcsany a argumentat că Ungaria nu are un interes real în a semna un acord de cumpărare de gaze cu Rusia. Mai degrabă, cele 28 de state membre ar trebui să ajungă împreună la un acord şi, în acest fel, să obţină condiţii considerabil mai favorabile, a declarat el, adăugând că preşedintelui rus ar trebui să i se spună politicos că perioada în care Ungaria încheia acorduri exclusiv cu Gazprom s-a terminat.

    Întrebat despre propriile lui întâlniri cu preşedintele rus în timp ce se afla la putere, Gyurcsany a declarat că Statele Unite şi liderii UE îl considerau pe Putin un politician care introduce precaut un sistem democratic.

  • Povestea afaceristului care “a spart” Banca Angliei

    Soros s-a născut la Budapesta în 1930, fiu al unui avocat ce fusese prizonier în timpul primului război mondial. A emigrat în 1947 în Anglia, unde a urmat cursurile London School of Economics, obţinând o diplomă şi, ulterior, titlul de doctor în filosofie. În 1956 Soros s-a mutat la New York, unde a lucrat ca trader şi ca analist. Planul era să locuiască în Statele Unite timp de cinci ani, să strângă 500.000 de dolari şi să se întoarcă în Anglia pentru a porni o afacere. Însă în timpul petrecut în America, Soros a decis să devină investitor, convins că a dezvoltat o teorie care îi va aduce o marjă mare de profit.

    În 1967, First Eagle Funds i-a dat ocazia să conducă un fond de investiţii offshore, iar rezultatele bune i-au permis ca în 1970 să înfiinţeze Soros Management Fund. A urmat o perioadă în care Soros, bazându-se în primul rând pe speculaţii bursiere, a reuşit să strângă zeci de miliarde de dolari.

    Episodul care l-a adus în lumina reflectoarelor pe George Soros s-a petrecut în 1992, atunci când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla „Omul care a spart Banca Angliei“.

    Soros este un filantrop activ încă din anii ’70, finanţând organizaţii din Africa de Sud care ajutau studenţii de culoare să urmeze cursurile universităţilor. El a finanţat de asemenea promovarea unor mesaje împotriva violenţei în state din centrul şi sud-estul Europei, în special după destrămarea URSS. Până în prezent, Soros a donat către acţiuni caritabile peste 7 miliarde de dolari.

    Într-un interviu acordat celor de la The Washington Post în 2003, George Soros a spus că obiectivul său principal este înlăturarea din funcţie a preşedintelui american George W. Bush. „Dacă cineva îmi garantează înlăturarea lui, aş fi dispus să renunţ la toată averea mea.“ În cadrul alegerilor din 2004, el a donat zeci de milioane de dolari organizaţiilor democrate.

    George Soros are cinci copii din două căsnicii anterioare şi este în prezent căsătorit cu Tomiko Bolton. El a publicat zeci de cărţi şi articole, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din lume.

  • Germania şi Ungaria nu vor oferi armament Ucrainei, confruntată cu un conflict separatist

    “Conflictul din Ucraina nu poate fi rezolvat pe cale militară. Berlinul va face totul pentru soluţionarea crizei prin negocieri”, a declarat Angela Merkel la Budapesta, după întrevederea cu Viktor Orban.

    “Este necesar un nou armistiţiu, iar Acordul de la Minsk va fi baza oricărei încetări a focului”, a spus Merkel, subliniind, în contextul crizei ucrainene, că este importantă diversificarea resurselor energetice.

    Referindu-se la situaţia din Ungaria, Merkel a notat că, indiferent dacă Guvernul Orban are o majoritate solidă în Parlament, trebuie să fie apreciat şi rolul opoziţiei, al societăţii civile şi al instituţiilor media.

    Întrebată despre o dispută ideologică, Merkel a explicat că nu poate interpreta conceptul “nonliberal” în contextul unui sistem democratic.

    În replică, Orban, susţinător al conceptului “nonliberalism”, a afirmat: “Nu orice democraţie este în mod automat una liberală. Dacă cineva susţine că democraţia este în mod automat liberală, atunci are nevoie de un sistem de idei pe care noi nu îl acceptăm”.

  • Vizitele lui Merkel şi Putin la Budapesta îl obligă pe Viktor Orban la o echilibristică diplomatică

    Merkel, care nu l-a onorat niciodată pe liderul conservator cu o vizită de la preluarea puterii de către acesta în 2010, este aşteptată luni la Budapesta, în timp ce sancţiunile europene împotriva Moscovei tocmai au fost prelungite pe fondul conflictului ucrainean.

    Liderul rus este aşteptat în capitala ungară 15 zile mai târziu, la 17 februarie, pentru prima sa vizită într-o ţară membră UE din octombrie.

    “Una dintre preocupările lui Merkel este de a găsi un răspuns la expansionismul rus şi la degradarea relaţiilor dintre UE şi Moscova. Ungaria este un caz-şcoală, cu dependenţa ei energetică şi ocheadele” aruncate Moscovei, analizează fostul ministru ungar de Externe Peter Balazs, contactat de AFP.

    Viktor Orban nu a ezitat în ultimele luni să se declare adeptul unui model de societate “iliberală”, citându-l pe şeful statului rus ca exemplu şi lansând o ofensivă împotriva ONG-urilor.

    Foarte dependentă de gazul rusesc, Ungaria a încheiat anul trecut un contract de 12,5 miliarde de euro pentru construirea a două reactoare nucleare ruseşti în apropiere de Budapesta.

    Dar împingând de fiecare dată limitele, Orban nu a atacat până în prezent frontal UE, în timp ce ţara sa, membră din 2004, este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale europene.

    “Orban vrea să continue să obţină maximum de la UE cedând cât mai puţin posibil. Astfel, el va zâmbi şi va accepta criticile lui Merkel, apoi va continua să facă lucrurile în felul său”, apreciază Balazs.

    La rândul său, Merkel, a cărei ţară este principalul partener comercial al Ungariei şi al cărei partid, la fel ca cel al lui Orban, face parte din grupul conservator din Parlamentul European, ar urma cel mai probabil să se abţină de la a-l critica direct pe premierul ungar.

    În opinia lui Daniel Hegedus, de la Consiliul german pentru relaţii internaţionale, cancelarul va “face totul pentru ca Ungaria să rămână în rândurile UE şi să nu slăbească poziţia Uniunii şi a Berlinului în conflictul ruso-ucrainean”.

    Potrivit lui Csaba Toth, de la institutul Republikon, cancelarul va “încerca să îl calmeze pe Orban în retorica sa şi modul de a aborda relaţiile internaţionale”.

    “Mesajul lui Merkel este clar: Ungaria nu trebuie să creeze probleme. Berlinul are destule cu Ucraina, Rusia şi Grecia şi nu vrea să fie nevoită să îşi piardă timpul pentru a disciplina mica ţară membră UE”, subliniază Hegedus.

    Un fapt revelator este faptul că ordinea de zi a discuţiilor între cei doi lideri nu a fost dezvăluită şi este puţin probabil ca ei să facă publică o eventuală dispută.

    “Merkel nu îl va critica deschis pe Orban. Ea se va mulţumi să spună câteva cuvinte care vor împiedica Guvernul ungar să se laude cu un succes total”, apreciază Hegedus.

    În ceea ce priveşte venirea lui Putin, Orban a anunţat deja că va profita de aceasta pentru a încheia un nou contract pe termen lung cu Rusia, pe tema gazelor.