Tag: producator

  • Vânzările de sărbători aduc piaţa vinului la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani

    România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 milioane hl), Ungaria (2,9 milioane hl) şi Austria (2,4 milioane hl), este printre puţinele state europene care înregistrează o creştere faţă de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

    Dacă în 2012, piaţa vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investiţiilor realizate de producători şi ca urmare a creşterii consumului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Reynaers achiziţionează Forster Profilsysteme

    Această achiziţie este rezultatul unei decizii strategice de consolidare a poziţiei de lider pe piaţă, atât pentru Grupul Reynaers, cât şi pentru Forster ca furnizori de soluţii din aluminiu respectiv oţel pentru domeniul construcţiilor. Forster Profilsysteme şi Reynaers Aluminium vor continua să funcţioneze independent – livrând produse şi servicii pe pieţele proprii – ca două companii separate sub umbrela Grupului Reynaers.

    Înfiinţată în 1874, Forster Profilsysteme este specializată în dezvoltarea, producţia şi comercializarea de sisteme din oţel şi oţel inoxidabil de înaltă calitate pentru uşi, ferestre şi faţade. Profilele sunt furnizate clienţilor din întreaga lume din centrul de producţie de 14.000 m² situat în Arbon, Elveţia. Grupul Forster are un număr total de 210 angajaţi în sediul central din Elveţia şi reprezentanţele regionale din 11 ţări.


    „Poziţia de lider a Forster în dezvoltarea şi producţia de sisteme din oţel şi oţel inoxidabil de înaltă calitate este completată perfect de rolul de lider al Grupului Reynaers ca furnizor de soluţii din aluminiu.”, a declarat Martine Reynaers, CEO al Grupului Reynaers.

    „Odată cu adăugarea Forster în portofoliul nostru, vom putea satisface toate cerinţele actuale şi viitoare pentru soluţii de oţel şi aluminiu de înaltă calitate, realizate cu atenţie la siguranţă şi design. Sunt încrezătoare că unindu-ne forţele ne vom întări scopul comun de a avea o creştere durabilă pentru angajaţiii, clienţii şi partenerii noştri.”, a continuat Martine Reynaers, CEO al Grupului Reynaers.
     

  • O nişă de business: robinete lucrate manual

    Nemulţumit de oferta de robinete, baterii şi capete de duş din care ar fi trebuit să aleagă pentru renovarea unor case din Londra, deoarece considera că aceste obiecte, disponibile numai în versiuni cromate, i-ar fi stricat aspectul băilor, britanicul Daniel Lee a căutat o soluţie şi ideea salvatoare i-a venit după ce a văzut robinetele şi capetele de duş de alamă de la un hotel din Los Angeles.

    Întors în ţară, şi-a cumpărat echipamentele necesare şi s-a apucat de proiectat şi confecţionat manual robinete, baterii şi seturi de duş din alamă fără piese turnate sub marca Studio Ore, fiind de părere că ele se potrivesc mai bine băilor cu marmură, pentru care a găsit cumpărători dornici de calitate şi dispuşi să plătească cel puţin 700 de lire pentru un produs.

  • Cele mai ÎNTUNECATE SECRETE ale industriei auto germane. Câţi oameni mor pentru ca producătorii auto să facă miliarde de euro

    Despre celălalt ingredient, ignoranţa (faţă de corupţie, de exploatarea copiilor, de violenţa poliţiei şi chiar de moarte) scrie Handelsblatt, principalul ziar financiar al Germaniei.

    Analiza din Handelsblatt, ”Cele mai întunecate secrete ale industriei auto germane“, începe cu povestea lui Mzoxolo Magidiwana, un tânăr sud-african de 24 de ani. Cunoscuţii îi spun ”mortul viu“ pentru că nu-şi va reveni niciodată după traumele fizice suferite când poliţia a deschis focul asupra lui şi a colegilor săi în urmă cu cinci ani. Gloanţele i-au sfâşiat abdomenul, iar în braţul drept nu mai are nicio putere; şi nici nu mai poate merge bine. A fost operat, dar găurile prin care au ieşit gloanţele sunt încă vizibile. 

    Magidiwana a fost unul dintre liderii celor 3.000 de mineri care au intrat în grevă pe 12 august 2012 pentru a protesta faţă de condiţiile de muncă precare şi faţă de salariile mici de la mina de platină Marikana, din Africa de Sud. Muncitorii erau plătiţi cu echivalentul a doar 400 de euro pe lună pentru munci care le rupeau spatele la propriu. Sub pământ, erau pândiţi de accidente, iar praful omniprezent îi îmbolnăvea. La suprafaţă, respirau fumul toxic provenit din topitoria de platină.

    Reacţia brutală a poliţiei locale, care a acţionat în coordonare cu compania minieră britanică Lonmin, a fost mai târziu descrisă ca un masacru. Forţele de ordine au tras 400 de gloanţe în mulţime, ucigând 37 de muncitori şi rănind mult mai mulţi.

    Iar acum, după cum spune Magidiwana, ”companiile germane poartă o parte din responsabilitatea tragediilor de la Marikana“. El se referă la producătorii de automobile din Germania care cumpără platină produsă în mina sud-africană. Şi nu doar companiile germane cumpără platină de la Lonmin. Minerii sud-africani îşi riscă propria sănătate şi propria viaţă pentru ca nemţii să fie sănătoşi. Iar crimele şi abuzurile din zona Marikana nu au încetat după masacrul de acum cinci ani. Lonmin este furnizor de platină pentru producătorii occidentali. Colosul german din industria chimică BASF este unul dintre importatorii cei mai importanţi. Compania foloseşte platina pentru placarea convertizoarele catalitice, care sunt apoi instalate pe maşinile germane. Se poate spune că muncitorii sud-africani îşi pun în pericol sănătatea pentru ca nemţii să aibă aerul curat în oraşele lor. Indirect, se poate spune chiar că autovehiculele germane au o parte din responsabilitate pentru moartea şi suferinţa muncitorilor nu numai din Marikana, ci din minele din întreaga lume. Acest lucru este valabil pentru multe alte companii mari şi respectabile care procesează materii prime obţinute din mine, cum ar fi producătorii de telefoane mobile Apple şi Samsung.

    În Congo, mii de copii sapă în mine după cobalt. În China, pulberea din exploatarea grafitului poluează aerul şi apa. Grafitul este folosit la bateriile maşinilor electrice şi cele ale telefoanelor mobile inteligente. În Peru, protestele muncitorilor din minele de cupru au degenerat în violenţă. Produsele din toate aceste mine ajung în maşinile germane.

    Lanţul de aprovizionare a industriei auto germane pare curat, însă materiile prime cu care este alimentat rămân murdare. Mult timp, producătorii de automobile au ignorat problema. Tot ce îi interesa era ca preţul să fie mic şi calitatea materialelor să fie bună. Însă în ultimii ani au devenit mai conştienţi de responsabilităţile pe care le au în societate. Bombardaţi cu rapoartele şocante despre abuzurile privind drepturile omului şi de scandalul emisiilor toxice ale motoarelor diesel VW, executivii din industria auto au acţionat în sensul verificării procedurilor de achiziţie şi al găsirii de soluţii. Daimler, BMW şi VW nu neagă că există o problemă în lanţul de aprovizionare şi că trebuie să-i găsească cumva o rezolvare. BMW se concentrează pe această problemă din 2012, căutând să facă cât mai transparente posibil sursele lanţului de aprovizionare. Producătorul de maşini de lux aproape că a reuşit acest lucru cu sursele sale de oţel şi a identificat 30 de materii prime pentru a căror provenienţă doreşte mai multă transparenţă.

    ”Încălcarea drepturilor omului sau abuzurile în ceea ce priveşte poluarea sau exploatarea mediului nu sunt conforme cu principiile noastre sau nu se încadrează în standardele premium ale produselor noastre şi ar putea avea drept consecinţă evitarea maşinilor noastre de către clienţi“, explică Ferdinand Geckeler, managerul de sustenabilitate al BMW.

    Geckeler spune că BMW are un sistem de semaforizare pentru materii prime fără provenienţă certificată. O agenţie externă monitorizează lanţurile de aprovizionare ale BMW, evaluează dealerii, companiile miniere şi ţările de origine şi atribuie culori. Materialele marcate cu verde pot fi achiziţionate fără nicio reţinere. Galben indică faptul că achiziţiile se fac cu condiţia îmbunătăţirii standardelor. Produsele marcate cu roşu sunt evitate.

    ”Scopul nostru este ca 95% dintre furnizorii noştri să primească lumină verde. Însă pentru 1 până la 3 procente lumina este încă roşie“, spune directorul Geckeler. Este recunoscut faptul că lanţul de aprovizionare nu va fi niciodată fără riscuri.

    Scandalul dispozitivelor cu care VW şi-a dotat motoarele diesel pentru a trişa în testele de poluare de laborator i-a pus în gardă pe producătorii auto în legătură cu riscurile publicităţii negative.

    ”Problemele de mediu sau sociale legate de producţia de materii prime într-o ţară îndepărtată pot ajunge acum în ziarele de aici în câteva ore“, spune Horst Wildemann, profesor de economie şi specialist în logistică auto la Universitatea Tehnică din München. ”Şefii companiilor sunt într-adevăr speriaţi de aşa ceva. Scandalul motoarelor pe motorină le-a arătat că sentimentul public poate pune în pericol divizii întregi de afaceri.“

    O maşină medie germană cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan.

  • Cine este milionarul român care stă la bloc şi merge cu metroul la birou

    Florin Talpeş conduce grupul Bitdefender, cel mai mare producător de software din România. Astăzi, jumătate de miliard de utilizatori, de la familii la cele mai mari companii din lume, se bazează pe tehnologiile Bitdefender pentru a fi în siguranţă. Spre deosebire de alţi milionari romani care au cheltuit averi pe vile, yachturi său şi maşini luxoase, el locuieşte tot la bloc, scrie stirileprotv.ro
     
    Potrivit aceleaşi surse, Florin Talpeş nu conduce maşina, a renunţat la şcoala de şoferi. “E un timp interesant, e un timp care poate fi folosit. Prefer să lucrez ceva, să citesc ceva în timp ce maşina merge şi să nu uităm că deplasarea în Bucureşti poate să îţi ia ceva timp, între 15 şi 30 de minute este orice deplasare în Bucureşti. Cel mai mult folosesc taxiurile şi Bucureştiul are două aplicaţii interesante Startaxi şi Clevertaxi, folosesc din când în când Uber, folosesc din când în când metroul, fac cum zicem noi carsharing cu colegi de-ai mei”.
     
     
     
     
  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti se VINDE

    Antreprenorul Damian Mereu, care deţine producătorul de biscuiţi Croco din Oneşti (jud. Bacău), a scos businessul la vânzare, conform surselor ZF. 
     
    Compania este evaluată de piaţă între 80 şi 100 de mi­lioane de euro, iar la uşa antreprenorului au bătut investitori financiari şi strategici. Contactat de ZF, Damian Mereu a negat informaţiile. De proces se ocupă, conform datelor ZF, compania de audit şi consultanţă KPMG.
     
    Damian Mereu spunea anterior pentru ZF că a primit de-a lungul timpului oferte de vânzare, dar că prioritatea lui este de a finaliza investiţiile pe care le are în derulare.
     
  • El este somelierul de canabis al Canadei

    Rade Kovacevic este un cunoscător al canabisului, scrie BBC. El ocupă funcţia de head of customer experience la Canopy Growth Corporation, producător de canabis din Ontario, Canada, iar slujba sa constă în a se asigura că firma produce cea mai bună marijuana. Ca şi în cazul vinului, şi aici există diferite sortimente cu caracteristici speciale. “Unii oameni preferă  un Pinot Noir, alţii preferă un Bordeaux. Noi avem, de exemplu, un sortiment cu o aromă puternică de lămâie”, spune Kovacevic.

    “Ne uităm mai întâi la floare, să-i vedem textura, coloratura, apoi evaluăm şi alte caracteristici”, explică procesul de selecţie Kovacevic. 

    Compania produce canabis medicinal pentru canadieni, iar utilizarea acestuia în scopuri medicale este legală încă din 2001. Medicii presicriu canabis celor care suferă şi o folosesc, de exemplu, pentru ameliorarea durerii. Pacienţii se înregistrează online apoi comanda şi produsele din Canabis vin direct la ei acasă.

    Marijuana va  fi legalizată şi va putea fi folosită şi în scopuri recreaţionale începând cu iunie 2018, dar detaliile încă nu au fost stabilite de către autorităţi. Asta a făcut ca şi alţii să  fie interesaţi de asemenea produse, iar compania producătoare de vin şi bere Constellation Brands a investit 245 milioane de dolari în Canopy Growth.

    În 2016, Deloitte preconiza că o piaţă pentru marijuana în Canada ar putea ajunge la peste 26 de miliarde de dolari anual.

  • BMW va cheltui 7 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare în 2018

    „Aceasta este o sumă foarte mare. În termeni absoluţi semnifică aproape 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă valoarea combinată a cheltuielilor din 2011 şi 2012”, a declarat Peter într-un interviu pentru ziar, potrivit Reuters.

    „Cheltuielile vor rămâne ridicate şi în 2019”, a adăugat reprezentantul BMW.

    Peter a declarat, anterior, că anul acesta, cheltuielile de cercetare şi dezvoltare vor creşte pentru a ţine pasul cu cererea pentru emisii scăzute, maşini electrice şi tehnologie pentru conducere autonomă. Peter susţinea că cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare ar reprezenta aproape 6% din vânzări, anul acesta, de la 5,5% în 2016.

  • De ce aduce producătorul de mezeluri Angst carne de oaie din Noua Zeelandă? „Nu poţi să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie doar de limba”

     „Sunt unul dintre vânzătorii de carne de oaie – preparate, cotlete, pulpă, tot ce se poate vinde din oaie. Sursa? Noua Zeelandă. De ce Noua Zeelandă? Am vorbit cu mulţi ciobani şi le-am spus <>. Ei spun că e greu şi atunci aduc din Noua Zeelandă la un preţ care îmi convine. Nu poţi să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie doar de limbă”, a spus Sorin Minea în cadrul conferinţei „Romanian Food & Agribusiness”, a spus Sorin Minea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro