BusinessMagazin

Tag: europene

  • LUPTA pentru graniţă. Două ţări din Europa îşi dispută una dintre cele mai cunoscute MĂRI ale continentului

    Prim-miniştrii sloveni şi croaţi, Miro Cerar şi Andrej Plenkovic, s-au întâlnit pentru prima dată, după ce Curtea de Arbitraj International de la Haga a acordat Sloveniei, în iunie, acces neîngrădit la Marea Adriatică şi a decis în privinţa altor litigii de frontieră care datau din 1991, după destrămarea Iugoslaviei.

    Andrej Plenkovic a reiterat faptul că Croaţia nu va pune în aplicare decizia instanţei de arbitraj şi a insistat că problemele teritoriale ar trebui să fie rezolvate între cele două state.

    “Pentru Slovenia, hotărârea Curţii de Arbitraj este definitivă şi obligatorie. Este important ca ambele părţi să respecte linia de graniţă stabilită de Curtea de Arbitraj”, a declarat Miro Cerar.

    Premierul sloven a precizat că “este probabil” ca ţara sa să se adreseze Comisiei Europene, structură executivă a Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a hotărârii.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Bătălia pentru roaming, o piesă în trei acte. De ce a fost nevoie de un deceniu de negocieri pentru ca tarifele de roaming să fie eliminate

    Instituţiile pro-UE laudă acest lucru ca fiind o victorie în spiritul Uniunii împotriva intereselor marilor operatori telecom, o decizie care arată cum Europa poate influenţa în bine viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi nu în ultimul rând un succes în promovarea drepturilor consumatorilor. Tarifele de roaming erau unele dintre cele mai vizibile dovezi că Europa, ce se vrea o piaţă unică, este fragmentată.

    Cei care supraveghează activitatea de lobby de la Bruxelles spun că operatorii de telefonie, în special cei din Germania şi Spania, au făcut eforturi pentru diluarea noilor reguli, prin care utilizatorii din UE ar trebui să plătească pentru convorbiri telefonice, mesaje şi date mobile la fel ca acasă atunci când călătoresc în Europa.

    Ryan Heath, fost purtător de cuvând al Comisiei Europene pentru afaceri digitale, oferă într-un articol publicat de Politico o poveste din interiorul eforturilor UE de a elimina tarifele adiţionale de roaming. O poveste cu septuagenari îmbrăcaţi în piele, pumnale şi certuri zgomotoase în miez de noapte, scrie Heath.

    Pentru Heath şi pentru alţi funcţionari ai UE asemenea lui, din rândurile cele mai de jos când a prins viaţă proiectul, sfârşitul roamingului era o cruciadă romantică. Era o politică a UE în care se putea crede, care aducea beneficii şi putea fi vândută maselor.

    Începând cu 2011, în calitate de purtător de cuvânt pentru afaceri digitale al Comisiei, Heath a ajutat la realizarea unor sondaje de opinie pentru UE care arătau că 94% dintre europeni sprijineau eliminarea tarifelor de roaming. Acesta era sprijinul pentru o luptă contra unor interese de miliarde de euro şi pentru idei care reprezintă chiar motivul existenţei UE.
    Problema, credeau micii oficiali ai UE, era simplă. Furnizorii de servicii de telefonie mobilă îşi ţineau clienţii ca într-o menghină atunci când aceştia călătoreau în străinătate. Nu există prea multă concurenţă pe piaţă atunci când eşti la o mie de kilometri de casă, dar depinzi de telefon.

    Tarifele de roaming erau, de asemenea, dovada digitală că UE nu reuşea să ţină pasul cu secolul XXI. Cât de fără frontiere poate fi UE dacă ceva atât de fundamental ca telefonul devine mai puţin util şi mai scump când treci peste o graniţă naţională?
    Dacă despre războaiele date în jurul roamingului s-ar scrie o piesă de teatru, aceasta ar avea patru acte. Eroii ar fi fost comisarii europeni Viviane Reding şi Neelie Kroes. în Parlamentul European, europarlamentarul spaniol Pilar del Castillo şi eurodeputatul britanic Vicky Ford ar fi jucat, de asemenea, roluri importante.

    Roluri secundare i-ar reveni lui Martin Selmayr – acum şeful de cabinet al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker – şi lui Heath, ca purtător de cuvânt.

    Piesa ar avea şi răufăcători lacomi: Telefónica, Vodafone, Orange şi T-Mobile, nume cunoscute.

    După o încercare întreruptă din 2004 a Comisiei de a reduce taxele de roaming prin legislaţia privind concurenţa, Reding şi Selmayr au reuşit să reia lupta în 2007, introducând limite de preţ pentru apeluri şi mesaje text. Acesta a fost Actul I – o  muncă bine făcută, dar terminată doar pe jumătate.

    Până când Kroes a înlocuit-o pe Reding în 2010, datele mobile au devenit noua ţintă. încă mai costa 6 euro pentru fiecare megabyte de date descărcate într-o altă ţară din UE. Nimic nu împiedica o companie de telecomunicaţii să perceapă unui utilizator o sumă de 10.000 de euro sau mai mult pentru descărcarea accidentală a unui videoclip în vacanţă sau pentru că a uitat să dezactiveze serviciul de e-mail.

    Actul secund a fost despre prevenirea ”şocului facturilor“ prin limitarea automată a tarifelor de roaming la 50 de euro pe lună, cu excepţia cazului în care clientul cerea special mai mult, şi includerea datelor în limita de preţ.

    Actul III a fost dramă pură. în 2012, UE era dependentă de obţinerea de reduceri anuale ale costului serviciilor de roaming. Titlurile bune erau irezistibile pentru factorii de decizie politică, care altfel se înecau în ştiri despre criza financiară şi economică. Era ca un drog.

    Însă rămânea problema principală: companiile închise pe pieţele naţionale şi clienţii suprataxaţi.

    Comisia, în speranţa că va da pieţei o altă şansă de a-şi rezolva singură problemele, a creat ceea ce este cunoscut ca servicii Break-Out Local (este taxată doar utilizarea de internetului mobil de un operator alternativ, şi doar în ţara şi în reţeaua operatorului respectiv). Dacă numele era lipsit de sens, impactul său real nu era mult mai puternic.

    Ideea era să le permită consumatorilor să aleagă o altă companie pentru servicii în timpul călătoriei, în cazul în care operatorul lor mobil i-ar fi suprataxat. în practică, nimeni nu era dispus să să meargă să caute şi să semneze un contract separat pentru un weekend la Roma, spre exemplu.

    Dacă funcţionarii UE s-ar fi dus în piaţa principală din Bruxelles şi i-ar fi întrebat pe oamenii de acolo dacă ar folosi acest nou sistem, şi-ar fi dat seama rapid că este sortit eşecului. Dar n-au făcut-o şi problema a rămas nerezolvată. Răul cel mare urma să vină. Sub Kroes, relaţiile dintre UE şi industria telefoniei mobile au atins minimul.

    La sfârşitul anului 2012, situaţia era atât de proastă încât liderul de lobby pentru telecomunicaţii de la Bruxelles, Luigi Gambardella, devenise persona non grata în biroul lui Kroes. Perechea a trebuit să fie separată fizic de un agent de siguranţă la o conferinţă despre internet din Azerbaidjan. Kroes avea 71 de ani.

    În 2013, eforturile de a pune capăt taxelor de roaming s-au lovit de un zid. Majoritatea companiilor au acceptat să facă doar cât le-a forţat legislaţia UE, în ziua în care le-a forţat.

    În acel an, comisarul olandez s-a prezentat la o şedinţă a consiliului Vodafone pentru a le spune directoriilor că sunt ”o bandă de hoţi“.

    ”T-Mobile oferă roaming global fără costuri suplimentare clienţilor americani“, a spus spus ea. ”De ce naiba nu şi în Europa?“
    în SUA, spre exemplu, oamenii pot rămâne în reţeaua de domiciliu oriunde s-ar duce în ţară, astfel că nu există surprize în ceea ce priveşte tarifele, notează Bloomberg. 

    În Europa, fiecare ţară are propriul cadru de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor şi sistem de licenţiere şi de distribuţie a spectrului de frecvenţe, astfel încât şi companiile care operează sub acelaşi brand pe întreg continentul, cum ar fi Telefónica cu marca O2 sau Vodafone, lucrează prin operatori separaţi din fiecare ţară. Ca urmare a cadrelor de reglementare diferite, a standardelor de viaţă dintre cele mai variate şi a modelelor de utilizare, tarifele acestora variază foarte mult. Anul trecut, cel mai ieftin pachet lunar care oferea 1 GB de date, 600 de minute de apeluri şi 225 de mesaje text costa 8 euro în Estonia şi 60 de euro în Ungaria.

    Când Kroes l-a întrebat pe Heath, în timpul unui zbor către Cairo, care ar fi moştenirea lăsată de el, purtătorul de cuvânt i-a spus că fără o realizare care să-i poarte pecetea nu ar avea niciuna. Cu mandatul apropiindu-se de final, eliminarea suprataxelor de roaming era cea mai riscantă şi singura opţiune politică viabilă. Era, de asemenea, şi ceea ce promisese parlamentarilor europeni la audierea de confirmare din 2010.

  • Italia ia cea mai dură măsură legată de imigranţi. România, avertizată şi ea. Ce vrea să facă Guvernul de la Roma dacă nu se respectă cerinţa

    În contextul în care zeci de mii de imigranţi salvaţi din largul Libiei sunt transferaţi lunar în Italia, Guvernul de la Roma a cerut Uniunii Europene să preia extracomunitari, avertizând că, în caz contrar, ar putea trece la închiderea porturilor italiene. Comisia Europeană s-a declarat favorabilă distribuirii imigranţilor salvaţi din Marea Mediterană în alte ţări, dar surse diplomatice au admis că va fi greu să se ajungă rapid la un acord european în acest sens. Un plan al Comisiei Europene de distribuire a solicitanţilor de azil pe baza unor cote proporţionale obligatorii a atras opoziţia ţărilor central şi est-europene, în principal a Poloniei şi Ungariei.

    În acest context, ministrul italian de Interne, Marco Minniti, a cerut duminică celorlalte ţări europene să dea dovadă de solidaritate în primirea extracomunitarilor salvaţi.

    “Ne confruntăm cu presiuni foarte mari”, a declarat Marco Minniti într-un interviu acordat cotidianului Il Messaggero. “În porturile italiene nu ajung ambarcaţiuni, ci nave ale organizaţiilor umanitare, nave participante la operaţiuni Frontex, nave ale Pazei de Coastă italiene. Navighează sub pavilioanele a numeroase ţări. Dacă imigranţii sunt aduşi doar în porturi din Italia, atunci ceva nu funcţionează. Aceasta este esenţa problemei. Eu sunt proeuropean şi aş fi mândru dacă măcar o singură navă, în loc să vină în Italia, ar merge într-un alt port european. Nu ar rezolva problemele Italiei, dar ar fi un semnal extraordinar”, a spus Marco Minniti, potrivit site-ului TGcom24Mediaset.it.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • România are în UE statut de inovator modest; performanţa în inovaţie a scăzut cu 14,1% în 6 ani

    În ultimii şase ani, performanţa României în materie de inovaţie a scăzut cu 14,1%, de la 47,9% în raport cu media performanţei Uniunii Europene în 2010, la 33,8%,în 2016.

    Punctele forte ale sistemului de inovaţie românesc sunt reprezentate de mediul prietenos cu inovarea, vânzările şi resursele umane, în timp ce punctele slabe se remarcă la capitolele investiţiile firmelor, finanţe şi suport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE îşi construieşte ARMATĂ. Liderii Uniunii aprobă măsuri pentru crearea unor structuri permanente de apărare şi securitate la nivel comunitar

    În prima sesiune a summitului UE, liderii europeni au aprobat intensificarea cooperării în combaterea terorismului şi crearea unui Fond european pentru apărare, au anunţat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citaţi de ziarul La Republica, scrie Mediafax.

    Consiliul European a luat act de proiectul cooperării structurate ambiţioase în materie de apărare şi a fost aprobată crearea unui Fond european pentru apărare, a confirmat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Este un pas istoric. De ani întregi nu mai fuseseră făcute progrese în domeniul apărării Europei”, a subliniat Macron, avertizând că apărarea europeană nu va substitui eforturile naţionale.

  • O statistică dramatică: Piaţa muncii plânge după angajaţi, dar peste 370.000 de tineri nici nu lucrează şi nici nu învaţă

     Aceştia fac parte din aşa-numita categorie NEET (acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training”) şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, având în vedere că statele încearcă, prin politici guvernamentale, să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • O statistică dramatică: Piaţa muncii plânge după angajaţi, dar peste 370.000 de tineri nici nu lucrează şi nici nu învaţă

     Aceştia fac parte din aşa-numita categorie NEET (acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training”) şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, având în vedere că statele încearcă, prin politici guvernamentale, să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • UE îşi construieşte ARMATĂ. Liderii Uniunii aprobă măsuri pentru crearea unor structuri permanente de apărare şi securitate la nivel comunitar

    În prima sesiune a summitului UE, liderii europeni au aprobat intensificarea cooperării în combaterea terorismului şi crearea unui Fond european pentru apărare, au anunţat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citaţi de ziarul La Republica, scrie Mediafax.

    Consiliul European a luat act de proiectul cooperării structurate ambiţioase în materie de apărare şi a fost aprobată crearea unui Fond european pentru apărare, a confirmat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Este un pas istoric. De ani întregi nu mai fuseseră făcute progrese în domeniul apărării Europei”, a subliniat Macron, avertizând că apărarea europeană nu va substitui eforturile naţionale.

  • De ce au ajuns zeci de familii dintr-o comună să îşi vândă produsele pe un preţ de nimic. “Pe timpul lui Ceauşescu cărau şi cu elicopterul în Bucureşti”

    Aproape că nu e familie în comuna Gornet, din Prahova, care să nu aibă zmeură, iar pentru mulţi plantaţiile sunt o importantă sursă de venit. Oamenii nu mai au un punct de colectare, aşa cum se întâmpla înainte de Revoluţie şi spun că au ajuns să vândă fructele, la intermediari, pe marginea drumului, pe preţuri de nimic.

    Locuitorii din Gornet se adună cu zecile dimineaţa la intrarea în comună să vândă kilogramele de zmeură proaspăt culese. S-a dat zvonul în sat că, pentru prima oară, ajunge cel care colectează fructele.

    „Le-am adunat aseară şi azi dimineaţă. Să fie proaspete că altfel le refuză. Am strâns 4 de kilograme. Sper să le dau cu 7 – 8 lei kilogramul. A venit această persoană şi anul trecut. Ne convine aşa, că dăm totul într-un loc, decât să vindem la bişniţari”, spune Ion Dragomir, un localnic din Gornet.

    Omul îşi aminteşte faptul că, înainte de Revoluţie, zmeura era la mare căutare.

    „Veneau TIR-uri din Germania, pe timpul lui Ceauşescu, stăteau cu săptămâna să strângă cât mai multă zmeură. Cărau şi cu elicopterul în Bucureşti. Acum totul e distrus. Vin şi cumpără de la noi, pe preţuri de nimic, şi vând în pieţe dublu. Noi nu avem loc să mergem în pieţe. Şi o dăm ieftin ca să scăpăm de ea”, a mai spus Dragomir.

    Aşezată sub un copac, lângă zeci de găleţi pline cu zmeură, aşteaptă şi Niculina Ioniţă. Femeia are 65 de ani şi când era copil ştie plantaţiile, iar acum a venit să vândă din recoltă.

    „Stau aici cu zmeura să o vindem. Azi am adunat trei găleţele, ieri am făcut 14. Le dau cu 10 lei kilogramul. Dacă am avea cui să o dăm am lua mai mult. E marfă perisabilă. Nu ţine de pe o zi pe alta”, a spus Niculina.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro