BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Apple a livrat mai multe iPhone-uri decât se aştepta piaţa, dar profitul continuă să scadă

    Vânzările iPhone, care includ şi livrările pe parcursul a circa o săptămână de smartphone-uri 5S şi 5C, au fost de 33,8 milioane de aparate, peste aşteptările analiştilor, de 32,8 milioane.

    Compania a comercializat în trimestrul al patrulea 14,1 milioane de iPad-uri, sub estimările de 14,3 milioane. Livrările de Mac-uri au atins 4,6 milioane de computere.

    Apple estimează pentru viitorul sezon de al sărbătorilor de iarnă cea mai lentă creştere a vânzărilor din ultimii cinci ani. Faptul reflectă încetinirea creşterii livrărilor iPhone-urile şi iPad-urile, pe fondul intensificării concurenţei pe o piaţă saturată.

    Pentru trimestrul actual, Apple anticipează venituri de 55-58 miliarde de dolari, cu o creştere de 0,9%-6,4% de la 54,5 miliarde de dolari în urmă cu un an. Aceasta ar fi cea mai lentă creştere a vânzărilor în perioada sărbătorilor după 2008, când veniturile au avansat cu 6%. Profitul va fi aproximativ egal cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În 2011 şi 2012, vânzările Apple au crescut în perioada sărbătorilor cu peste 70%.

    Produsele Apple au revoluţionat industria tehnologiei, dar cotaţia acţiunilor companiei a scăzut cu 25% în ultimul an, pe fondul primului declin al profitului în 10 ani. Apple se confruntă cu o concurenţă puternică, condusă de Samsung, care exercită presiuni asupra preţurilor smartphone-urilor şi tabletelor.

    “Întrebarea este, pot reveni la creştere?”, a declarat Walter Piecyk, analist la BTIG în New York.

    Piecyk a spus că există semne că Apple îşi reveni în 2014, cu stabilizarea marjelor şi a vânzărilor în ţări precum China.

    Apple a generat în China vânzări de 5,73 miliarde de dolari în trimestrul trecut, în urcare cu 5,6% faţă de anul precedent. În Japonia, vânzările au avansat cu 41%, la 3,34 miliarde de dolari.

    “Gama de produse beneficiază de o cerere puternică. Trebuie să revină pe un trend pozitiv”, a declarat Laurence Balter, analist la Oracle Investment Research.

    Apple a lansat noi modele iPhone şi iPad pentru sezonul de cumpărături de la sfârşitul anului, care este cel mai important trimestru pentru companie. Directorul general Tim Cook a declarat după publicarea rezultatelor că există o cerere mare pentru iPhone 5S şi anticipează că noile iPad-uri vor fi la fel de populare.

    Apple va începe comercializarea iPad Air la 1 noiembrie, iar pe parcursul lunii va intra pe piaţă şi noul iPad mini.

    În trimestrul trecut, Apple a avut o cotă de 13,4% pe piaţa mondiale a smartphone-urilor, în scădere de la 15,6% în aceeaşi perioadă a anului 2012, potrivit companiei de analiză a pieţei Strategy Analytics.

    Cota de piaţă a Samsung s-a majorat de la 32,9% la 35,2% în aceeaşi perioadă.

    Apple a înregistrat o scădere a cotei şi pe piaţa tabletelor, odată cu lansarea unor noi produse de către companiile concurente.

    Acţiunile Apple au scăzut cu până la 5,1% în urma anunţării rezultatelor, dar ulterior şi-au revenit aproape la nivelul de închidere a tranzacţiilor, de 529,88 dolari pe unitate, după ce directorul financiar Peter Oppenheimer a spus că marjele ar fi fost mai bune dacă Apple nu ar fi modificat o metodă de contabilitate.

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Microsoft a raportat venituri şi profit în urcare pentru perioada iulie-septembrie. Rezultatele au depăşit estimările analiştilor

     Veniturile Microsoft, cel mai mare producător de software din lume, au urcat cu 15% în perioada analizată raportat la intervalul corespunzător din 2012, de la 16 miliarde de dolari la 18,52 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat publicat de companie.

    Profitul net a avansat cu 17%, de la 4,46 miliarde de dolari la 5,24 miliarde de dolari.

    Veniturile şi profitul au depăşit estimările analiştilor, datorită cererii mai ridicate pentru suita de software Office şi pentru servere şi baze de date, transmite Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Philips anunţă creşteri în al treilea trimestru

    Vânzările au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar marja  EBITDA(nivelul câştigurilor înainte de plata dobânzii, taxelor, deprecierii şi amortizării) a crescut ajungând la 562 milioane euro sau 10% din vânzări, comparat cu al treilea trimestru al anului 2012 când reprezenta 6,3% din vânzări. Venitul net al companiei s-a ridicat la 281 milioane euro, comparativ cu al treilea trimestru al anului 2012 când însuma 105 milioane de euro.

