Tag: trafic

  • Aglomeratie in reteaua Cosmote de sarbatori

    Intre 24 si 26 decembrie, traficul de voce a inregistrat un
    avans de 72,71% fata de 2008, in timp ce volumul de mesaje scrise a
    crescut cu 62,18%. |ncepand cu ajunul Anului Nou si pana pe 2
    ianuarie, traficul de voce a crescut si mai mult, numarul minutelor
    vorbite fiind cu 74,43% mai mare decat in perioada similara a
    anului precedent.

    In schimb, in ce priveste SMS-urile, romanii au trimis aproape
    de doua ori mai multe mesaje in perioada Craciunului comparativ cu
    Anul Nou, cresterea in perioada 31 decembrie – 2 ianuarie fiind de
    numai 41,46% fata de 2008.

    Evolutia pozitiva a traficului de voce si de mesaje scrise se
    datoreaza insa in mare parte extinderii bazei de clienti, de la 5,9
    de milioane la sfarsitul lui 2008 pana la 6,6 milioane de
    utlizatori la finalul anului trecut, dar si schimbarii obiceiurilor
    de comunicare ale comsumatorilor.

  • Cum au crescut convorbirile pe mobil

    Cele mai multe minute au fost vorbite in cadrul aceleiasi retele de telefonie mobila, segment care este in continuare cu mult peste valorile inregistrate de celelalte trei categorii de trafic, in timp ce minutele catre alte retele publice mobile terestre au depasit nivelul de patru miliarde de minute in 2008.

    "Cea mai mare rata de crestere anuala se remarca in cazul traficului realizat intre utilizatorii acelorasi retele mobile de telefonie, care a crescut cu peste 47%, datorita ofertelor numeroase cu minute gratuite "in retea" propuse de furnizori", au spus oficialii ANCOM. "In timp ce cea mai scazuta crestere se inregistreaza in cazul traficului catre retelele internationale, care a inregistrat o evolutie de 21% fata de anul 2007", au adaugat acestia.

    Cititi mai multe despre graficul zilei aici.

  • Sefii Iulius Mall Timisoara vor ca mall-ul sa fie cel mai vizitat din tara

    "Exista motive majore ce garanteaza cresterea gradului de atractie a Iulius Mall dupa extindere: optimizarea mixului de profile prin atragerea unor noi chiriasi de renume international, deschiderea unui hipermarket, extinderea zonei de food court si cresterea numarului de operatori ai acestuia, noi modalitati de entertaiment si extinderea parcarii la o capacitate de peste 2.500 de locuri”, a declarat Cornel Verigut, managerul Iulius Mall Timisoara.

     

    In contextul extinderii, reprezentantii Iulius Mall Timisoara estimeaza ca traficul mall-ului va creste cu pana la 30%, in conditiile in care in 2008 un numar de 10,8 milioane de vizitatori au trecut pragurile mall-ului banatean, iar prima jumatate a acestui an a adus o crestere a numarului de vizitatori cu 5% fata de anul precedent.

     

    Atingerea obiectivului de crestere a vizitatorilor cu 30% ar duce la un total anual de circa 14 milioane de persoane, ceea ce ar face ca Iulius Mall Timisoara sa fie cel mai vizitat mall din tara. Potrivit unui studiu recent realizat de catre compania de consultanta imobiliara Colliers International, pe baza datelor comunicate de catre proprietarii centrelor comerciale din Bucuresti, cel mai vizitat proiect comercial din Capitala este Unirea Shopping City, cu o medie zilnica de 40.000 de persoane (circa 14,6 milioane vizitatori pe an).

     

    Urmatoarele doua pozitii sunt ocupate, potrivit studiului amintit, de catre Bucuresti Mall si Plaza Romania, ambele dezvoltate si detinute de Anchor Grup, cu o medie de trafic zilnic care poate urca la aprox. 35.000 de persoane (aproape 13 milioane de vizitatori anual). Potrivit consultantilor imobiliari, traficul in majoritatea centrelor comerciale locale a scazut in acest an, in contextul in care proiectele din provincie inregistrau, de regula, in trafic mai scazut comparativ cu cele din Capitala.

     

    In urma procesului de extindere a centrului comercial Iulius Mall din Timisoara, zona de restaurante si cafenele va fi relocata, numarul de locuri disponibile urmand sa fie dublu. Mesele din cadrul food court-ului vor fi dispuse in trei trepte, sub forma de gradena si vor avea forme si dimensiuni variate, numarul total de locuri urmand sa ajunga de la 800 la 1700 de locuri. Programata pentru inaugurare in toamna acestui an, extinderea Iulius Mall Timisoara este in plina desfasurare, in urma unei investitii de 60 de milioane de euro.

     

    In acest an au fost operate deja cateva modificari in ceea ce priveste mixul de chiriasi ai centrului comercial din Timisoara, prin aducerea brandurilor Inditex (Zara, Pull& Bear, Stradivarius si Bershka), Starbucks, Altex si a Samsonite. Intersport si Oltre vor deschide magazine in cadrul mall-ului dupa inaugurarea extinderii. Iulius Mall este unul din cele patru centre comerciale parte a retelei Iulius Mall, dezvoltata de catre omul de afaceri iesean Iulian Dascalu, celelalte trei fiind deschise in Iasi, Cluj si Suceava.

     

    Click aici pentru a citi topul celor mai vizitate centre comerciale din Bucuresti.
     

  • Colliers: Retailerii din Unirea au cele mai mari vanzari

    "Cei 40.000 de vizitatori care intra in centrul comercial genereaza vanzari anuale medii de 7.000-10.000 euro/mp pentru magazinele de articole de imbracaminte, in cazuri exceptionale putand ajunge si pana la 14.000 euro/mp", se spune in analiza mentionata, care a luat in calcul centrele comerciale deschide de cel putin sase luni. Printre chiriasii importanti prezenti in Unirea Shopping Center se numara Steilmann, Polo Garage, Flo & Jo, House of Art, Kenvelo, Fox, Levi’s, Lee Cooper sau Playcom.

     

    Pe urmatoarele pozitii se situeaza cele doua centre comerciale ale Anchor Grup, Bucuresti Mall si Plaza Romania, unde se inregistreaza vanzari lunare cu aproximativ 10% mai mici decat in Unirea Shopping Center. "Vanzarile anuale pe metru patrat ale unor branduri de produse sportive se ridica in Unirea Shopping Center la 10.000 euro/mp. In ceea ce priveste brandurile de moda, cele doua locatii inregistreaza mici fluctuatii de la luna la luna, mentinandu-se in general in acelasi interval de valori", noteaza consultantii Colliers International.

     

    Cele doua centre comerciale, care au un trafic mediu de 30.000 – 35.000 de persoane pe zi, au in linii mari aceeasi chiriasi ca si Unirea Shopping Center, acestia fiind Mango, Debenhams, Esprit, Famous Brands, BSB, Motivi, Leonardo, Promod, Polo Garage. In plus, Plaza Romania beneficiaza de aportul adus de catre Zara.

     

    Pe treapta a patra se situeaza Baneasa Shopping City, care are un trafic zilnic estimat la 27.000 de persoane. "Pozitionat pe segmentul de lux, dar avand dezavantajul unui acces mai dificil, centrul comercial a inregistrat anul trecut vanzari pe metru patrat cu 20-50% sub cele din Plaza Romania si Bucuresti Mall. Diferentele apar in functie de tipul de retail si localizarea brandului in cadrul centrului comercial", noteaza consultantii Colliers, care estimeaza ca deschiderea zonei de entertainment va aduce o crestere a traficului zilnic si implicit si a vanzarilor.

     

    Pe ultima treapta se situeaza City Mall, traficul centrului comercial fiind de 15.000 – 17.000 de persoane pe zi, analiza notand ca mall-ul se afla inca intr-o perioada de definire a publicului vizat. "Vanzarile pe metru patrat in aceasta locatie sunt mult sub cele inregistrate de catre centrele comerciale din varful clasamentului."

     

    Principalele lansari ale anului au fost Baneasa Shopping City, Liberty Center si Fashion House, ultimele doua proiecte nefiind incluse in analiza Colliers International. Printre cei mai importanti retaileri care au intrat pe piata in 2008 se numara Kika, Light Cinema, Peek & Cloppenburg, Next, Zara Home, Massimo Dutti, Burger King si Nordsee.
     

  • Cateva mii de nise

     

    Cei care s-au specializat in monitorizarea activitatii din mediul online spun ca 2007 a fost anul in care blogurile au inceput sa atraga bani din publicitate. Motivul era cat se poate de simplu: pentru tot mai multi, vizitarea blogurilor a devenit rutina zilnica. Asa ca nu a durat mult pana cand advertiserii au inteles ca a aparut un nou canal in care merita investit. E adevarat ca investitiile au fost timide, atat in ceea ce priveste sumele alocate, cat si numarul de bloguri alese. Consolidarea popularitatii blogurilor in randul advertiserilor s-a impiedicat insa de previziunile de criza pe piata publicitatii; mai exact, defectul blogurilor ar fi ca adresabilitatea lor este inca foarte restransa pentru un produs sau serviciu care urmareste promovarea in masa. Si nu pentru ca blogurile si-ar pierde vizitatorii, ci pentru ca e de prevazut ca nu vor reusi niciodata sa atraga un public la fel de numeros ca televiziunile, de pilda, incat sa incurajeze companiile sa cumpere spatiu de reclama inclusiv in perioade de restrangere a bugetelor de publicitate.
     
    “Desi sunt bloggeri care isi monetizeaza jurnalul online de cativa ani, 2007 a fost anul in care s-a putut vorbi de publicitate pe bloguri si de venituri din aceasta. Un avant s-a inregistrat insa cu siguranta in 2008, cand a inceput sa se vada o organizare intre bloguri – au aparut retele de bloguri, diferite forme in care se pot achizitiona pachete publicitare, precum si serviciul din portofoliul agentiilor interactive de a oferi publicitate pe bloguri tematice”, spune Iulian Boanta, PR & advertising manager la Pagini Aurii.
     
    In conditiile in care in Romania exista peste 12.000 de bloguri active, advertiserii, in teorie, au de unde sa aleaga. In realitate, doar circa 150 de bloguri importante pot fi luate in considerare pentru o campanie publicitara, in functie de traficul pe care il genereaza si de influenta pe care o au in blogosfera. Din acestea, nu mai mult de 30 reusesc sa si atraga bani frumosi din publicitate, care, dupa cum spune Bobby Voicu, unul dintre cei mai vechi bloggeri romani si actualmente community manager pentru Yahoo! in Romania,
    “inseamna in majoritatea cazurilor undeva la 300 de euro pe luna”. Sunt insa si bloggeri care incaseaza aceasta suma doar pentru o reclama, iar veniturile lor lunare din aceasta sursa ajung la cateva mii de euro. In strainatate, sumele la care se poate ajunge sunt de cateva zeci de ori mai mari.
     
    Ce se va intampla insa cu acesti bani, de vreme ce devine tot mai greu sa atragi cumparatori de publicitate? Cresteri prea mari in 2009 pentru intreg mediul online nu se previzioneaza, iar pentru bloguri nici macar atat – cel putin acestea sunt semnalele pe care le transmit reprezentantii agentiilor de media buying. “Sunt cateva mii de oameni care citesc un blog, alte cateva mii care citesc alt blog, ganditi-va ce efort trebuie sa depui sa strangi 500.000 la un loc si sa spui ca ei au vazut spotul tau. Nu se poate face o campanie de masa”, enunta Carmen Lixandru, directorul general al Mediacom.
     
    Pe de alta parte, bloggerii care au inceput sa castige bani de pe urma reclamelor gazduite pe site-urile lor sunt constienti de aceasta si au incercat sa atraga mai ales campanii care sa fie in rezonanta cu nisa pe care o acopera si cu profilul vizitatorilor lor. Au fost mai rar campanii de amploare – de genul celor initiate de Dacia sau Vodafone – care se deruleaza pe bloguri, pentru ca in general campaniile mari urmaresc in primul rand un grad foarte ridicat de expunere. Mult mai potrivite sunt, in acest sens, campaniile nisate, ce nu vizeaza de obicei promovarea unor produse de masa. “Orice produs este bun, atat timp cat este pe nisa sau subiectul blogului respectiv. Cele mai bune acum cred ca sunt produsele electronice si IT, de valori intermediare, pana la 200-300 de dolari”, apreciaza Bobby Voicu.
     
    La randul lor, bloggerii adopta strategii diferite pentru cresterea audientei. “Deoarece fac parte din asa-numitul , blogurile nu sunt de obicei monetizate prin cumpararea de mare publicitate (branding), ci mai curand prin intermediul retelelor de mica publicitate, precum cea dezvoltata de Google sau, in cazul Neogen, de Neobizz”, afirma Calin Fusu, directorul general al Neogen. Sintagma de “long tail” (“coada lunga”) a fost lansata in 2004 de revista Wired, pentru a desemna numarul mare de oferte specializate care se adreseaza fiecare unui numar mic de oameni, dar care impreuna reprezinta o piata semnificativa ce poate fi agregata pe internet.
     
    Anul trecut, piata de publicitate pe bloguri a fost de 60-70.000 de euro, potrivit estimarilor Standout, agentie de comunicare dedicata blogurilor si de consultanta in marketingul online. Este putin in comparatie cu valoarea totala a pietei de publicitate, care a ajuns la aproximativ 600 de milioane de euro, insa specialistii cred ca va mai creste anul acesta pana la peste 100.000 de euro.
     
    “Publicitatea pe bloguri a fost inca de anul trecut mai ieftina decat publicitatea pe site-uri, asa ca ne asteptam la o crestere a acestui segment”, sustine Ionut Oprea, directorul general al Standout, care adauga ca anul acesta va aduce pe piata mai multe instrumente de analiza a blogosferei, gratie carora marketerii pot exploata efectele specifice ale campaniilor pe bloguri, pot studia propagarea mesajului sau efectul viral, increderea utilizatorilor in bloguri in raport cu alte medii sau gradul de asociere a unor bloguri cu diverse produse sau companii.
     
    Bugetul alocat de un client pentru o campanie desfasurata (si) pe bloguri variaza in functie de impactul dorit, de numarul de bloguri implicate si de formatul sau conceptul folosit. Unele campanii folosesc doar bannere sau spatii interactive special create, in timp ce altele folosesc concepte integrate de comunicare pe bloguri. Asa a fost, exemplifica Ionut Oprea, campania pentru magazinul online Ebu.ro, care a provocat un concurs de recenzii si a folosit parerile bloggerilor despre magazin si despre ofertele sale intr-o campanie de bannere pe cele mai vizitate bloguri romanesti. 
     

     

  • Criza care creste traficul

     

    Site-ul Wall Street Journal a raportat recent un record de doua milioane de vizitatori intr-o singura zi, iar la Yahoo! Finance, traficul de mesaje online pe tema crizei financiare a crescut in ultima perioada cu 40%. Sectiunea Tech Ticker din cadrul portalului, care difuzeaza stiri video online, are milioane de vizitatori zilnic. “Va fi o luna record pentru noi in ceea ce priveste traficul. Echipa editoriala de la Tech Ticker lucreaza fara oprire pentru a le oferi oamenilor informatiile de care au nevoie pentru a intelege criza economica”, a declarat Mark Interrante.
     
    Compania Akamai Technologies, care monitorizeaza evolutia traficului online pentru principalele site-uri de stiri, ca NBC si BBC, a raportat un nivel record al vizitelor facute pe aceste site-uri, ca urmare a evenimentelor de pe piata financiara mondiala, iar numarul cautarilor pe Google dupa cuvintele-cheie “actiuni” sau “bursa” aproape s-a triplat in luna septembrie. Si site-uri fara legatura directa cu informatiile bursiere au avut cresteri motivate tot de criza; PeopleJam.com, un site cu sfaturi pentru diverse zone ale vietii cotidiene, a consemnat o crestere de aproape opt ori a traficului pentru sectiunea de sfaturi pe teme de finante personale. “Vizitatorii nostri sunt ingrijorati in privinta economiilor lor pentru pensie, a modului cum isi pot plati ipotecile sau cum pot economisi bani de benzina”, spune Matt Edelman, directorul PeopleJam.com, care adauga ca a crescut si interesul pentru sfaturi asupra felului cum pot manca sanatos sau cum isi pot mentine forma fizica fara a fi nevoiti sa cheltuiasca la fel de mult ca in epocile cand isi puteau permite aceasta.

     

  • Parcare? Intrebati mobilul




    Mai exact, soferii pot urmari pe ecranul celularului informatii despre locurile de parcare cu plata disponibile intr-o anumita zona, furnizate prin intermediul unei retele wireless la care sunt conectati senzori instalati in parcari. Totodata, sistemul anunta proprietarii ca este timpul sa elibereze locul de parcare sau sa plateasca pentru timpul suplimentar, intrucat expira perioada pentru care au platit parcarea.








     

    Incepand cu a doua parte a acestui an, San Francisco va experimenta un asemenea sistem in care vor fi inregistrate aproximativ 6.000 din cele 24.000 de locuri de parcare cu plata din oras. In acest fel, autoritatile spera sa rezolve problema parcarilor fara sa fie nevoite sa introduca taxe de parcare restrictive, cum se intampla in Londra sau Singapore, metoda care ar putea descuraja soferii sa parcheze in zonele centrale ale orasului.

     

    “Daca experimentul va da rezultate, o mare parte a problemei parcarilor va fi rezolvata, iar soferii nu vor mai trebui sa iroseasca timp pentru a gasi un loc de parcare”, crede Donald Shoup, profesor in cadrul University of California din Los Angeles. Din cercetarile lui Shoup reiese ca soferii aflati in cautarea unui loc de parcare sunt responsabili pentru aproape 30% din traficul din zonele centrale ale oraselor, trafic care ar putea fi eliberat daca 15% dintre locurile de parcare cu plata disponibile ar fi libere in orice moment al zilei. In New York, spre exemplu, procentul este chiar mai mare, dat fiind ca cei care se plimba pe strazi in cautarea unui loc de parcare genereaza pana la 45% din trafic. Sistemul inteligent de parcare a atras atentia autoritatilor din mai multe orase americane, care sunt deja in discutii cu companii din domeniul IT pentru instalarea unei retele wireless care ar permite monitorizarea locurilor de parcare. Deocamdata insa nu au fost anuntate planuri concrete, multi preferand sa astepte rezultatele experimentului San Francisco inainte de a face o asemenea investitie.

     

  • Flickr de Bucuresti

    “Deocamdata inca nu ne gandim la monetizare”, spune Dragos Novac, directorul executiv al companiei producatoare de software Krogos Software, care a lansat recent trei site-uri – Globspotter.com, 100eyes.ro si Coolio.ro si are in pregatire alte doua. Fara a da detalii legate de investitiile facute, Novac vorbeste despre 100eyes.ro, un portal unde utilizatorii pot publica fotografii si isi pot crea albume foto online. Lansat recent, 100eyes.ro este de fapt o extensie a ghidului de timp liber Metropotam.ro, fiind compus din fosta galerie de peste 15.000 de poze adunate de-a lungul ultimilor doi an de acesta din urma.

    Numele si logo-ul reprezentand o albinuta sunt creatia lui Cristian “Kit” Paul, partener in cadrul agentiei Brandient, pentru un proiect mai vechi al lui Novac, care insa nu a mai fost finalizat. Albinuta, un motiv parca tot mai popular pe internetul romanesc, este totodata si mascota portalului Neobizz.ro, lansat nu demult de Neogen. Ideea in sine a 100eyes.ro nu este deloc noua, site-uri de photo sharing, cum ar fi Flickr, fiind destul de populare in randul publicului din Romania. “Principalul element de diferentiere al site-ului este faptul ca este centrat pe teme si nu neaparat pe utilizatori”, explica Dragos Novac. In prezent, la categoria “flori”, spre exemplu, au fost publicate peste 70 de poze, in timp ce tema “Bucuresti” a adunat aproape 130 de imagini. Iar oricine poate cauta prin galeriile foto si poate contribui cu fotografii proprii pentru o anumita tema, dar isi poate crea in acelasi timp si un album foto personal.

    Site-ul este in prezent in perioada de testare, cu un public restrans care are deocamdata rolul de a privi cu un ochi critic fiecare functionalitate a site-ului. “Scopul este obtinerea unei variante stabile. Trebuie sa ajunga un produs relevant, care sa fie folosit de cat mai multa lume, moment in care sunt convins ca vom gasi usor un model lucrativ”, spune Novac.

  • Dincolo de web 2.0

    YouTube, Second Life, MySpace, Facebook sau Slide sunt cateva dintre putinele exemple de povesti de succes din lumea internetului dupa crahul dotcom de la inceputul anilor 2000. Modelul denumit web 2.0, bazat pe interactiunea in spatiul virtual a utilizatorilor care isi publica propriile articole, poze sau filme, a generat zeci de mii de afaceri online, dar nu multe dintre ele au reusit.

    Desi companiile online de astazi sunt cele care au format fenomenul web 2.0 si au contribuit la schimbarea comportamentului oamenilor in ce priveste internetul, castigurile multora dintre ele au ramas sub nivelul asteptarilor. In cazul retelelor sociale, simbolul prin excelenta al epocii actuale a internetului, nu multe companii se pot lauda cu venituri de genul celor inregistrate de MySpace, reteaua sociala a News Corp., care a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (630 de milioane de euro).

    Reteaua LiveJournal, infiintata in 1999 de un pusti de 19 ani, Brad Fitzpatrick, ca un mod de a tine legatura cu prietenii lui, a ajuns acum la 15 milioane si jumatate de utilizatori si a trecut prin mai multe tranzactii de vanzare, nici una dintre companiile care au deti¬nut-o nereusind sa faca insa profit de pe urma ei. In martie, noul proprietar, firma SUP, a decis sa nu mai permita crearea de conturi noi gratuite fara publicitate afisata pe site-uri, ceea ce a provocat protestele unei parti dintre utilizatori, obisnuiti cu vechea cultura anti-publicitate a LiveJournal.

    Internetul 2.0 poate sustine foarte usor infiintarea unei companii noi, mai ales ca in prima faza o astfel de afacere nu necesita un capital de pornire prea mare, insa problemele apar abia mai tarziu. “Cu cat este mai usor sa intri pe o anumita piata, cu atat vor fi mai multe posibilitati de esec. Antreprenorii nu sunt in general pregatiti sa intampine greutatile, tocmai fiindca potentialul pare nelimitat”, explica Nina Saberi, partener in cadrul Castile

    Ventures. Sa luam ca exemplu piata widget-urilor, mici aplicatii software dedicate blogurilor si retelelor sociale, mai exact ferestre care pot fi plasate intr-o pagina de internet si care actualizeaza permanent diverse informatii disponibile online, cum ar fi prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de proprietarul site-ului sau chiar continutul unor bloguri intregi. Aceste aplicatii au devenit populare aproape peste noapte, motivand reteaua sociala Facebook sa permita oricarei companii producatoare de soft sau programator independent sa creeze widgeturi pentru platforma ei.

    Multi antreprenori au privit widget-urile ca o oportunitate de afaceri, crezand ca pentru a castiga din acest segment este suficient sa creeze aplicatii interesante. N-a fost asa. Piata widget-urilor nu a luat insa amploare, producatorii americani de astfel de aplicatii software inregistrand anul trecut venituri de numai 25 mil. euro, potrivit calculelor lui Will Price, directorul executiv al Widgetbox, un catalog online de widget-uri. “Nu pot spune cu convingere ca exista companii producatoare de widget-uri care au gasit un model de business sustenabil”, este de parere Mitchell Kertzman, partener in cadrul fondului de investitii Hummer Winblad.

    Singurul exemplu care a spart tiparele si s-a diferentiat pe piata widget-urilor este Slide, compania lui Max Levchin, unul dintre fondatorii afacerii PayPal, care a fost vanduta catre eBay in 2002 pentru mai mult de un miliard de euro. Levchin recunoaste cu modestie ca doar doua-trei companii au reusit sa genereze venituri care se apropie de 10 milioane de dolari (aproximativ 6,3 mld. euro) sau il depasesc. Cat despre celelalte companii, “exista cazuri cand antreprenorii au reusit sa castige suficient cat sa renunte la slujba pe care o aveau inainte si sa sustina cheltuielile noii afaceri, dar majoritatea au ramas la stadiul de afaceri mici”, spune Howard Hartenbaum, partener in cadrul fondului de investitii August Capital.

    Problema celor mai multe dintre companiile web 2.0 este faptul ca nu au descoperit un model de business viabil, prin care sa se diferentieze si sa ajunga profitabile. “Castigatorii erei web 2.0 par sa fi fost deja desemnati, iar utilizatorii incep sa creada ca aceste companii au un avantaj covarsitor asupra pietei”, sustine Mike Maples, care a investit in site-ul de microblogging Twitter si in agregatorul de informatii Digg. In aceste conditii, spune Maples, competitorii incearca sa castige utilizatori lasand aspectul veniturilor in plan secund, strategie care, desi a ajutat o parte din companiile care au depasit crahul dotcom din anii 2000, i-a afectat pe foarte multi din cei ce au crezut ca banii vor veni automat odata cu traficul.

    Perspectivele actuale ale pietei online nu au afectat insa investitiile si achizitiile de companii web 2.0 care par, in ochii fondurilor de investitii, sa aiba potential de crestere. “Multe companii au fost evaluate la sume fantastice pe baza acestor finantari, desi veniturile lor anuale sunt departe de aceasta valoare”, observa Mitchell Kertzman de la Hummer Winblad. Investitiile vor continua sa creasca anual cu aproximativ 43% in urmatorii cinci ani, estimeaza un studiu realizat de compania de cercetare de piata Forrester Research, ceea ce inseamna ca in 2013, investitiile realizate la nivel mondial in companii web 2.0 ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari (3,1 miliarde de euro). Pe termen scurt insa, investitiile in companii online din SUA in primul trimestru al acestui an au fost de 1,3 miliarde de dolari (0,82 miliarde de euro), in scadere fata de 1,4 miliarde in ultimele trei luni din 2007, conform companiei de cercetare de piata PricewaterhouseCoopers.

  • Intre doua semafoare

    Ideea ComenziInTrafic.ro a aparut din experienta proprie a lui Daniel Carlig (31 de ani), proprietarul unei companii de consultanta imobiliara si unul dintre fondatorii site-ului. Omul petrece aproape in fiecare zi cel putin o ora si jumatate in trafic, pe bulevardele aglomerate din centrul Capitalei, iar seara, cand ajunge acasa, sotia sa, Alexandra, se asteapta ca el sa fi avut timp sa faca si cumparaturile. “Daca ar fi magazine in loc de semafoare, as mai zice, dar asa, cand sa mai pot ajunge si la cumparaturi?”, zice Carlig, replica sotiei sale fiind: “Ar trebui sa faci tu magazine langa semafoare”.

    Pornind de la aceasta gluma, cei doi s-au gandit la finalul anului trecut sa fructifice ideea si astfel au pus bazele afacerii ComenziInTrafic.ro, impreuna cu un tert partener, Marcel Alecu. Despre ce e vorba? Pe doua trasee prestabilite din zona centrala a Bucurestiului, cei sase agenti ai companiei preiau o comanda de cumparaturi si o livreaza la urmatorul semafor in timpul in care soferul sta in trafic. Intervalul necesar pentru onorarea comenzilor nu depaseste in general 20 de minute.

    Investitia initiala in aceasta afacere a fost de 5.000 de euro, suma cheltuita in cea mai mare parte cu realizarea site-ului, a clipurilor promotionale publicate pe site si cu promovarea ideii. In prezent, compania inregistreaza saptamanal aproximativ 450 de comenzi, in valoare de aproximativ 5.500 de euro. “Estimez insa ca in perioada urmatoare, odata cu promovarea si deschiderea unor noi puncte de servire, totalul de comenzi saptamanale se va ridica la 1.800”, spune Alexandra Carlig, care considera ca pana la finalul acestui an vor fi acoperite in total sase trasee foarte aglomerate din Bucuresti.

    Veniturile ComenziInTrafic provin din comisionul de 5% din valoarea cumparaturilor. In ce priveste produsele, deocamdata sunt livrate numai alimente, dar sunt luate in calcul si produse cosmetice, oferta si preturile fiind afisate pe site.