Tag: plecare

  • Se apropie sfârşitul Twitter?

    Alex Roetter şi Kevin Weil erau responsabili cu ingineria şi dezvoltarea de produs, Katie Stanton asigura relaţiile cu media, iar Brian „Skip“ Schipper se ocupa de resursele umane. Dorsey a revenit la conducerea companiei vara trecută şi, potrivit unei surse apropiate companiei, a acceptat cu condiţia ca tot Consiliul de Administraţie al Twitter să fie schimbat. Astfel se pare că dorinţa lui Dorsey este pe cale să se îndeplinească. Rămâne de văzut dacă va pleca şi Evan Williams, membru al boardului, cu care Dorsey a fondat compania.

    Jack Dorsey a revenit la conducerea Twitter cu speranţa de a redresa compania, care a intrat pe o traiectorie descendentă sub conducerea lui Dick Costolo. Dar situaţia nu pare să se fi schimbat, acţiunile Twitter au scăzut cu 50% de la numirea lui Dorsey în iulie anul trecut şi sunt tranzacţionate în prezent sub preţul ofertei publice iniţiale, pe fondul îngrijorărilor că Twitter nu reuşeşte să îşi crească în mod semnificativ numărul de utilizatori. Preţul acţiunilor a scăzut aproape constant din 2015 (o creştere a avut loc în februarie 2015 şi a ţinut doar până în aprilie), iar acum se vând cu 17 dolari.

    După plecarea celor cinci directori este de aşteptat ca Twitter să anunţe şi alte modificări la nivelul conducerii sale, inclusiv angajarea unui nou director de marketing, potrivit unor surse apropiate companiei. Aceeaşi sursă a precizat că platforma online va anunţa în curând numele a două noi persoane care au fost recrutate de Twitter.

    ARE ESTE PROBLEMA? Mulţi spun că Twitter este prea greu de utilizat, iar utilizatorii noi sunt îndepărtaţi de jargonul reţelei de socializare, fiind greu să afle ce este un retweet, de ce nu pot scrie mesaje mai lungi, cum să trimită un mesaj direct ş.a.m.d). Una din priorităţile companiei a devenit cum să-şi facă produsul mai prietenos cu utilizatorii.

    Jack Dorsey a declarat în mod public că una dintre priorităţile sale este simplificarea Twitter, pentru a atrage un public mai larg. Una dintre măsurile aplicate pentru a realiza acest fapt ar fi renunţarea la limita de 140 de caractere. Astfel, compania testează un produs (Beyond 140) ce permite publicarea mesajelor mai lungi. De asemenea, Twitter vrea să lanseze un serviciu care le va permite utilizatorilor să realizeze sondaje pe conturile lor. Astfel, platforma de microblogging vrea ca utilizatorii să analizeze chestiunile de interes pentru oameni, încurajându-i să se implice mai mult pe platforma online.

    De asemenea, Dorsey a declarat că Twitter trebuie să „angajeze şi să investească în talente” şi că este nevoie de o „regândire îndrăzneaţă”.
    De la întoarcere, Dorsey a lansat Moments, produs dezvoltat de Weil, ce ilustrează cele mai bune tweeturi, a concediat 300 de angajaţi şi l-a angajat pe Omid Kordestani, fost executiv la Google, pe postul de preşedinte executiv.

    Twitter şi-a crescut numărul de useri cu doar patru milioane de oameni în trei luni şi mulţi consideră că reţeaua nu are deloc direcţie clară şi strategii coerente. Compania încearcă diverse produse pentru a determina o creştere mai puternică a numărului de useri, dar fără succes până acum. Însă se pune problema: cui i se adresează Twitter, cine şi de ce să activeze pe platforma de microblogging? Unul dintre răspunsuri ar fi cel care a ajutat compania să crească ani de-a rândul, ştirile şi evenimentele în timp real. Numai că supremaţia companiei ar putea fi atacată, cel puţin în domeniul sportiv, de Facebook, care a anunţat că lansează o platformă dedicată evenimentelor sportive care va oferi utilizatorilor, în timp real, informaţii şi actualităţi despre diverse meciuri, mesaje publicate de fani, statistici şi comentarii ale unor experţi. Adică ceea ce Twitter face deja. În plus, platforma mai are avantajul că vedetele încă preferă Twitter pentru a comunica cu fanii lor.

    Am putea spune că Twitter începe să semene cu Yahoo de acum câţiva ani: executivi care vin şi pleacă, preţul acţiunilor scade în fiecare săptămână, iar un CEO vorbeşte despre schimbare, însă schimbarea nu are loc. În plus, previziunile pentru venituri în al patrulea trimestru nu sunt foarte ambiţioase, undeva între 695 şi 710 milioane de dolari, sub aşteptările analiştilor. Raportul financiar al Twitter pe 2015 va fi dat publicităţii pe 20 februarie, iar analiştii spun că veniturile pe anul trecut ar putea ajunge la 2,3 miliarde de dolari.
    Dorsey trebuie să prezinte un plan de schimbare a strategiei Twitter şi un plan de bătaie pentru ca soarta companiei să nu devină şi mai rea.

    DEGRINGOLADA YAHOO!

    Nu am pomenit degeaba, mai sus, de Yahoo!. Fostul gigant al internetului, care nu se află într-o situaţie roz, îşi regândeşte strategia. Boardul Yahoo discută posibilitatea vânzării diviziei de internet, adică căutare, mail etc., cam tot ce înseamnă Yahoo de fapt. Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă la conducerea Google, este supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei.

  • Drumul studentului Dragoş, din căminul Leu până la NASA. „Mi-am pierdut prietena, mi-am pierdut toţi banii, aveam doar un laptop şi un vis”

    El este Doctor Dragoş – Dragoş Brătăşanu, un tânăr român care-a plecat în 2008 să-şi facă doctoratul în Germania. A studiat ingineria aerospaţială, a câştigat premii de cercetare în Statele Unite ale Americii, trimitând un prototip de software la o companie americană.

    Totuşi, Dragoş spune că realizările sale nu se datorează faptului că ar fi un bun inginer, ci, mai degrabă, modului de raportare la probleme şi modului în care gândea fiecare situaţie în care era pus în parte. Şi-a dat seama, din propriile experienţe, că felul în care porneşti în drumul spre împlinirea unui vis este esenţial.

    A învăţat asta încă din studenţie când şi-a pus în minte să plece în Antarctica şi a reuşit. Era un student fără bani, care locuia în căminul Leu. „Mi-am dat seama că tot ce am făcut era strict despre cum gândeam, cum puneam pe hârtie un proiect de la zero şi îl transformam în ceva real”. Aşa a început povestea lui.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea tinerei de 27 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu patru ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • Trenul care opreşte într-o gară doar pentru un pasager

    La gara Kyu-Shirataki din Hokkaido, Japonia, o singură persoană circulă în mod regulat. Trenul opreşte de două ori pe zi, când singurul pasager, o elevă, pleacă şi se întoarce de la şcoală.

    Căile ferate nipone au decis, în urma cu trei ani,  să oprească de două ori pe zi în gara Kami-Shirataki din insula Hokkaido pentru această studentă. Numărul pasagerilor în staţia Kami-Shirataki a scăzut semnificativ în ultimii ani din cauza poziţiei sale izolate. Căile Ferate din Japonia se pregătea să închidă gara pentru totdeauna, când au observat că aceasta încă era utilizată în fiecare zi de o elevă.

    Trenul va funcţiona până în martie când eleva va absolvi liceul, iar gara va fi închisă definitiv.

  • Mişcare neaşteptată: ”Copilul minune” al Petromului, cel care a descoperit zăcămintele din Marea Neagră, a plecat din companie

     Gabriel Selischi, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de explorarea şi producţie, ar urma să părăsească boardul Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe baza acestei informaţii, iar Selischi nu a putut fi contactat.

    Gabriel Selischi, 48 de ani, este românul care din toamna anului 2013 are pe mână cea mai mare comoară din portofoliul Petrom, activitatea de explorare şi producţie, adică rezervele de petrol şi gaze ale companiei. Practic, prin activitatea sa, Selischi era responsabil pentru jumătate din producţia de gaze a României şi aproape toată producţia de petrol. Tot el coordona pariul Petrom cu zona de mare adâncime din Marea Neagră, cea mai provocatoare expediţie în care s-a avântat până acum producătorul de petrol şi gaze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea româncei din topul Forbes al celor mai de succes tineri din SUA

    Clujeanca Anda Gânscă (27 de ani), fondatoarea platformei sociale Knotch, apare în Topul Forbes SUA 2016 al tinerilor de succes care au sub 30 de ani. Gânscă a fost inclusă în top la categoria marketing and advertising. De asemenea, în top apar şi John Boyega – actorul principal din „Războiul Stelelor – Trezirea Forţei”, cântăreţul Nick Jonas, bloggerul Kristina Bazan sau fotbalistul Sergio Aguero.

    Jurnaliştii Forbes SUA au selectat 600 de persoane dintr-o listă de 15.000 de tineri antreprenori, lideri creativi şi vedete consideraţi „cei mai buni dintre cei mai buni” în 20 de domenii de activitate, de la sportă, artă până la finanţe, sanatate sau ştiinţă.

    Anda Gânscă se află pe locul 10 în topul dedicat domeniului „Marketing şi Publicitate”.

    Ea a plecat la 18 ani din Cluj-Npoca pentru a studia la Stanford. După absolvire, a creat o aplicaţie de analiză statistică despre care presa internaţională spune că va revoluţiona pieţele globale ale publicităţii şi ale media online.

    Voiam să studiez în străinătate, am găsit prin Google Search 15 universităţi din toată lumea şi am aplicat la toate“, îşi aminteşte Anda Gânscă, CEO – ul platformei sociale pentru opinii Knotch, modalitatea prin care şi-a hotărât destinul, în Cluj-Napoca, la 18 ani. Opt ani mai târziu, tânăra îşi conduce maşina spre biroul ei din Silicon Valley, acordând în acelaşi timp la telefon interviul pentru Business Magazin în română, cu o combinaţie de accent ardelenesc şi american.

    Este una dintre zilele ei aglomerate, în care seara pleacă spre New York, unde se află cel de-al doilea birou al companiei. Gânscă este CEO-ul Knotch, start-up pe care l-a fondat în 2012 împreună cu o prietenă şi care a revoluţionat modalităţile de măsurare a efectului generat în rândul publicului de conţinutul media. Veniturile companiei nu sunt publice, iar Gânscă este discretă în ce priveşte cifrele legate de aceasta, din cauza clauzelor de confidenţialitate convenite împreună cu partenerii implicaţi, însă publicaţiile internaţionale vorbesc despre o finanţare de 1,5 milioane de dolari de la Universitatea Stanford şi  companiile de investiţii Great Oaks Venture Capital şi Greylock Partners obţinută în 2013.

    Anul acesta, platforma a mai obţinut o finanţare de 4 milioane de dolari de la aceiaşi investitori, la care s-a adăugat şi banca de investiţii Allen & Company, potrivit Crunch Base. Tânăra povesteşte că, în urma aplicaţiilor sale din 2007 (anul când a absolvit liceul în Cluj-Napoca), a fost acceptată la mai multe universităţi din Statele Unite ale Americii, însă prima sa opţiune era studiul filosofiei în cadrul universităţii Brown. Un telefon primit de la o profesoară a universităţii Stanford din California a determinat-o să îşi schimbe alegerea iniţială.

    „Asta este o şcoală de antreprenori, tu eşti antreprenor, trebuie să vii aici”, îşi aminteşte ea discuţia avută cu profesoara, de la care primise de altfel primul telefon din SUA. Pasionată de informatică şi de matematică de când se ştie, la Stanford a descoperit o nouă disciplină: statistica. „Când m-am dus la primul curs avansat de statistică, eram singura studentă din sală pasionată de ce ne povestea profesorul, aşa că am hotărât că trebuie să fac ceva în sensul acesta”. A început cu Stanford U.S. – Russia Forum, un forum la conceperea căruia a lucrat în timpul unui semestru de studii la Moscova şi care avea scopul de a găzdui schimbul de idei dintre ruşi şi americani. Nu a durat mult timp pentru ca ideea Knotch să se materializeze, iar după absolvire, în 2011, Gânscă era pregătită de antreprenoriat, după cum anticipase şi profesoarea ce o invitase.

    A început să se uite la piaţă „cu ochiul unui investitor” şi a realizat că în acel moment nu există modalităţi eficiente de a strânge date, în contextul în care discuţiile despre big data sunt din ce în ce mai populare. Cu ajutorul unui avocat, dar şi după ce a scris un plan de afaceri de 150 de pagini şi a zburat în România pentru a discuta cu ambasada, a reuşit să îşi obţină viza E2 necesară şi statutul de antreprenor în SUA.

  • Confesiunile unui fost model canadian care a plecat să lupte împotriva ISIS: ”Am fost înşelaţi. Nu sunt atât de mulţi pe cât vor să credem. Sunt nerăbdători să fugă”

    „Cred că cei mai experimentaţi luptători s-au antrenat în Mosul şi Rakka şi acolo vor avea loc marile bătălii.” Bohman susţine că ISIS a reuşit să manipuleze oamenii şi să lase impresia că sunt o organizaţie numeroasă şi înfricoşătoare prin intermediul reţelelor de social media. Grupul a revendicat atacurile teroriste care au ucis sute de oameni în Paris, Beirut, Bagdad, Ankara şi Peninsula Sinai. „Ei nu sunt cine ştie ce giganţi sau judecătorii supremi pentru condamnarea necredincioşilor”, a completat ea.

    Un fost model canadian cunoscută sub numele de Tiger Sun, Hanna Bohman, o femeie în vârstă de 46 de ani este una dintre persoanele care s-au alăturat kurdistanilor pentru a lupta împotriva Statului Islamic în Irak şi Siria. Motivaţia ei pentru a face acest lucru a venit imediat după ce a văzut un filmuleţ de propagandă al ISIS, în care un canadian s-a dus să lupte cu jihadiştii, scrie Daily Mail.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşele unde ai peste şase săptămâni de concediu pe an, fără a socoti sărbătorile naţionale

    Oamenii care pleacă pentru a munci în străinătate nu fac altceva, de multe ori, decât să schimbe un birou de lemn cu un altul, indiferent cât de exotică sau specială ar fi noua adresă. Potrivit unui studiu recent realizat de UBS, există însă mai multe oraşe în lume care oferă în jur de 30 de zile libere pe an, adică şase săptămâni de concediu, fără a pune la socoteală zilele libere oferite de stat.

    Oferta e mai mult decât generoasă dacă o comparăm cu cele din Bangkok, Beijing sau Los Angeles, unde numărul zilelor libere variază între 10 şi 14 pe an. Cei de la BBC au realizat o listă a oraşelor cu cel mai “lejer” program de muncă.

    Sao Paulo, Brazilia – locuitorii s-au grăbit să-l numească un oraş al dependenţilor de muncă, chiar dacă guvernul impune ca fiecare angajator să ofere 31 de zile libere în fiecare an. Cu toate acestea, singurii angajaţi care beneficiază de această ofertă sunt bugetarii sau angajaţii din comerţ.

    “Oamenii de afaceri sau cei care lucrează în domeniul artistic nu îşi pot permite 30 de zile libere, pentru că afacerile s-ar prăbuşi”, explică Julienne Gananian, locuitor din Sao Paulo.


    Roma, Italia – Numărul mediu de zile libere oferite în Roma este de 32, însă condiţiile economice actuale, precum rata şomajului de 12,5%, îi forţează pe italieni să rămână mai mult la birou.

    “Piaţa are foarte multe limitări în acest moment”, povesteşte Maria Pasquale, care s-a mutat din Melbourne la Roma în urmă cu patru ani. “Cei care au o slujbă bună evită concediile lungi pentru a nu-şi pune în pericol locul de muncă.”


    Lima, Peru – profitând de un număr mediu de 31 de zile libere, rezidenţii din capitala statului Peru au suficiente locuri în care îşi pot petrece vacanţele: munte, mare, păduri tropicale şi plaje de vis sunt doar la câteva ore distanţă.



    Moscova, Rusia – cu cele 31 de zile libere oferite anual, unii locuitori pleacă şi de trei ori în vacanţă în timpul unui an.

    “O vacanţă în timpul verii, una în ianuarie şi ultima în timpul primăverii”, spune David Lashki, care locuieşte în Moscova de 10 ani. Cele mai populare destinaţii par a fi cele de pe ţărmul Mării Negre.


    Manama, Bahrain – Cu 34 de zile libere anual, Manama se află în fruntea listei alcătuite de UBS; pe lângă acestea, locuitorii se bucură şi de cele aproape 20 de sărbători naţionale. Cei mai mulţi angajaţi pleacă în concediu vara, atunci câmd temperaturile depăşesc în mod uzual 40 de grade Celsius.

    “Cele mai populare destinaţii sunt Asia şi Europa, cu precădere Turcia, Georgia şi Armenia”, explică Amal Dashti, cetăţean al Bahrainului.

  • Kobe Bryant şi-a anunţat retragerea prin intermediul unei poezii

    Jucătorul de baschet Kobe Bryant, care luptă din 1996 pentru Los Angeles Lakers, cel mai valoros jucător al echipei după plecarea lui Shaquille O’Neal şi-a anunţat retragerea prin intermediul unei poezii, pe care o prezentăm mai jos.

     

    “Dear Basketball,

    From the moment

    I started rolling my dad’s tube socks

    And shooting imaginary

    Game-winning shots

    In the Great Western Forum

    I knew one thing was real:

     

    I fell in love with you.

     

    A love so deep I gave you my all —

    From my mind & body

    To my spirit & soul.

     

    As a six-year-old boy

    Deeply in love with you

    I never saw the end of the tunnel.

    I only saw myself

    Running out of one.

     

    And so I ran.

    I ran up and down every court

    After every loose ball for you.

    You asked for my hustle

    I gave you my heart

    Because it came with so much more.

     

    I played through the sweat and hurt

    Not because challenge called me

    But because YOU called me.

    I did everything for YOU

    Because that’s what you do

    When someone makes you feel as

    Alive as you’ve made me feel.

     

    You gave a six-year-old boy his Laker dream

    And I’ll always love you for it.

    But I can’t love you obsessively for much longer.

    This season is all I have left to give.

    My heart can take the pounding

    My mind can handle the grind

    But my body knows it’s time to say goodbye.

     

    And that’s OK.

    I’m ready to let you go.

    I want you to know now

    So we both can savor every moment we have left together.

    The good and the bad.

    We have given each other

    All that we have.

     

    And we both know, no matter what I do next

    I’ll always be that kid

    With the rolled up socks

    Garbage can in the corner

    :05 seconds on the clock

    Ball in my hands.

    5 … 4 … 3 … 2 … 1

     

    Love you always,

    Kobe”

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.