    Philips a anunţat şi un nou program de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 1,5 miliarde de euro care a început pe 21 octombrie.
    “Acest trimestru a fost unul de consolidare a companiei Philips, mai ales dacă luăm în calcul climatul financiar încă instabil. Sunt onorat să anunţ îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale cu 33%, aceasta fiind un rezultat firesc al programului de restructurare Accelerate!. (…) Am progresat datorită acestui program care a însumat până acum o reducere a cheltuielilor de până la 856 milioane de euro, numai în al treilea trimestru al anului trecut realizându-se o economie de 183 de milioane de euro”, a declarat Frans van Houten, CEO al Philips.  

    Sectorul de asistenţă medicală a înregistrat o scădere de 2%, din cauza stagnării comenzilor pentru îngrijirea pacientului şi a informaticii medicale, în timp ce sistemele de imagistică au înregistrat o uşoară creştere a vânzărilor.  Comparativ cu anii trecuţi, vânzările au păstrat o constantă. În regiunile cu creştere economică, vânzările au crescut cu 3% faţă de anul trecut, cu precădere în China, Europa Centrală şi de Est şi America de Sud. Marja EBITDA, cu excepţia restructurărilor şi a altor taxe de achiziţii, a crescut cu un procent de 2 puncte constant, ajungând la 14,6%.

    Vânzările pe sectorul de Consumer Lifestyle comparate cu cele de anul trecut au crescut cu 9%, astfel că atât pe aria de sisteme de sănătate şi comfort, precum şi pe cea de îngrijire personală şi aparatură electrocasnică domestică s-au înregistrat creşteri constante.  Marja EBITDA, cu excepţia restructurărilor şi a altor taxe de achiziţii, a crescut la 11,1% având o îmbunătăţire anuală de 3%.

  • Creştere cu 6% a vânzărilor Grupului Roche în primele 9 luni ale anului

    Severin Schwan, CEO al Roche, a declarat cu privire la rezultatele companiei în primele trei trimestre: “Cererea pentru produsele oferite de ambele noastre divizii rămâne în continuare ridicată. Ne vom îndeplini obiectivele asumate pentru acest an. Sunt încântat de rezultatele deosebite ale noilor noastre medicamente oncologice, care au îmbunătăţit semnificativ supravieţuirea bolnavilor cu forme agresive de cancer.”

    Vânzarile Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 7% în primele 9 luni ale anului 2013, ajungând  la 27.2 miliarde de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special produselor din portofoliul de oncologie, dar şi perfomanţelor înregistrate de medicamentele destinate tratamentului poliartritei reumatoide.

    Linia de cercetare şi dezvoltare a Roche include în acest moment 65 de noi molecule, două treimi dintre acestea urmând a fi însoţite de teste companion de diagnostic, ceea ce întăreşte poziţia companiei în domeniul medicinei personalizate.

  • Veniturile Twitter au urcat de peste două ori în trimestrul al treilea, dar pierderile s-au triplat

    În trimestrul al treilea al anului trecut, Twitter a înregistrat venituri de 82,3 milioane de dolari şi pierderi de 21,6 milioane de dolari.

    La nouă luni, veniturile au crescut de două ori faţă de perioada similară a anului trecut, la 422,2 milioane de dolari, în timp ce pierderile au ajuns la 133,8 milioane de dolari, de la 70,7 milioane de dolari în ianuarie-septembrie 2012.

    Numărul de utilizatori lunari a avansat de la 218 milioane în iunie la 232 milioane în septembrie, scrie cotidianul Financial Times.

    Twitter a continuat să facă angajări într-un ritm rapid, cu o creştere de 87% a personalului faţă de anul trecut, la 2.300 angajaţi cu normă întreagă.

    Compania a ales New York Stock Exchange pentru listare, în detrimentul pieţei rivale Nasdaq. Nasdaq spera să atragă oferta publică iniţială a Twitter chiar dacă nu şi-a revenit complet după problemele de la debutul pe bursă al Facebook anul trecut.

    Raportul financiar oferă investitorilor noi date privind situaţia companiei, înaintea celei mai aşteptate listări pe piaţa americană după cea a Facebook. Twitter se află în primele faze ale dezvoltării afacerilor de publicitate şi se confruntă cu o competiţie mai ridicată pe segmentul reţelelor de socializare.

    “Pe termen scurt vom vedea o creştere foarte rapidă a companiei. Înainte de a deveni profitabilă, trebuie să investească, încă, mult în propria infrastructură şi în viitorul platformei”, a declarat Robert Peck, analist la SunTrust Robinson Humphrey.

    Twitter vrea să obţină peste 1 miliard de dolari din listare, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Compania va începe, probabil, la sfârşitul lunii octombrie o serie de prezentări pentru bancheri, au spus sursele.

  • Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast: ”Legile trebuie sa fie intransigente cu hoţii!”

     

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor prin criza economică?

    Atipic. Dacă acţionam tipic, evident nu eram aici. Ne-am finanţat de la bănci şi am acţionat anticiclic. Am investit în plină crizăa, am mărit permanent echipa de vânzări, astfel am câştigat piaţă. La 8 luni am crescut cifra de afaceri cu peste 35 de procente.

    1. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri? Cum le-aţi făcut faţă?

    Piaţa autohtonă în sine, pieţele din jurul nostru. Riscurile ţin de zecile de milioane de euro pe care le-am investit şi pe care trebuie să le returnăm băncilor. Sigur, creşterea majoră a cifrei de afaceri ne pune în situaţia dorită de orice business de a fi şi de acum mai departe interesanţi pentru bănci. Avem profit, an de an, asta e ce caută băncile.

    1. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-aţi făcut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?

    Am făcut tot ce era uman posibil să facem. De la 2 fabrici, avem acum nu mai puţin de 9 fabrici, pe 3 platforme industriale: Ploieşti, Oradea şi Roman. Nu cred că am ratat nimic. Suntem lideri de piaţă!

    1. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? În ce domenii credeţi că oamenii de afaceri au avut oportunităţi aproape imposibile în vremuri de creştere economică? 

    Criza este prin excelenţă un timp al oportunităţii. Evident că am crescut în această perioadă şi pentru că o serie de manageri au fost paralizaţi de probleme generate de mediul de business, însă creşterea se datorează oamenilor de la Adeplast: manager, vânzări, producţie etc.

    1. Care sunt planurile dumneavoastră de afaceri pe termen mediu? Care sunt următorii paşi pentru Adeplast?

    Creştem. Creştem cu două cifre de la an la an. Exportul este din ce în ce mai important. Suntem suficient de mari să jucăm zonal. Produsele noastre merg acum din Ucraina până în Germania.

    1. Ce cifră de afaceri şi profit net aţi bugetat pentru 2013?

    În primele 6 luni din 2013 compania a înregistrat o creştere de peste  31% a cifrei de afaceri . Iar profitul a crescut cu 140 %

    1. Care credeţi că sunt acum domeniile în care merită investit?

    Construcţii, agricultură, construcţii J

    1. Ce perspectivă aveţi asupra viitorului apropiat din punct de vedere macroeconomic – următorii cinci ani?

    Noi am crescut indiferent de mediul din jurul nostru. Semnalele din piaţă sunt pozitive. Aşteptăm creşteri.

    1. Consideraţi că valul de criză a cernut oamenii de afaceri din România după criterii corecte? Cum comentaţi căderea abruptă a unora şi saltul sau rezistenţa altora?

    Sigur că a cernut, legile însă trebuie să taie în carne vie orice societate care încearcă să se ascundă în spatele insolvenţelor. Legile trebuie să fie intransigente cu hoţii!

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Oltchim şi-a redus pierderile cu peste 20% în primul semestru, la 147,4 milioane lei

    Oltchim (OLT) a avut în primul semestru pierderi de 147,4 milioane lei, mai mici faţă de cele de 182,2 milioane lei din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care gradul de utilizare a capacităţilor de producţie a fost de doar 18%, la jumătate faţă de prima jumătate a anului 2012.

    Compania de stat din Râmnicu Vâlcea a avut venituri de 239,1 milioane lei, de la 533,9 milioane lei în primul semestru al anului precedent, şi cheltuieli de 386,6 milioane lei, comparativ cu 722,2 milioane lei la 30 iunie 2012.

    Combinatul a înregistrat vânzări de 210,5 milioane lei, din care aproape 60% au fost exporturi. Cele mai mari ponderi în totalul vânzărilor au avut produsele de petrochimie (116,7 milioane lei) şi clorosodice (54,6 milioane lei).

    Oltchim se află în insolvenţă din luna ianuarie. Privatizarea companiei a eşuat anul trecut, întrucât Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei, nu a plătit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro

  • Udrea: Conducerea PDL e preocupată mai mult de mine decât să critice Guvernul USL

     “Cred că sunt unii în conducere astăzi, de regulă cei care nu sunt în stare să obţină voturi, care încearcă să acopere lipsa de rezultate a PDL dând vina pe alţii pentru ce se întâmplă cu partidul. Văd că îi preocupă mai mult Elena Udrea decât să critice Guvernul Ponta”, susţine Udrea într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, în replică la acuzaţiile liderului PDL Vasile Blaga.

    Elena Udrea solicită să i se dea un singur exemplu când vreodată ceea ce a făcut ori a spus ea a fost împotriva PDL.

    “Chiar mai mult, sunt unul dintre cei mai activi şi mai prezenţi critici la adresa USL. A, de acord că poate ceea susţin eu, parteneriatul PDL cu Traian Băsescu şi unitatea dreptei, este în contradicţie cu ceea ce face şi gândeşte conducerea actuală a partidului. Dar aceasta nu înseamnă că ei au dreptate, pentru că la fel ca mine gândesc electoratul de centru dreapta şi marea majoritate a membrilor de partid”, adaugă Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro