BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Creşterea PIB, susţinută în 2013 de dezvoltarea industriei şi agriculturii

     “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în anul 2013, comparativ cu anul 2012, le-au avut industria (+2,3%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%, şi agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Contribuţii pozitive la creşterea PIB au mai avut informaţiile şi comunicaţiile, tranzacţiile imobiliare şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport.

    Contribuţii negative la creşterea PIB au avut construcţiile, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante şi intermedierile financiare şi asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3-9 martie

    4.03
    INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pentru luna ianuarie

    4.03
    Conferinţă europeană la nivel înalt asupra viitorului industriei de apărare a UE (Bruxelles)

    5.03
    INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în ultimul trimestru din 2013, respectiv investiţiile nete şi construcţiile în aceeaşi perioadă

    5.03
    Eurostat anunţă datele privind comerţul cu amănuntul în UE şi zona euro în ianuarie

    6.03
    INSSE publică salariul mediu lunar în luna ianuarie

    6.03
    Concert “Champagne for Gypsies” Goran Bregovic şi Florin Salam (Sala Palatului, Bucureşti)

    6.03
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    7.03
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    7.03
    Eurostat publică balanţa de plăţi în ultimul trimestru din 2013 pentru UE şi zona euro

    7-8.03
    Reuniunea europeană a regiunilor şi oraşelor (Atena)

    până la 8.03
    Târgul de Mărţişor (Muzeul Satului, Bucureşti)

  • Opinie Dragoş Damian: Cresterea din PIB din 2013 – cinstire “muncitorului” roman

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Asa ca in absenta altor opinii educate cele mai interesante raman cele ale analistilor si consultantilor, si observ ca marea majoritate a acestora pun cresterea economica pe seama norocului, a efectului de baza, a unor sectoare care nu au nici o sansa sa repete performanta, sau, si nu in ultimul rand, considera ca este un act al Domnului.
    Asa o fi, cum spun ei.

    Dar, poate ca este binevenita si opinia unuia din linia intai, care se bucura si se mandreste cu cresterea economica din 2013. Fie ca este sustenabila sau nu, fie ca se vede in indicatori macro sau in buzunarul fiecaruia, fie ca serveste sau nu relansarii consumului, finantarii deficitelor, extinderii infrastructurii sau sprijinirii domeniilor publice, cresterea PIB-ului din 2013 trebuie privita ca un succes al “muncitorului” roman. Antreprenor mare sau IMM-ist, corporatist, agricultor sau la modul propriu muncitor calificat sau necalificat, la stat sau la privat, “muncitorul” roman din prima linie a dus greul anul trecut, la tranta cu economia reala.

    Asta in conditiile in care concordia politica care a domnit (si care acum s-a terminat) nu a reusit din pacate sa creeze niste mecanisme si directii care sa ajute cu adevarat mediul de afaceri.
    Fiscalitatea complicata, ineficienta organelor de control si blocajele financiare nu reusesc sa domoleasca evaziunea si apetitul pentru munca la negru.

    Bancile au inca rani nevindecate de la creditele neperformate din trecut, castiga imprumutand statul, participand in proiecte garantate de acesta sau din provizioane, deci chiar nu au motive sa inceapa creditarea de masa, si nici macar nu poti sa le condamni.

    Scoala continua proiectul ei personal de a exporta absolventi, iar cei care din varii motive raman in tara au nevoie de costuri enorme pentru a fi recalificati in ceea ce cu adevarat are nevoie piata muncii.

    Diplomatia economica a Romaniei este absenta in zona BRICS (exceptand probabil cazuri oportuniste sau clientelare), tocmai intr-un context in care exporturile au devenit tinta de prima marime a tot mai multor afaceri.

    In continuare esuam in a gasi formule de stimulare a repatrierii celor 3-4 milioane de romani din Europa care sunt deja renumiti pentru harnicie si profesionalism si care contribuie din ce in ce mai evident la PIB-ul de aiurea.

    Cresterea din 2013 care sunt sigur ca a tras atentia asupra Romaniei (cu placere sau invidie) este meritul exclusiv al “muncitorului” roman care roboteste de dimineata pana seara ca sa puna o paine pe masa, cum se spune. Ca un adevarat luptator de transee, “muncitorul” roman – erou necunoscut fie el antreprenor mare sau IMM-ist, corporatist, functionar public, agricultor sau la modul propriu muncitor calificat sau necalificat, la stat sau la privat – s-a adaptat la conditiile ostile de mediu si a adus cea mai buna valoare adaugata din 2008 incoace.
    Cu un plan bun pe termen lung, combatand neajunsurile de mai sus si stabilind ceea ce se cere de mult, si anume planificare si prioritizare sectoriala, Romania nu poate avea probleme de dezvoltare sustenabila. Si asta pentru ca se bazeaza si in cele ce urmeaza pe “muncitorul” roman, calul de povara al economiei care a crescut datorita lui cu 3,5%.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Pariul cel mare: creşterea cererii interne

    Prin urmare, notează ei, pentru ca performanţa de ansamblu să se menţină şi în 2014, ar fi nevoie de dovezi suplimentare că relansarea cererii interne este un fenomen durabil. Până atunci, estimarea lor de creştere a PIB în 2014 este de cca 2,3%.

     

     

  • Cine e noul tigrişor al zonei euro

    În ultimul trimestru din 2013, economia Portugaliei, ţară care s-a îndatorat în 2011 cu 78 mld. euro la UE şi FMI, a crescut cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2012 (cel mai bun rezultat din zona euro), cererea internă a contribuit pozitiv la creşterea PIB pentru prima dată din 2010, iar expansiunea exporturilor a produs în 2013 primul excedent de cont curent din ultimii 20 de ani.

    FMI a pregătit însă un raport mult mai prudent despre Portugalia, unde menţionează că performanţa exporturilor ţine de fapt de o prăbuşire a importurilor şi de o dublare a exporturilor de combustibili, iar datoriile companiilor reprezintă 155% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sectorul bancar şi împiedică investiţiile în economie.

    Experţii FMI insistă în continuare că Portugalia trebuie să reducă şi mai mult măsurile de protecţie socială a angajaţilor şi a şomerilor, precum şi costurile de producţie, inclusiv costul muncii, cu scopul de a stimula productivitatea şi a determina scăderea ratei şomajului, care se cifrează la 15,6%. Raportul FMI critică faptul că Portugalia are cea mai mare rigiditate la scăderea salariilor (rezistenţa angajatorilor şi a salariaţilor la tăierea nominală a salariilor) din zona euro şi că situaţia nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, ceea ce ar putea reflecta “fie constrângerea reprezentată de salariul minim, fie o descentralizare insuficientă a negocierii salariilor, în raport cu clasicele contracte colective de muncă”.

    În 2012, salariul minim brut a fost tăiat cu 3% în Portugalia, la 565,8 euro, ceea ce înseamnă că remarca FMI privind rigiditatea la scăderea salariilor se traduce prin faptul că în multe companii, salariile au fost deja reduse până la acest minim şi nu mai au cum să mai scadă. Salariul minim din Portugalia se situa anul trecut cam la jumătatea clasamentului ţărilor europene după acest criteriu. Cel mai mare salariu minim pentru angajaţii cu normă întreagă era înregistrat în Luxemburg (1.801,5 euro), iar cel mai mic în România (157,3 euro).

  • Cum scapi de o etichetă pe care ai purtat-o vreme de 20 de ani?

    Textele academice mi-au furnizat, în timp, informaţii, idei, moduri de abordare a unor situaţii şi fundamente pentru texte şi pentru situaţii de lucru. Un text academic furnizează substanţă şi tărie unei analize realizate de o companie sau de o bancă şi poate influenţa percepţii şi decizii. Şi să nu vă închipuiţi nici măcar o secundă că profesorii universitari sau economiştii care scriu studii academice sunt nişte scorţoşi bătuţi în cap; au de cele mai multe ori abordări „outside the box„, ba unele m-au făcut să mă minunez sincer.

    Dau exemplu un studiu apărut în iulie 2011 la Centrul de Studii Economice al Universităţii din Helsinki, care analizează legătura dintre evoluţia PIB şi anumite dimensiuni masculine; pentru că presimt că o să vă scărpinaţi uşor în creştet, citez un scurt paragraf, lămuritor altfel: „This paper explores the link between economic development and penile length between 1960 and 1985. It estimates an augmented Solow model utilizing the Mankiw-Romer-Weil 121 country dataset. The size of male organ is found to have an inverse U-shaped relationship with the level of GDP in 1985. It can alone explain over 15% of the variation in GDP. The GDP maximizing size is around 13.5 centimetres, and a collapse in economic development is identified as the size of male organ exceeds 16 centimetres„.

    Alta este însă ideea la care vreau să ajung. Acest text nu este ilustrat cu un tablou, ci cu o hartă a lumii care arată modul în care economiile lumii au făcut obiectul unor studii economice; au fost luate în calcul 76.046 de articole şi studii economice, publicate între 1985 şi 2004. Ţările verzi sunt cel mai des analizate, cele galbene sunt în zona medie, iar cele portocalii şi roşii sunt cel mai slab prezentate. SUA este terra mirabilis a economiştilor, cu aproape jumătate din studii dedicate, iar Europa pe locul doi, la jumătatea americanilor. 

    Autorii studiului, cercetători la Banca Mondială, au descoperit o legătură directă între evoluţia PIB şi interesul cercetătorilor. România pare a se situa într-un soi de con de umbră, dar sunt ceva explicaţii: mă gândesc că perioada analizată a prins şi câţiva ani de comunism, dar şi perioada cea mai neagră a evoluţiei economice a ţării din perioada de după revoluţie. Aceasta este şi explicaţia pentru poziţionarea mai bună a Poloniei şi a Ungariei. Un mister – de ce Bulgaria stă mai bine la acest capitol?

    Pe de altă parte, cred că trebuie introdusă în ecuaţie o variabilă care se schimbă tare greu, într-o perioadă îndelungată de timp – este ceea ce se cheamă percepţia celorlalţi. Fie ei şi oameni de ştiinţă sau economişti. Şi o să mă folosesc de un alt studiu, pe care l-am mai citat şi care se cheamă „Despre a fi sănătos în locuri nebune„. A fost realizat de profesorul David Rosehan de la Universitatea Stanford. Rosehan şi şapte colaboratori ai săi s-au prezentat la camerele de gardă ale unor spitale, în faţa unor medici diferiţi, invocând faptul că aud voci sau zgomote, fără alte simptome.

    Au fost internaţi, iar scopul studiului era acela de a determina în câte cazuri şi în cât timp vor fi eliberaţi cei opt dacă se vor comporta normal, decent şi plăcut în spital. Răspunsul este simplu – niciodată. Dacă eşti la spitalul de nebuni, trebuie să fii nebun, aceasta a fost logica de fier cu care s-au luptat cei opt intraţi în sistem şi care au fost eliberaţi după multe săptămâni de demersuri din partea colegilor sau avocaţilor. Oricum, diagnosticul pe fişe a fost „schizofrenie în remisie„, medicii nefiind pe deplin convinşi că nebunia nu va apărea din nou. Spitalul, pijamaua şi halatul i-au făcut pe cei opt nebuni cu acte în regulă, la fel cum sistemul românesc, fie el comunist sau capitalist, ne-a marcat.

    Uite o idee interesantă de studiu: cum scapi de o etichetă pe care ai purtat-o vreme de 20 de ani?

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze mai bune de la BNR până în 2015

    Relansarea creşterii în UE va fi susţinută de politica monetară acomodativă a BCE, de politici fiscale mai puţin restrictive şi de o evoluţie favorabilă a preţurilor la materiile prime (pentru barilul de petrol Brent sunt estimate valori medii anuale de 106,2 dolari în 2014 şi 101,1 dolari în 2015).

    Pe plan intern, o mai bună absorbţie a fondurilor europene, ameliorarea bilanţului companiilor, creşterea venitului real disponibil al gospodăriilor şi reducerea costului de creditare în lei vor stimula cererea, care ar urma să redevină treptat principalul determinant al creşterii economice, anticipează BNR.

  • Industria, din nou pe val

    Statistica producţiei industriale, comunicată de INSSE în această săptămână, se corelează cu ultimele date privind evoluţia economiei, care arată o creştere a PIB de 1,7% în termeni trimestriali în perioada octombrie-decembrie şi de 3,5% pentru întreg anul trecut, “semnificativ peste aşteptările pieţei de 0,3% şi, respectiv, 2,6%”, conform analiştilor ING Bank România.

    Potrivit aceloraşi analişti, astfel de date anunţă o continuare a evoluţiei pozitive a industriei în 2014, deşi performanţa din 2013 va fi greu de depăşit, întrucât este improbabil ca un impuls de genul extinderii producţiei Ford să se repete în acest an.

  • Guvern: România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro. Ţinta EURO – 2019

     “România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflaţiei, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Suntem în grafic în ceea ce priveşte creşterea convergenţei reale. Ţinta EURO – 2019”, se arată în prezentarea Guvernului privind “Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”.

    La sfârşitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial mediu net lunar creşte cu minimum 5% în 2014 şi 2015. Pensia, majorată cu 4,5% în 2015

     Salariul minim este programat deja pentru o majorare cu 12,5%, urmând să ajungă în acest an la echivalentul a 200 euro.

    Proiecţiile Guvernului mai indică reducerea ratei somajului BIM la 6,5% în 2015, un plus de 100.000 de noi locuri de muncă în 2014 şi 2015, continuarea scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie (circa 200.000 anual), reducerea deficitului cash de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014 şi 1,4% din PIB în 2015, cu menţinerea sub 2% din PIB a deficitului de cont curent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro