BusinessMagazin

Tag: fond

  • Banca Italo Romena a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 11,7 milioane euro

    Volumul mare al provizioanelor, deşi are un impact negativ asupra contului de profit şi pierdere a exerciţiului, a fost o măsură necesară pentru a adapta fondul de rezervă pentru deprecierea creditelor conform principiilor de gestiune prudenţială a băncii-mamă Veneto Banca, supusă reglementărilor Băncii Italiei, potrivit reprezentantilor bancii.  

    “Rezultatele pozitive ale schimbărilor la nivel macro-economic în 2013 nu s-au făcut văzute încă în economia reală a ţării şi, deci, nici în activitatea de creditare. În consecinţă, Banca a adoptat de mai mult timp o abordare prudenţială cu scopul de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite şi a garanţiilor aferente. Trebuie subliniat cum această abordare, deşi impactează profund rezultatele exerciţiului, este destinată să garanteze Băncii o accelerare a revenirii la rezultate pozitive odată cu relansarea economiei care îi va reactiva pe clienţii cu credite non performing în momentul de faţă”, a declarat Paolo Mariani, Directorul General al Băncii Italo Romena.

    În conformitate cu principiile de gestiune prudenţială ale Grupului Veneto Banca, volumul creditelor acordate clienţilor s-a ridicat la valoarea de 882 milioane de euro, cu o uşoară scădere la 6,9% faţă de exerciţiul precedent, respectiv de 65 de milioane de euro. Această dinamică a fost influenţată de rambursarea efectuată de către societatea Immobiliare Italo Romena aferentă finanţării acordate de către Banca în valoare de 65 de milioane de euro ca urmare a capitalizării acesteia cu aceeaşi sumă.

    Volumul creditelor neperformante la sfârşitul anului 2013 a ajuns la 127,5 milioane de euro, în creştere cu 29,6 milioane de euro faţă de exerciţiul precedent, având o pondere de 14,4% în total portofoliu, adică sub nivelul mediei pe sistem (circa 20%).

    Volumul fondurilor atrase de la clienţi a ajuns la valoarea de 660,5 milioane de euro, în creştere cu 6,3% faţă de rezultatul înregistrat la finalul anului 2012. O pondere semnificativă au avut-o depozitele la vedere, care au înregistrat o creştere de 38,6% faţă de anul precedent.

    Valoarea comisioanelor nete a depăşit nivelul de 4,5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 3,6% faţă de 2012. La finalul exerciţiului, patrimoniul net, care cuprinde şi rezultatul exerciţiului, s-a ridicat la 58,2 milioane de euro, în creştere cu 8,7 milioane de euro (+17,5%) faţă de rezultatul din decembrie 2012. Această creştere derivă din majorarea capitalului realizat în aprilie, destinat consolidării patrimoniale a Băncii.

     

  • Banca Italo Romena a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 11,7 milioane euro

    Volumul mare al provizioanelor, deşi are un impact negativ asupra contului de profit şi pierdere a exerciţiului, a fost o măsură necesară pentru a adapta fondul de rezervă pentru deprecierea creditelor conform principiilor de gestiune prudenţială a băncii-mamă Veneto Banca, supusă reglementărilor Băncii Italiei, potrivit reprezentantilor bancii.  

    “Rezultatele pozitive ale schimbărilor la nivel macro-economic în 2013 nu s-au făcut văzute încă în economia reală a ţării şi, deci, nici în activitatea de creditare. În consecinţă, Banca a adoptat de mai mult timp o abordare prudenţială cu scopul de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite şi a garanţiilor aferente. Trebuie subliniat cum această abordare, deşi impactează profund rezultatele exerciţiului, este destinată să garanteze Băncii o accelerare a revenirii la rezultate pozitive odată cu relansarea economiei care îi va reactiva pe clienţii cu credite non performing în momentul de faţă”, a declarat Paolo Mariani, Directorul General al Băncii Italo Romena.

    În conformitate cu principiile de gestiune prudenţială ale Grupului Veneto Banca, volumul creditelor acordate clienţilor s-a ridicat la valoarea de 882 milioane de euro, cu o uşoară scădere la 6,9% faţă de exerciţiul precedent, respectiv de 65 de milioane de euro. Această dinamică a fost influenţată de rambursarea efectuată de către societatea Immobiliare Italo Romena aferentă finanţării acordate de către Banca în valoare de 65 de milioane de euro ca urmare a capitalizării acesteia cu aceeaşi sumă.

    Volumul creditelor neperformante la sfârşitul anului 2013 a ajuns la 127,5 milioane de euro, în creştere cu 29,6 milioane de euro faţă de exerciţiul precedent, având o pondere de 14,4% în total portofoliu, adică sub nivelul mediei pe sistem (circa 20%).

    Volumul fondurilor atrase de la clienţi a ajuns la valoarea de 660,5 milioane de euro, în creştere cu 6,3% faţă de rezultatul înregistrat la finalul anului 2012. O pondere semnificativă au avut-o depozitele la vedere, care au înregistrat o creştere de 38,6% faţă de anul precedent.

    Valoarea comisioanelor nete a depăşit nivelul de 4,5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 3,6% faţă de 2012. La finalul exerciţiului, patrimoniul net, care cuprinde şi rezultatul exerciţiului, s-a ridicat la 58,2 milioane de euro, în creştere cu 8,7 milioane de euro (+17,5%) faţă de rezultatul din decembrie 2012. Această creştere derivă din majorarea capitalului realizat în aprilie, destinat consolidării patrimoniale a Băncii.

     

  • Afacerile Omniasig au scăzut cu 14,2% anul trecut, pe fondul reducerii RCA şi CASCO

     “Omniasig VIG a atins o valoare totală a primelor subscrise în 2013 de 881,1 milioane lei, din care 311,82 milioane lei pe linia asigurărilor facultative Casco şi 189,30 milioane lei pentru asigurările obligatorii RCA”, se arată într-un comunicat de presă al companiei remis MEDIAFAX.

    În 2012, subscrierile Omniasig VIG au atins 1,027 miliarde de lei, din care contractele CASCO au adus subscrieri de 466,2 milioane de lei, iar cele RCA – 213,81 milioane de lei.

    Anul trecut, asigurătorul a plătit despăgubiri totale de 793,55 milioane de lei, în scădere cu 23,2% faţă de 2012.

    “Despăgubirile plătite de Omniasig VIG în 2013 pe liniile de asigurări auto au fost în valoare totală de 706 milioane de lei, din care 483,83 milioane de lei pentru asigurările CASCO şi 222,11 milioane de lei pentru RCA. Măsurile de eficientizare a portofoliului de asigurări auto luate de companie pe parcursul anului 2013 sunt justificate mai ales de valoarea mare a despăgubirilor plătite, în comparaţie cu primele brute subscrise pe aceste linii. Strategia noastră actuală se axează pe o îmbunătăţire constantă a liniilor de asigurări auto, până când acestea vor deveni pe deplin profitabile”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

     

  • Veniturile Orange România au crescut cu 4,9% în primul trimestru

     La 31 martie 2014, Orange avea 10,394 milioane clienţi în România, notează compania într-un comunicat. Pentru finele anului trecut, compania a raportat 10,436 milioane clienţi.

    Traficul de internet mobil a crescut cu 44% în primul trimestru faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, pe fondul creşterii numărului de clienţi care utilizează acest serviciu, precum şi ca urmare a vânzărilor mai mari de smartphone-uri, care au avansat cu 45%, se arată într-un comunicat transmis marţi de Orange România.

    Extinderea serviciilor 4G a contribuit de asemenea la creşterea traficului de internet mobil, inclusiv streaming audio şi video.

    Astfel, veniturile din servicii de date obţinute de Orange în România au urcat cu 25% în perioada analizată, potrivit unei prezentări a grupului francez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Asistăm la apropierea dintre NATO şi UE în faţa unei primejdii comune, Rusia

    Băsescu îşi exprimă “deplina satisfacţie” pentru faptul că de astăzi cetăţenii Republicii Moldova vor putea să călătorească liber în Europa, fără vize.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • ANALIZĂ: Dividendele record şi rezervele la maximul ultimilor zece ani nu readuc şi investiţiile în Europa

     Cu toate acestea, investiţiile şi angajările se lasă aşteptate, pe fondul încrederii scăzute din mediul de afaceri în revenirea economiei.

    Şefii companiilor din zona euro aşteaptă să constate rezultatele politicii monetare laxe a Băncii Centrale Europene înainte de a lua vreo decizie privind investiţiile, potrivit lui Stewart Richardson de la RMG Wealth Management.

    “Sunt bani, dar companiile nu vor să investească în programe mari de cheltuieli de capital. Nu sunt siguri de unde va veni creşterea şi se pune accentul în măsură covârşitoare pe consolidarea siuaţiei financiare şi a preţului acţiunilor”, comentează analistul.

    Companiile care fac parte din indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni listate pe cele 18 burse vest-europene vor distribui în acest an un dividend mediu de 11,54 euro pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care datele sunt centralizate începând din 2002, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au stagnat în martie. Inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Preţurile de consum ale populaţiei au stagnat în luna martie, cu un plus de numai 0,03%, pe fondul unor ieftiniri ale preţurilor alimentare, în principal la cartofi, ouă, lapte, zahăr, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%, în timp ce inflaţia medie IPC a scăzut de la 3,2% la 2,8%.

    Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 se reunesc la Washington pe tema impactului crizei din Ucraina

     La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

    Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.

    Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro