BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • O treime din totalul supermarketurilor, hipermarketurilor şi magazinelor discount sunt în Bucureşti

    În Bucureşti locuieşte circa 10% din populaţie, însă salariul mediu este cu circa 60% mai mare decât media de la nivel naţional de circa 400 de euro net pe lună. Mai mult, tot aici îşi au sediul cele mai importante companii din ţară, astfel că, la fel ca în majoritatea cazurilor, Capitala este cel mai important centru de business din România.

    După Bucureşti, cele mai mari oraşe din România sunt şi cele mai dezvoltate, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare putere de cumpărare. De aceea, cele mai mari centre urbane (împreună cu Bucureştiul) găzduiesc jumătate din totalul magazinelor din comerţul modern, cele mai atrăgătoare pentru comercianţi fiind Braşov, Timişoara şi Constanţa. Împreună, cele trei au aproape 10% din totalul magazinelor din comerţul modern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volumul total al tranzacţiilor la bursă a fost mai mic cu 28% în primul semestru

    Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă în primele şase luni a scăzut cu 28% comparativ cu semestrul I 2015, la 4,88 miliarde de lei, pe fondul căderii cu circa 92% a tranzacţiilor cu obligaţiuni, dar şi al înjumătăţirii tranzacţiilor cu titluri de stat şi unităţi de fond, informează ASF.

    Volumele de tranzacţionare au înregistrat variaţii ample, de la un minim de 529 milioane de lei în februarie la un vârf de 1,13 miliarde de lei atins în aprilie.

    Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni derulate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aceeaşi perioadă a crescut cu 6,5%, până la 4,36 miliarde de lei, reprezentând aproape 90% din totalul tranzacţiilor realizate pe bursă în prima jumătate a anului, potrivit Raportului privind evoluţia pieţei de capital în semestrul I 2016, aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10 organe de care nu mai avem nevoie

    Cândva, demult, dintr-un grup străvechi de reptile au evoluat primele mamifere. Cele mai avansate forme din acest grup sunt considerate primatele – grup căruia îi aparţinem şi noi, oamenii. În cursul evoluţiei, am dobândit tot felul de caracteristici – anatomice, comportamentale ş.a. – care reprezintă tot atâtea adaptări. Dar, la un moment, dat, unele dintre aceste particularităţi „nu ne-au mai trebuit”, căci modul nostru de viaţă se schimbase. Şi totuşi, mai păstrăm urme ale lor.

    Vezi aici cele 10 organe de care nu mai avem nevoie

     

  • Benzina a revenit peste pragul de 5 lei. Vine din urmă şi motorina

    Litrul de benzină a depăşit din nou pragul de 5 lei, arată datele colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, după o perioadă de aproape două luni în care carburantul s-a comercializat sub acest nivel.

    Şi litrul de motorină este foarte aproape de a trece din nou de acest prag, cel puţin în staţia de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu din reţeaua Petrom.

    Potrivit datelor furnizate de Petrom, în primul semestru al anului cererea de carburanţi din sectorul de retail, cel mai important segment al pieţei de 10 miliarde de euro a benzinei şi motorinei, a crescut cu 5,6% faţă de perioada similară a anului trecut. În raportul semestrial al Petrom se arată că firma a bifat o creştere de 6,1% pe acest segment, depăşind astfel evoluţia pieţei.

    Creşterea cererii de carburanţi din prima jumătate a anului continuă tendinţa înregistrată în 2015, când pentru prima dată de la izbucnirea crizei cererea a înregistrat un plus de peste 5%. Principalul motiv care a readus apetitul de consum a fost scăderea accentuată a preţurilor carburanţilor pe fondul prăbuşirii preţului barilului de petrol. Menţinerea preţurilor sub pragul de 5 lei pe litru atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei a susţinut creşterea şi pe primul semestru.

    Faţă de prima jumătate a anului trecut, preţul litrului de benzină este cu 12% mai mic, iar motorina este cu 17% mai ieftină, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor colectate de pe site-ul Petrom. Media de preţ pentru primul semestru a fost de 4,8 lei pe litrul de benzină şi de 4,6 lei pe litrul de motorină, calculele fiind făcute pornind de la preţurile afişate în staţia de pe str. Lucreţiu Pătraşcanu din Bucureşti.

  • Benzina a revenit peste pragul de 5 lei. Vine din urmă şi motorina

    Litrul de benzină a depăşit din nou pragul de 5 lei, arată datele colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, după o perioadă de aproape două luni în care carburantul s-a comercializat sub acest nivel.

    Şi litrul de motorină este foarte aproape de a trece din nou de acest prag, cel puţin în staţia de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu din reţeaua Petrom.

    Potrivit datelor furnizate de Petrom, în primul semestru al anului cererea de carburanţi din sectorul de retail, cel mai important segment al pieţei de 10 miliarde de euro a benzinei şi motorinei, a crescut cu 5,6% faţă de perioada similară a anului trecut. În raportul semestrial al Petrom se arată că firma a bifat o creştere de 6,1% pe acest segment, depăşind astfel evoluţia pieţei.

    Creşterea cererii de carburanţi din prima jumătate a anului continuă tendinţa înregistrată în 2015, când pentru prima dată de la izbucnirea crizei cererea a înregistrat un plus de peste 5%. Principalul motiv care a readus apetitul de consum a fost scăderea accentuată a preţurilor carburanţilor pe fondul prăbuşirii preţului barilului de petrol. Menţinerea preţurilor sub pragul de 5 lei pe litru atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei a susţinut creşterea şi pe primul semestru.

    Faţă de prima jumătate a anului trecut, preţul litrului de benzină este cu 12% mai mic, iar motorina este cu 17% mai ieftină, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor colectate de pe site-ul Petrom. Media de preţ pentru primul semestru a fost de 4,8 lei pe litrul de benzină şi de 4,6 lei pe litrul de motorină, calculele fiind făcute pornind de la preţurile afişate în staţia de pe str. Lucreţiu Pătraşcanu din Bucureşti.

  • Cemacon şi-a crescut afacerile cu 13% în primul semestru al anului

    Producătorul de blocuri ceramice Cemacon încheie primul semestru din anul curent cu un rezultat net pozitiv de 829.771 lei şi o cifră de afaceri în creştere cu 13% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu câteva procente peste evoluţia previzionată a pieţei. Această evoluţie confirmă că 2016 este al şaselea de creştere pentru companie.
     
    În primul semestru al anului curent, veniturile operaţionale, scăzând impactul restructurării financiare implementate în 2015, au crescut cu 9%, componentele principale fiind vânzarea de produse finite şi cea de marfă, ambele cu creşteri de două cifre. Variaţia stocurilor are un impact negativ întrucât s-au vândut cantităţi mai mari decât cele produse în perioada de referinţă (ian-iun 2016). Ambele facilităţi de producţie – Recea (cea mai nouă fabrică de cărămidă din România) şi Zalău – au funcţionat la capacitate 100%, în condiţii competitive de productivitate, eficienţă calorică şi calitate; operarea fabricii de la Zalău timp de 6 luni în 2016 faţă de 3 luni în primul semestru din 2015 a contribuit substanţial la creşterea cheltuielilor operaţionale cu 18%.  
     
    Dinamica EBITDA de la an la an, scăzând impactul restructurării datoriilor implementată în 2015, în condiţiile unei cifre de afaceri în creştere, este determinată de impactul semnificativ negativ al variaţiei stocurilor. Eficienţa operaţională şi implementarea restructurării datoriilor bancare au influenţat pozitiv indicatorii financiari, îmbunătăţindu-se semnificativ gradul de îndatorare şi lichiditatea.
     
    “Evoluţia pozitivă înregistrată de Cemacon în primele şase luni din 2016 se datorează vânzării eficiente a blocurilor ceramice şi aducerii pe piaţă a unor buiandrugi foarte performanţi, fapt dovedit de cererea în creştere pentru acest produs şi atingerea ţintelor de vânzare a produselor complementare. Pasul următor este ca, având asigurată producţia şi planul comercial pentru restul anului, să ne concentrăm asupra valorificării activelor neproductive deţinute şi îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare pentru companie, totodată consolidând poziţia de cel mai inovator şi competitiv jucător din piaţa materialelor de zidărie din România”, a declarat Liviu Stoleru, CEO şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie Cemacon.
     
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, pentru anul în curs, Cemacon îşi propune: creşterea cifrei de afaceri cu minimum 13%, consolidarea cotei de piaţă la nivel naţional, valorificarea activelor neproductive deţinute, fructificarea oportunităţilor de creştere din piaţa materialelor de construcţii.
     
     
     

  • Producătorul de preparate din carne Vascar a înregistrat o creştere de 14% a cifrei de afaceri în primele 6 luni. Anul trecut a avut afaceri de 61,2 milioane de lei

    Vascar, producător local de preparate din carne, anunţă o creştere de 14% a cifrei de afaceri în primele 6 luni, faţă de acceaşi perioadă a anului trecut.

    Cea mai importantă evoluţie este înregistrată de segmentul preparatelor din carne, unde vânzările au crescut cu 24% în primele 6 luni din 2016, faţă de primul semestru al anului trecut. Aceeaşi categorie a marcat o creştere în volum de 26%.

    „Succesul gamei complete „Moldova în Bucate” are o contribuţie importantă în evoluţia indicatorilor de business din ultimele luni. Cele mai căutate produse sunt specialităţile ţărăneşti – şunca Praga, crenwurştii din piept de pui, salamurile şi cârnaţii premium, preparate după reţete din bucătăria tradiţională moldovenească. Extinderea distribuţiei în Bucureşti, prin creşterea semnificativă a numărului de magazine tradiţionale partenere, şi dezvoltarea reţelei de IKA susţin obiectivul nostru strategic de a deveni un brand naţional preferat de toţi românii, indiferent de regiunea de unde provin”, spune Vlad Ciuburciu, Director de Marketing Vascar.

    Compania Vascar a fost înfiinţată în 1984 la Vaslui şi în prezent are peste 300 de angajaţi. Compania deţine fabrică de procesare şi 20 magazine proprii în regiunea Moldovei

    Anul trecut a avut o cifră de afaceri de aproape 61.2 milioane de lei.


     

  • Cum reuşeşte un oraş din România să concureze cu destinaţii de vacanţă ca Barcelona sau Viena

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari.

    Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • S-a aflat noi detalii despre evoluţia umană. Cum a ajuns omenirea ceea ce este astăzi

    Până acum se ştia că, în momentul în care a părăsit Africa, Homo sapiens a întâlnit în calea sa teritorii ale Omului de Neanderthal, ale Omului din Denisova şi ale altor specii umane, dar cu toate acestea, un nou studiu arată că este posibil să fi existat un nou personaj în această poveste.

    Rezultatul se bazează pe compararea unor probe ADN prelevate de la locuitori din Insulele Andaman (Asia de Sud-Est) şi ale altor melanezieni cu genomul actual al indienilor. 

    Un nou studiu, publicat în revista Nature Genetics, răstoarnă tot ceea ce se ştia până astăzi.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.