BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Cum dezvolţi un start-up în consultaţă în construcţii?

    A fost o perioadă când mă temeam că va trebui să renunţ la business, însă ştiam că mi se potriveşte antreprenoriatul, aşa că am avut încredere că piaţa îşi va reveni. Am realizat atunci că trebuie doar să rezistăm până în momentul în care lucrurile vor merge mai bine.” Florin Popa sumarizează astfel anii 2009-2014, cea mai dificilă perioadă prin care a trecut toată piaţa, marcată de o criză acută pe piaţa construcţiilor.

    Băncile au îngheţat creditarea, investitorii au blocat investiţiile şi ani la rând piaţa construcţiilor a fost în stand-by. Nimic nu mai amintea de anii de boom când blocurile se ridicau văzând cu ochii, clădirile de birouri apăreau ca ciupercile după ploaie, iar mallurile se îngrămădeau la start. „Noi am reuşit să ne creăm o nişă şi să ne dezvoltăm chiar şi în această perioadă, câştigând cotă de piaţă”, sumarizează anii de criză tânărul antreprenor care a pus în 2006 bazele companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting. A venit însă 2015, un an în care consumul intern a dat primele semne reale de revenire, iar toţi ceilalţi indicatori economici au pus România din nou pe radarele investitorilor. Piaţa construcţiilor a primit şi ea o gură de aer proaspăt şi a început să îşi revină.

    „În 2015 am simţit că lucrurile încep să se lege după nouă ani. Noi am ajuns deja cunoscuţi şi suntem chemaţi la licitaţii. La început îmi amintesc că a trebuit să batem din uşă în uşă să găsim clienţi. Acum este un mix, suntem chemaţi, dar mergem şi noi către potenţiali clienţi.”

    Cel mai bun an pentru Vitalis Consulting a fost de departe 2015 atât din punctul de vedere al businessului, cât şi al numărului de clienţi. Compania a obţinut afaceri de 2 milioane de euro, o marjă de profit de 20% şi a adunat la portofoliu doar anul trecut 20 de clădiri.
    „Pentru acest an ne-am bugetat o creştere a cifrei de afaceri cu 10% şi consolidarea poziţiei în piaţă. În ultimii ani observăm faţă de boom o scădere a valorii proiectelor, însă o creştere a numărului de clienţi. Este o situaţie mai sigură acum, pentru că s-a redus dependenţa faţă de un număr mic de clienţi.” În 2008, ultimul an de boom economic, 60% din cifra de afaceri a companiei Vitalis Consulting era adusă de un singur client. Acum cel mai mare client aduce 9% din business, iar firma lucrează la 40 de proiecte, pe toate segmentele de piaţă. Pe zona de birouri compania are trei proiecte în Bucureşti cu o suprafaţă totală de 30.000 mp, pe segmentul rezidenţial sunt prezenţi şi în Bucureşti şi în provincie, coordonând lucrările la 4.500 de apartamente.

    Pentru acest an antreprenorul se aşteaptă ca piaţa de birouri să se mai liniştească, în timp ce rezidenţialul să se activeze. „Pariem pe un portofoliu de clienţi, nu pe o piaţă. Vrem clienţi care să nu îşi concentreze atenţia pe un singur segment de piaţă.”
    Florin Popa recunoaşte însă că în cazul în care se votează legea dării în plată în forma ei actuală, iar băncile vor majora toate avansul la credite imobiliare la 30-35%, am putea vedea un nou blocaj al pieţei imobiliare. Antreprenorul se aşteaptă însă la un blocaj temporar, de 1-2 ani, dat de şoc, pentru ca apoi situaţia să revină la normal. „Noi ne raportăm doar la situaţia ultimilor ani, la trecutul recent, însă acum 10-15 ani avansul pentru astfel de credite era mai mare, de circa 25%. La momentul acela piaţa încă mergea, nu erau suficiente produse care să acopere cererea.” Încrederea tânărului antreprenor în piaţa imobiliară locală vine şi din faptul că în ultimii ani se poate remarca o dezvoltare echilibrată la nivel naţional, pe toate segmentele. „Acum trei ani era o discrepanţă mare între Bucureşti şi provincie, însă în ultimii ani am fost implicaţi în proiecte la Iaşi, Piatra Neamţ, Craiova, Constanţa, Braşov, Ploieşti sau Timişoara. Vorbim de proiecte pe toate segmentele de piaţă.”

    Mai mult, compania locală coordonează în prezent şi construcţia a trei hoteluri la Londra, investitorul fiind grupul israelian Red Sea Group. „Ne-au cunoscut în România, unde am şi lucrat împreună de altfel, şi au decis să meargă cu noi şi la Londra. Afară mergem doar dacă există un client cunoscut şi dacă ne vrea pe noi.” În septembrie 2014 Vitalis Consulting a început simultant două proiecte – Riverbank Park Plaza Hotel (394 camere) şi Hercules House Park Plaza Hotel (494 camere), care vor fi livrate la sfârşitul lunii martie 2016, respectiv iulie 2016. În iunie 2015, Vitalis a fost contractată pentru lucrările de extindere a celui de-al treilea hotel din Londra, Hotelul Club A40, ce totalizează 212 camere. Clientul este acelaşi, Red Sea Group.

     

  • Doi foşti colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. “Lumea caută mereu feţe proaspete”

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube“, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.

    CITESTE SI:

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din Bucureşti: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în nişte feluri nu tocmai ortodoxe şi am zis «Frate, aş face un filmuleţ cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, aşa că le-am dat mesaj prietenilor mei şi le-am zis că ştiu ce vreau cadou, şi anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuţ şi un alt fost coleg de liceu au reuşit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulţumiţi de ce le-a ieşit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.

    „Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“

    Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacţie. Noi n-am putut ţine pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline şi a decis să îşi facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, îşi aminteşte Andrei, la fel cum îşi aminteşte şi că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două şi au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill şi Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariţia anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenţia pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.

    Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuţ a renunţat la jobul său de zi cu zi şi manageriază businessul, angajament pe care şi l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.

    „În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică“, îmi explică Ionuţ, care detaliază şi motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi“.

    Cel mai mare proiect al lor, ca şi valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută şi produsul integrat atât de puţin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; şi chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă şi se uită. Lumea s-a obişnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.

  • Start-up-urile locale îşi vor putea prezenta proiectele investitorilor din Silicon Valley, odată cu încheierea parteneriatului dintre TechHub şi Google

    Comunitatea globală a antreprenorilor în tehnologie TechHub a încheiat un parteneriat global cu Google for Entrepreneurs, în vederea creşterii sprijinului acordat start-up-urilor în tehnologie.

    Prin acest acord, membrii TechHub, inclusiv cei ai TechHub Bucureşti, vor putea să-şi prezinte produsele în faţa unor investitori din Silicon Valley, în cadrul proiectului Google for Entrepreneurs International Demo Days. În plus, aceştia vor putea aplica pentru mai multe programe prin care vor avea acces la noi pieţe – Google for Entrepreneurs Exchange, dar şi la programe de finanţare prin intermediul Google Cloud Platform.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 1 mld. euro pentru proiectele cu fonduri europene nerambursabile

    Volumul creditelor este dat de valoarea facilităţilor destinate implementării proiectelor care au beneficiat de ajutor public nerambursabil în perioada de programare 2007-2013, precum şi de facilităţile aprobate pentru emiterea de scrisori de confort. Activitatea de susţinere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile implică atât o gamă completă de produse de creditare destinate fiecărei componente a proiectului de investiţii (scrisoare de confort, scrisoare de garanţie bancară, credit punte, credit de investiţii, linie de TVA), cât şi servicii de consultanţă de specialitate ante şi post implementare şi monitorizarea riguroasă de către bancă a fazei de implementare a proiectului de investiţii.

    Concret, prin acest pachet complex de produse şi servicii, UniCredit Bank a aprobat cofinanţarea contribuţiei private pentru un număr de aproximativ 1.400 de proiecte în cadrul tuturor programelor operaţionale destinate mediului privat. Cea mai mare pondere a înregistrat-o sectorul industrial (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice), cu circa 40%, urmat de agricultură (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), cu 35%, şi de proiectele din cadrul Programului Operaţional Regional, cu 10%. Creditele punte, care au ca sursă de rambursare sumele încasate de la autorităţi, au reprezentat aproximativ 40% din volumul creditelor aprobate, înregistrând valori individuale cuprinse între 20 de mii şi 20 de milioane de euro.

    “Dincolo de semnificaţia pragului valoric, ne bucură componenta calitativă a portofoliului de proiecte finanţate de UniCredit Bank. Am acoperit întreaga tipologie de beneficiari eligibili privaţi şi publici – de la întreprinderi mari şi IMM, până la autorităţi publice locale, ONG, universităţi sau institute de cercetare -, dar şi de proiecte eligibile, de la investiţii în active tangibile şi intangibile şi până la programe precum cele de pescuit sau de cooperare transfrontalieră. Am finanţat proiecte sustenabile, capabile să producă locuri de muncă, rate crescute de eficienţă, plusvaloare pentru companii şi pentru comunităţile în care acestea îşi desfăşoară activitatea – o strategie aliniată abordării băncii de a rămâne alături de clienţii săi pe termen lung, în condiţiile în care creditele de investiţii acordate au maturităţi între trei şi şapte ani”, a declarat Valentin Boldeiu, coordonator al Departamentului pentru fonduri europene din cadrul UniCredit Bank. 

    Şi în perioada de programare financiară 2014 – 2020, UniCredit Bank va continua să sprijine activ companiile beneficiare de finanţări nerambursabile, acordând o importanţă specială segmentului de instrumente financiare finanţate din fonduri europene. Banca analizează în prezent noi oportunităţi de a participa în calitate de intermediar financiar în cadrul unor scheme de garantare oferite de iniţiativele Comisiei Europene (Horizon 2020 – Programul cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene, COSME – Programul de competitivitate pentru întreprinderi şi IMM şi SME Initiative – Iniţiativa pentru IMM), cu sau fără alocare bugetară naţională, ceea ce îi va permite să ofere clienţilor rate de dobândă şi condiţii de garanţii îmbunătăţite.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • Doi tineri români au creat un sistem prin care o locuinţă se poate închide pe Internet

    n sistem de introducere a datelor în computer utilizând un panou cu senzori ce detectează mişcarea mâinii şi un alt sistem compus din senzori prin care temperatura dintr-o locuinţă se reglează automat, iar uşa se închide prin Internet, printre proiectele câştigătoare EMECS-thon.

    EMECS-thon, un maraton de sisteme incorporate, a avut loc de vineri până duminică în laboratoarele Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, maratoane similare desfăşurându-se în paralel în alte cinci universităţi din Europa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La EMECS-thonul din Timişoara au participat şapte echipe, care au avut 48 de ore pentru a implementa de la zero un proiect.

    Duminică seara, juriul a desemnat echipele câştigătoare la trei categorii: “Cea mai bună idee tehnică”, “Cea mai bună idee de afacere” şi “Premiul de popularitate”.

    Premiul “Cea mai bună idee tehnică” a fost adjudecat de echipa IgnisReloaded – formată din studenţii Petra Csereoka, Denisa Greconici, Emanuel Vintilă – cu proiectul “3D tracking system”, un sistem de introducere a datelor în computer utilizând un panou cu senzori ce detectează mişcarea mâinii.

    Premiul pentru “Cea mai bună idee de afacere” a fost câştigat de echipa xTeam – formată din studenţii Aniţei Denis, Boitor Alexandru, Marian Iacob – care a prezentat proiectul “Smart house” – un sistem compus din mai mulţi senzori care automatizează o casă şi reglează automat temperatura ambientală, diminuează luminile şi permite încuierea uşii prin Internet.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum să faci bani din cai verzi pe pereţi

    În atelierul celor două antreprenoare se produc autocolante, tapet, dar şi rafturi, cuiere şi ceasuri. Însă nu orice fel de autocolante, ci unele ce prisosesc de creativitate şi ludic. V-aţi imaginat vreodată cum ar arăta numărătoarea haioasă cu „Un elefant, pe o pânză de păianjen” imaginată ca un autocolant pentru camera copilului? Sau capra cu trei iezi? Sunt doar câteva dintre autocolantele ce sunt disponibile la atelierul Cai verzi pe pereţi.

    Atelierul de creaţie a apărut în a doua jumătate a anului 2009 din cauza situaţiei economice de la aceea vreme, dar şi din cauza constrângerii creative de la birou. „Când lucram cu colega mea, Bianca Bărbieru, într-un birou de design interior, ne doream mai multă libertate în ceea ce privea activitatea de creaţie. În acelaşi timp, din cauza situaţiei economice generale, pentru că era începutul crizei, lucram sub presiunea lipsei de proiecte şi tensiunilor din birou. Astfel s-au înfiripat nişte discuţii despre freelancing”, spune Ana Bănică. În acest mod a apărut ideea autocolantelor, „iar numele, deşi iniţial am avut tendinţa de a fi mai conservator, a apărut într-o dimineaţă, la cafea, în cadrul unei discuţii amicale despre intenţiile noastre”, adaugă ea. Numai că intenţiile lor nu s-au dovedit a fi doar nişte simple fantezii, ci o afacere care, după şapte ani, încă se află pe piaţă.

    Ideea de autocolante decorative a apărut după ce cele două partenere au folosit acest element în câteva amenajări interioare pentru o firmă care se ocupa de producţie publicitară. Bianca a venit cu propunerea şi s-au pus pe treabă, au început schiţeze primele modele şi să lucreze la un site, o platformă unde îşi puteau promova proiectele. Mai trebuia să găsească o soluţie pentru partea de producţie. Cum nu aveau capital, pentru că abia absolviseră facultatea cu un an în urmă, căutau un partener de producţie. Întâmplarea a făcut ca o cunoştinţă să aibă „un mic cutter plotter”, un dispozitiv care poate printa creaţiile grafice pe mai multe tipuri de materiale, iar acest lucru le-a permis să pornească treaba.

    Primul sticker produs a fost un liliac cu ochii bulbucaţi, vândut cu 30-40 de lei. Responsabile pentru produsele Cai verzi pe pereţi sunt chiar creatoarele atelierului, numai că Bianca a decis să plece din Capitală. „Din 2014 ea a plecat din Bucureşti şi a schimbat domeniul de activitate. Astfel am rămas doar eu ilustrator şi designer la Cai verzi pe pereţi”, spune Ana Bănică. „Nu am avut niciodată angajaţi pe partea de creaţie, fiindcă am construit un brand care se identifică în totalitate cu noi: desene simple dar expresive, însoţite de cele mai multe ori de o doză de umor sau romantism”.

    Partea de producţie este realizată tot de Ana Bănică, doar în perioadele aglomerate din an apelând la mai mulţi colaboratori pentru producţie. „În timp, am şi îmbogăţit paleta de decoraţiuni de perete cu câteva modele de tapet şi mici obiecte de mobilier, cum sunt cuierele şi rafturile. Pentru acestea colaborez cu o firmă de print şi cu un atelier care lucrează metalul”, spune Bănică.

    Multe dintre produsele Cai verzi pe pereţi conţin motive specifice româneşti (capra cu trei iezi, vulpi la struguri sau brâul românesc), dar şi motive urbane – ciclism, câini amorezaţi, mimi, pegaşi sau unicorni, iar publicul predominant al afacerii este din ţară. „În 2015 am avut 230 de comenzi, pentru unul până la cinci produse, din România, 22 de comenzi în străinătate şi câteva proiecte personalizate, la cererea clienţilor sau arhitecţilor care doresc să colaboreze cu mine în cadrul unor amenajări mai ample”, povesteşte antreprenoarea. În funcţie de complexitate şi mărimea autocolantelor, preţul acestora variază de la 30 de lei până la 230 de lei. Tapetele sunt mai scumpe şi încep de la 150 de lei, însă un tapet numit „Cântecul sirenei” se vinde cu 770 de lei. Unele produse pot părea prea scumpe pentru piaţa din România, însă îşi găsesc un loc în casele străinilor. „Încep să apară din ce în ce mai mulţi clienţi din străinătate, ceea ce este o mare bucurie. Mă încântă foarte mult să ştiu că autocolantele  Cai verzi sunt lipite pe pereţi din case de prin toată Europa, dar şi de pe alte continente”, mărturiseşte Bănică. Atelierul nu produce numai pentru clienţi individuali, ci poate executa lucrări şi pentru companii pentru proiecte mai mici sau mai mai mari.

    Atelierul Cai verzi pe pereţi se află în peisajul românesc creativ de 7 ani, însă nu a fost un drum lipsit de hopuri, în special din cauza faptului că partenerele nu au avut un capital de investiţii şi nici un plan de afaceri. „A durat cam trei-patru ani să ne punem pe picioare cât de cât şi să reuşim să ne susţinem doar din asta. În acest timp am lucrat şi amenajări de interior, dar şi graphic design. Acum desenez şi produc full time Cai verzi pe pereţi şi probabil foarte curând va veni clipa în care va trebui să-mi găsesc un colaborator permanent”, spune Ana Bănică. Despre finanţare, ea spune că nu a investit foarte mult. „Afacerea s-a dezvoltat organic. Am achiziţionat aparatură în valoare de aproximativ 1.500 de euro după un an de activitate, materialele consumabile costă destul de mult, plătesc chiria pentru atelier, iar investiţiile în promovare au fost minime”, continuă ea.

    Cu toate acestea, 2015 a însemnat un an în care încasările au ajuns undeva pe la 11.500 de euro, iar profitul în jur de 6.000 de euro, potrivit lui Bănică. La atingerea acestor valori a contribuit şi creşterea pieţei de design autohton din ultimii ani, când tot mai mulţi tineri încearcă să-şi vândă produsele. Dizainăr este un alt exemplu din peisajul local, o platformă online unde designeri (printre care şi Cai verzi pe pereţi) îşi pot expune şi vinde produsele.

    Pentru anul în curs, antreprenoarea vrea o creştere a businessului şi caută un colaborator permanent pe partea de management şi/sau producţie. Cât despre încasări, Ana Bănică este optimistă, „începutul de an se arată promiţător, însă, până la urmă eu sunt «artistul» şi nu aş putea face o estimare realistă.”

  • Căutăm proiecte care schimbă comunitatea în bine

    Am auzit de nenumărate ori că schimbarea începe cu propria persoană, cu prieteni sau cu cei apropia]i, care ne împărtăşesc valorile şi idealurile. Astfel se nasc proiectele care schimbă în bine lumea, astfel apar idei care se transformă în proiecte, care devin sau se integrează în campanii şi care ob]in rezultate neaşteptate.

    Vrem să descoperim aceste proiecte şi să povestim lumii despre ele. De aceea Samsung şi Business Magazin lansează provocarea de a găsi proiecte şi oameni cu iniţiative curajoase.  Astfel de iniţiative sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru pentru că sunt mici, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.

    După un an în care Generaţia A a prins contur, de la lansarea smartphone-urilor Samsung Galaxy A din 2015, acum ne dorim să îi dăm o voce mai puternică. Imaginaţi-vă ce ar putea face această generaţie dacă ar avea acoperire naţională, dacă ar şti şi ar vorbi despre ei mii şi zeci de mii de români? Ar putea prinde aripi şi ar putea schimba lucrurile în bine la un nivel mult mai însemnat. Nu doar pentru o comunitate, ci pentru 10 sau 100 de comunităţi.

    Aşa că până pe 14 februarie oamenii pot propune iniţiative şi proiecte frumoase pe site-ul campaniei, http://generatiaa.ro/business-magazin. 

    Acolo se completează un formular simplu, cu date despre persoana care înscrie şi date despre proiectul propus. |n perioada 17 februarie – 24 februarie vor fi supuse la vot 30 de proiecte pentru a le selecta pe cele mai bune 10. Acestea vor câştiga expunere naţională, pentru a le ajuta să se dezvolte mai repede şi mai eficient, pentru binele tuturor. Persoanele care înscriu proiecte pot câştiga prin tragere la sorţi un smartphone Samsung Galaxy A5.

    Câştigătorul telefonului va fi anunţat pe 16 februarie, pe pagina de Facebook Samsung România. Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi afişate pe site pe 26 februarie, iar în luna martie vor avea un parte de un proiect de presă dedicat lor.

    Ce înseamnă un proiect care schimbă comunitatea în bine? Vă oferim un exemplu: „YouthBank“. La baza conceptului YouthBank stă faptul că tinerii sunt cei care vor modela viitorul. Paradoxal însă, oportunităţile lor de a modela prezentul nu sunt întotdeauna prezente. Potenţialul tinerilor, creativitatea şi energia lor sunt valorificate de societate doar parţial. YouthBank oferă tinerilor un cadru în care ei să lucreze împreună şi să ia decizii privind comunitatea din care fac parte. Anual în România în medie 15 tineri din fiecare oraş în care este implementat programul YouthBank cu vârste între 15 şi 20 ani, cunoscuţi ca „cei mai tineri bancheri din România“ constituie, promovează şi administrează transparent un fond special destinat finanţării şi implementării proiectelor de către liceeni.

    Este un mecanism prin care sunt încurajate comportamente ale tinerilor legate de caritate, iniţiativă civică şi responsabilitate.
    Astfel de proiecte vrem pentru Generaţia A!

    http://generatiaa.ro/business-magazin
     

  • Business sau o mişcare socială? Interviu cu Gabriela Gandel, managing director global al Impact Hub

    Impact Hub este un business sau o mişcare socială? După o perioadă de criză şi de căutare a răspunsului la această întrebare, fondatorii reţelei, un grup de oameni devotaţi inovaţiei sociale, au decis să continue cu un nou model de inovaţie organizaţională. După ce l-au găsit, au schimbat şi echipa de management, iar fostul director global al AIESEC, Gabriela Gandel (absolventă de ASE şi crescută la Vălenii de Munte), a devenit managing director global al noului Impact Hub.

    Cum îţi explici că ai devenit, la 10 ani de carieră, managing director global al Impact Hub?

    Încă de la începutul adolescenţei am fost activă în diverse activităţi cu impact, mai ales prin voluntariat şi probabil influenţată puternic de contextul familial (am crescut într-o familie cu tată preot şi cu o mamă farmacistă, foarte implicaţi în comunitate). A urmat experienţa cu ProVita România, apoi cu AIESEC, odată ce am ajuns în ASE. Din 2004 am început munca în domeniul dezvoltării organizaţionale, de echipă şi personale cu Human Invest Romania ca trainer asociat. Apoi din 2005 am început rolurile profesionale cu AIESEC, inclusiv în echipa globală a AIESEC din 2006 până în 2008. Apoi am decis să lucrez cu Future Considerations pentru a sedimenta perspectiva globală şi practicile de dezvoltare organizaţională şi de echipă către crearea unei organizaţii democratice, antreprenoriale şi relevante în ziua de astăzi (îmbinând concepte de business şi de impact şi de contribuţie socială). Din 2010 am început să lucrez alături de Impact Hub. Am plecat din România în 2006 în urma selecţiei ca Vicepreşedinte Resurse Umane în echipa AIESEC globală. Prima ţară în care am lucrat a fost Olanda, apoi m-am mutat în Londra – Marea Britanie, iar după 5 ani ne-am mutat în Austria, Viena. Aşadar, în total am trăit şi lucrat în 3 ţări, însă din 2006 sunt în afara ţării în care locuiesc (fie ea Olanda, UK sau Austria) mai mult de 150 de zile din an şi am vizitat şi lucrat în peste 50 de ţări din toate continentele.

    Cum s-a întâmplat numirea la conducerea AIESEC?

    În 2007 am decis să candidez ca preşedinte al AIESEC global. La momentul respectiv, AIESEC exista în aproximativ 120 de ţări şi teritorii, avea în jur de 15.000 de membri şi crea 4.500 de experienţe internaţionale de lucru pe an. Viziunea mea a fost să aducem organizaţia la o rată de creştere semnificativă şi să creştem relevanţa experienţelor oferite tinerilor atât de lucru internaţional, cât şi de a conduce echipe şi proiecte. Astăzi organizaţia are peste 40.000 de membri, oferă peste 15.000 de experienţe internaţionale anual, există în peste 130 de ţări şi reuşeşte să lucreze în colaborare cu unele dintre cele mai importante companii (Apple, ING, Alcatel, PwC, etc.), NGO-uri (Ashoka, SOS) şi GO-uri (UN) din lume. Mandatul meu a fost un moment‑cheie pentru organizaţie, pavând drumul către acest succes prin crearea unei culturi organizaţionale focusate pe rezultate şi colaborare, modificarea sistemelor organizaţionale învechite şi crearea de parteneriate noi relevante viziunii pe termen lung.

    De la conducerea AIESEC ai plecat la Future Consideration, care a fost numit în 2014 cel mai democratic loc de muncă din lume. Cum e să lucrezi la cel mai democratic loc de muncă din lume?

    Future Considerations este o firmă boutique de consultanţă focusată pe dezvoltarea de lideri, facilitarea proceselor de transformare organizaţională şi crearea de echipe performante. Lucrează mai ales cu echipele de management din companiile globale cu sedii principale în Londra şi foloseşte metode şi modele de lucru care sunt inovative şi îmbină consultanţa clasică (management consulting) cu cele mai progresive idei în dezvoltarea/psihologia umană şi organizaţională. Am decis să lucrez cu Future Considerations pentru că mi-a dat şansa să lucrez în multe industrii – de la industria bancară, la consultanţă, artă şi industria petrolului – la nivelul cel mai înalt şi să pot ajunge rapid în conducerea de proiecte globale interesante şi ambiţioase. În cei aproape 4 ani cu Future Considerations am făcut multe proiecte, însă unul din cele mai dragi unde am fost program director a fost Next Generation Development Program – un program de 9 luni livrat cu echipele de senior management în HSBC în care învăţăm un nou model de leadership.

    Şi ce o face totuşi cea mai democratică organizaţie?

    Future Considerations a fost o adevarată şcoală de viaţă – o organizaţie pe care noi, ca angajaţi, o puteam schimba şi influenţa alături de fondatori. O organizaţie în care dialogul deschis era o cerinţă, în care feedbackul era esenţial şi dezvoltarea personală şi de echipă un ingredient pe care noi îl consumam în fiecare zi şi nu doar îl promovam clienţilor. Am avut lideri inspiraţionali şi spaţiu de leadership şi creativitate cu mult suport din partea colegilor. În 2010 am schimbat chiar şi organizarea legală a companiei într-o cooperativă, deţinută de angajaţi – o ultimă picătură în a fi cu adevărat o organizaţie democratică.

    Cum a reuşit Impact Hub să te recruteze din locul de muncă perfect?

     Impact Hub a fost în jurul meu de mulţi ani – probabil de prin 2008. Prieteni din diverse contexte de lucru sau cunoştinţe din domeniul profesional au construit un Impact Hub în oraşul lor (Viena, Amsterdam) sau au fost implicaţi în diverse proiecte cu Impact Hub. Chiar am participant şi eu în câteva proiecte înainte de a lua în considerare rolul pe care îl am astăzi. Nu m-am gândit că ar fi o oportunitate pe termen lung până când nu am primit un mesaj din partea unuia din liderii lor globali care tocmai conducea un proces de schimbare semnificativă în organizaţie. În 2010, Impact Hub a trecut de la o structură organizaţională de franciză la o structură de reţea internaţională în care organizaţiile membre deţin activele colective ca parte dintr-o asociaţie globală şi reprezintă forumul decizional final – în alte cuvinte, o reţea bazată pe democraţie, viziune şi colaborare. Dat fiind că pasiunea şi realizările mele profesionale sunt exact în genul acesta de organizaţie şi proces de transformare, liderii de atunci m-au invitat să îi ajut să definească şi să stabilizeze acest nou model organizaţional. Am acceptat provocarea mai ales pentru aspectul global, tipul de organizaţie, oportunitatea de influenţă şi de leadership, şi foarte mult din cauza viziunii ambiţioase de a creşte cea mai mare comunitate de antreprenori de businessuri cu impact, dedicaţi rezolvării celor mai importante probleme din societăţile lor.  

    Care este rolul tău la Impact Hub din poziţia actuală?

    Rolul meu a fost acelaşi de la început – managing director network development. Ce s-a schimbat însă foarte mult în ultimii 5 ani a fost scopul şi dimensiunea organizaţiei. Când am început, rolul se referea la doar 23 de Impact Hub-uri (pe atunci Hub-uri) mai ales în Europa şi America de Nord. Astăzi avem 76 de Impact Hub-uri deschise în toate continentele şi încă 20 în proces de fondare cu peste 11.000 de membri activi care lucrează să creeze impact social pozitiv.

    Cum îţi împarţi timpul?

    Concret, responsabilităţile mele sunt de a găsi şi de susţine în procesul de fondare noi echipe interesate în deschiderea unui Impact Hub în regiunile pe care ne concentrăm – de exemplu, anul acesta mai ales Africa, America Latină şi SE Asiei – dar şi lucrul cu echipe care vin din regiuni deja existente. În plus, eu sunt responsabilă de sistemele care cresc colaborarea, schimbul de cunoştinţe şi resurse, cât şi diversele sisteme suport către toate Impact Hub-urile deja deschise. O zi normală începe cu munca pe un proiect important (fie el despre dezvoltarea unui nou concept de eveniment global sau înţelegerea strategiei necesare de a intra pe o nouă piaţă), urmată de procesarea inbox-ului şi de obicei între 5 şi 7 conferinţe telefonice cu diverse echipe, parteneri sau colegi de echipă pentru diversele proiecte pe care le conducem împreună. 

  • (P) Căutăm proiecte care schimbă comunitatea în bine

    Vrem să descoperim aceste proiecte şi să povestim lumii despre ele. De aceea Samsung lansează provocarea de a găsi proiecte şi oameni cu iniţiative curajoase.  Aceste iniţiative sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru pentru că sunt mici, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră. Business Magazin a avut mereu o relaţie specială cu tinereţea, cu dinamismul acesteia şi cu schimbările în bine ale societăţii şi de aceea s-a alăturat şi susţine acest proiect.

    După un an în care Generaţia A a prins contur, de la lansarea smartphone-urilor Samsung Galaxy A din 2015, acum ne dorim să îi dăm împreună o voce mai puternică. Imaginaţi-vă ce ar putea face această generaţie dacă ar avea acoperire naţională – dacă ar şti şi ar vorbi despre ei mii şi zeci de mii de români. Ar putea prinde aripi şi ar putea schimba lucrurile în bine la un nivel mult mai însemnat. Nu doar pentru o comunitate, ci pentru 5, 10 sau 100 de comunităţi.

    Aşa că până pe 14 februarie oamenii pot propune iniţiative şi proiecte frumoase pe site-ul campaniei, http://generatiaa.ro/business-magazin.

    Acolo se completează un formular simplu, cu date despre persoana care înscrie şi date despre proiectul propus. În perioada 17 februarie – 24 februarie vor fi supuse la vot 30 de proiecte pentru a le selecta pe cele mai bune 10. Acestea vor câştiga expunere naţională, pentru a le ajuta să se dezvolte mai repede şi mai eficient, pentru binele tuturor. Persoanele care înscriu proiecte pot câştiga prin tragere la sorţi un smartphone Samsung Galaxy A5. Câştigătorul telefonului va fi anunţat pe 16 februarie, pe pagina de Facebook Samsung România. Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi afişate pe site pe 26 februarie, iar în luna martie vor avea parte de un proiect de presă dedicat lor.

    Ce înseamnă un proiect care schimbă comunitatea în bine? Vă oferim un exemplu: „Uleiosul“. Marian Scafaru este un tânăr care şi-a propus să schimbe mentalitatea românilor, obişnuiţi să arunce la chiuvetă uleiul folosit la gătit. Cum un litru de ulei poate acoperi cu o peliculă o suprafaţă de 10.000 mp de apă şi este foarte dificil de îndepărtat, un astfel de obicei diminuează constant resursele de apă mai curată. Marian se deplasează la domiciliul persoanelor şi colectează uleiul, ce ajunge ulterior în Austria, unde este transformat în biodiesel. Astfel, Marian le permite oamenilor să recicleze, iar aceştia au parte nu numai de o apă mai curată, ci şi de un aer mai curat prin susţinerea unui proiect ce promovează folosirea unui mijloc de transport nepoluant, cargo bicicleta. Astfel de proiecte vrem pentru Generaţia A!

    http://generatiaa.ro/business-magazin

  • Immofinanz şi-a vândut portofoliul logistic pentru 305 milioane de euro

    Immofinanz a anunţat astăzi finalizarea vânzării  portofoliului său logistic către Blackstone. Blackstone va integra toate activele în Logicor, platforma logistică europeană a companiei. Vânzarea apresupune un aflux net de numerar (după rambursarea creditelor) de aproximativ 305 milioane de euro. Din acest total, aproximativ 245 milioane de euro vor fi transferate imediat. Restul sumei va fi achitată până la sfârşitul lunii octombrie 2016, după transferul celor trei proiecte de dezvoltare ce vor fi finalizate de către Immofinanz, conform acordului încheiat.

    Tranzacţia se bazează pe o valoare totală a proprietăţilor de aproximativ 536 milioane de euro, excluzând costurile restante de construcţie de aproximativ 28 milioane de euro pentru cele trei proiecte de dezvoltare. Acest preţ reflectă valoarea proprietăţilor la data de 31 iulie 2015.

    „Prin această vânzare, finalizăm reorientarea IMMOFINANZ pentru a ne concentra exclusiv pe active din sectoarele comerciale de retail şi birouri. Fondurile generate din această tranzacţie vor consolida bilanţul contabil şi vor fi investite în extinderea portofoliului nostru de birouri de înaltă calitate din Germania, până în 2018″, a explicat Oliver Schumy, CEO al IMMOFINANZ.   

    Blackstone a achiziţionat toate cele 36 de proprietăţi logistice finalizate, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 1 milion metri pătraţi. Proprietăţile sunt localizate, în principal, în Germania (24), precum şi în Ungaria (5), România (3), Polonia (2), Slovacia (1) şi Rusia (1). Tranzacţia a inclus, de asemenea, trei proiecte în dezvoltare din Hamburg (Germania), Bucureşti şi Ploieşti (România), precum şi un stoc de terenuri.