BusinessMagazin

Tag: estimare

  • Cel mai silenţios război mondial: ieftinirea petrolului

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut în sfârşit să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Agenţia Internaţională a Energiei apreciază că preţul petrolului ar trebui să scadă sub 80 dolari/baril pentru ca Arabia Saudită să poată câştiga războiul preţurilor cu furnizorii americani care exploatează zăcăminte de şist.

    Aceeaşi agenţie a redus cu 200.000 barili/zi estimarea privind cererea de petrol în acest an şi cu 300.000 pentru 2015 şi a apreciat că OPEC nu va mai putea fi capabilă să oprească ieftinirea globală aşa cum o făcea de obicei până acum. Miliardarul prinţ saudit Alwaleed bin Talal a protestat însă faţă de decizia ministrului saudit al petrolului de a accepta o cădere globală a preţurilor, avertizând că 90% din bugetul ţării provine din vânzarea de petrol, iar dacă încasările continuă să scadă, aceasta ar putea fi o catastrofă economică.

    Ţara care pierde însă cel mai mult din ieftinirea petrolului este Rusia. Rubla rusească a scăzut în ultima săptămână la niveluri minime record faţă de euro (51,97) şi dolar (41,04), din cauza ieftinirii petrolului, în ciuda faptului că banca centrală a Rusiei a intervenit şi a vândut cca 7 mld. dolari de la începutul lui octombrie spre a susţine cursul. Dependenţa ţării de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estimează Reuters, ceea ce ar însemna că ieftinirea cu 25 de dolari a petrolului din ultimele trei luni ar putea costa Rusia 65-75 mld. dolari.

    De la începutul anului, în contextul sancţiunilor economice contra Rusiei, rubla a pierdut deja aproape 20% în valoare faţă de dolar, din care 6,5% numai în ultima lună. Reuters comentează că vulnerabilitatea rublei reflectă dependenţa Rusiei de capitalul străin, în condiţiile în care exodul de capital din ţară continuă: prognozele citate de Reuters pentru ieşirile de capital din 2015 oscilează între 35 mld. dolari (banca centrală rusească) şi 150 mld. dolari (Morgan Stanley).

  • Cifrele din spatele Ebola: costul economic al fricii de virusul care a ucis 4.400 de oameni

    CEL MAI CREDIBIL MODEL, ÎN ACEST MOMENT, SUGEREAZĂ UN IMPACT ECONOMIC POTENŢIAL DE PÂNĂ LA 33 MILIARDE DE DOLARI PÂNĂ LA SFÂRŞITUL LUI 2015, DACĂ EPIDEMIA SE VA EXTINDE ÎN ŢĂRILE DIN VECINĂTATEA STATELOR LIBERIA, GUINEEA ŞI SIERRA LEONE, POTRIVIT UNUI STUDIU RECENT EFECTUAT DE BANCA MONDIALĂ.

    Această estimare este considerată cel mai grav scenariu, dar nu ia în considerare costurile care ar putea fi înregistrate dincolo de 18 luni şi nici declanşarea unei pandemii.
    Subiectul Ebola a fost în centrul atenţiei la reuniunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale care a avut loc la jumătatea lunii octombrie la Washington, liderii mondiali, reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai unor companii de pe Wall Street având mai multe întâlniri şi dineuri pe această temă.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a purtat o insignă inscripţionată cu ”Izolaţi Ebola, nu ţările„ şi a implorat audienţa: ”Trebuie să avem grijă să nu îngrozim planeta, din respect pentru întreaga Africă„.

    Asta din cauza costului economic al fricii, mult mai mare decât costurile medicale.

    ”Consecinţele economice rezultă atunci când teama şi îngrijorarea schimbă comportamentul„, a explicat David R. Kotok, preşedinte şi director de investiţii la  Cumberland Advisors, într-un raport privind posibilele scăderi economice provocate de epidemie.

    În cazul în care consumatorii şi oamenii de afaceri îşi restrâng călătoriile cu avionul, îşi schimbă planurile de vacanţă sau legăturile de afaceri în această lume globalizată, atunci ratele de creştere economică vor scădea şi nu se ştie în ce măsură sau pentru cât timp, a avertizat Kotok.

    Aceste temeri şi incertitudini au provocat deja declinul cotaţiilor acţiunilor unor companii aeriene precum United Continental Holdings şi American Airways, unii investitori fiind deja îngrijoraţi în privinţa posibilităţii interzicerii călătoriilor aeriene dinspre Africa de Vest către Europa şi Statele Unite.

    Andrew Zarnett, analist la Deutsche Bank, a scris recent un raport care analizează posibilele efecte ale Ebola, în comparaţie cu impactul economic al epidemiei SARS, care a provocat companiilor aeriene asiatice costuri de circa 6 miliarde de dolari, în 2003.

    ”Istoria ne-a arătat că dacă Ebola se va răspândi, va avea un impact semnificativ asupra sectorului aerian şi a industriei ospitalităţii„, a scris analistul.

    SARS a infectat 8.098 de oameni, a ucis 774 dintre aceştia şi s-a răspândit în 29 de ţări, cele mai afectate fiind China, Hong Kong, Taiwan, Singapore şi oraşul Toronto. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, SARS a costat ţările din estul Asiei circa 20 de miliarde de dolari, iar Statele Unite au suportat la rândul lor costuri de 7 miliarde de dolari, deşi nu s-au înregistrat decese pe teritoriul lor. Majoritatea costurilor consemnate de SUA au fost provocate de impactul asupra industriei călătoriilor, în special cel suportat de transportatorii aerieni şi hoteluri.

    Un caz mai grav a fost pandemia de gripă din 1918, care a ucis 40 de milioane de oameni în întreaga lume. Este dificil de evaluat impactul economic al epidemiei de atunci, care a avut loc în timpul Primului Război Mondial, perioadă în care statisticile erau puţine. De fapt, creşterea salariilor a fost mai mare atunci în statele unde rata de mortalitate din cauza gripei a fost mai ridicată, din cauza scăderii forţei de muncă.

    Vestea bună din prezent este că cele mai recente date şi comentarii venite din partea Asociaţiei Internaţionale a Transporturilor Aeriene arată că Ebola nu a afectat transporturile. Autorităţile din SUA şi Marea Britanie au început să ia măsuri pentru identificarea virusului în rândul călătorilor, iar IATA susţine că riscul transmiterii Ebola la bordul avioanelor este foarte scăzut.

    Nimeni nu a efectuat încă un calcul al costului din sistemul sănătăţii, respectiv al trainingului, testelor, tratamentelor, managementului deşeurilor, dar şi al tuturor paturilor care stau neutilizate în spaţii izolate.

    ”Sigur, cel mai mare pericol economic este izolarea ţărilor, care poate fi, intenţionat sau nu, un embargou economic real„, a spus Kaifala Marah, ministru de finanţe al Sierrei Leone.

    Estimările legate de costul economic al Ebola realizate de analiştii Băncii Mondiale John Panzer şi Francisco Ferreira ar putea fi cea mai profundă analiză de acest tip efectuată până acum. Raportul notează că, pe termen foarte scurt, dacă epidemia va fi ţinută sub control, costul va fi mic, de circa 359 de milioane de dolari.

  • Două despre drone: la fisc şi la Cirque du Soleil

    Angajaţi guvernamentali argentinieni au folosit drone pentru a descoperi evazioniştii fiscali din cartierele bogate ale oraşului Buenos Aires; aparatele de zbor identificat în jur de 200 de locuinţe şi 100 de piscine care nu fuseseră declarate în documentele oficiale. Casele au fost identificate pe terenuri care figurau în acte ca fiind fără construcţii. Evaziunea astfel identificată este estimată la peste 2 milioane de dolari.

    Folosirea dronelor este din ce în ce mai extinsă în Argentina şi America de Sud, de la suporavegherea infrastructurii la monitorizarea recoltelor sau identificarea siteurilor arheologice.

    Guvernele au cumpărat, între 2005 şi 2012, drone în valoare de circa 500 de milioane de dolari, cele mai multe din Israel. Pe de altă parte şi Mexicul produce astfel de aparate, dar mai ieftine.

    La circ, dronele dansează: Cirque du Soleil, ETH Zurich şi Verity Studios au colaborat la realizarea unui scurtmetraj în care 10 drone dansează; în film nu au fost folosite niciun fel de trucaje sau efecte speciale.

     

  • Un business de familie pornit în urmă cu mai bine de zece ani vrea să treacă pragul de un milion de euro

    Povestea ContentSpeed a început când Radu Vîlceanu avea doar 16 ani şi, din nevoie, a învăţat să facă bani din tehnologie tot pentru tehnologie. Nu s-a făcut avocat, aşa cum era tradiţia în familia sa, ci a pariat pe un business al viitorului, dar care şi acum este departe de a-şi fi atins potenţialul pe piaţa locală.

    „Când eram puşti, mai bine spus pe la 16 ani, îi tot băteam pe ai mei la cap să îmi dea bani să-mi iau câteva accesorii pentru calculatorul pe care mi-l cumpăraseră cu ceva timp în urmă. Ştiu că aveam nevoie de vreo 600 de dolari şi îmi aduc aminte că tata chiar m-a întrebat atunci dacă nu învăţasem să fac şi eu ceva cu acel computer, astfel încât să fac rost de bani. Am făcut un soft pentru centrele care aveau imprimante, astfel încât clienţii să nu mai vină cu dischetele la ei, şi aşa am făcut rost de 300 de dolari“, spune Radu Vîlceanu.

    Acela a fost momentul când a început să se gândească serios la ce serviciu sau produs ar putea să furnizeze în România pentru a duce sursa de venituri la scară mai mare. I-a fost de folos şi background-ul antreprenorial din familie. Tatăl său privatizase o companie cu 130 de angajaţi prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts), prin care se transferă mijloacele de producţie ale companiei în proprietatea salariaţilor. „Am văzut cum este viaţa antreprenorului, că noaptea nu adormi prea uşor, dar m-a atras întotdeauna, am trăit cu asta şi sper să le pot transmite copiilor mei dorinţa de a merge pe acelaşi drum.“ După ce a făcut primii 300 de dolari din vânzarea softului pentru imprimante, a început să îşi cumpere cele mai noi gadgeturi din Statele Unite şi, cum în urmă cu circa 20 de ani americanii deja aveau magazine online, s-a hotărât să continue aventura antreprenoriatului în zona de e-commerce şi a început prin a studia software development la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

    „A fost foarte greu la început pentru că mergeam chiar şi la câte un brand mare şi spuneam că e-commerce-ul este viitorul, iar ei îmi ziceau că este interesant, dar că ei cred că internetul este doar informativ şi că ar vrea doar un site de prezentare. A durat vreo cinci ani până să învăţ să vând ceea ce cerea piaţa la modul real. Iar negocierile din perioada aceea reflectau perfect climatul de business: eu le ziceam clienţilor că produsul meu îi costă 1.000 de euro, iar ei îmi ziceau că îmi dau 300 de euro“, îşi aduce aminte Radu Vîlceanu. Apoi a început să-şi construiască o echipă, evoluţie care a venit însă cu mai multe crize, de la probleme de leadership la certuri cu partenerii de afaceri şi până la stadiul în care compania ajunsese să nu mai aibă sediu. Toate s-au întâmplat când Radu Vîlceanu avea între 23 şi 27 de ani, dar au fost experienţe care, cumulat, au însemnat cât un MBA „on the job“, spune el.

    Prin 2006-2007, businessul ContentSpeed a început să evolueze, odată ce jucătorii din industria de media şi-au dat seama că e-commerce-ul ar trebui să conteze mai mult pentru ei. În prezent, soţii Vîlceanu estimează că în România sunt acum în jur de 4.000 de magazine online, astfel că afacerea pe care o conduc a contribuit la dezvoltarea a 8% din piaţa locală de e-commerce, care, la rândul ei, reprezintă cam 25% din totalul comerţului tradiţional. Piaţa de web design din România a avut un vârf în anii 2006-2008, ca multe alte industrii, când sute de firme de profil s-au dezvoltat şi au dus piaţa la o valoare estimată de studii la 6-7 milioane de euro.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine trage în jos creşterea economică

    Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%.

    Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut şi ele o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

  • Cât câştigă Jennifer Lopez pentru prezenţa în juriul de la American Idol

    Cântăreaţa Jennifer Lopez a negociat un contract fabulos pentru a se întoarce în jurul American Idol: va câştiga 17,5 milioane de dolari pentru un sezon al celebrului show.

    “Au fost o mulţime de discuţii privitoare la contractul lui Jennifer”, a declarat o sursă celor de la MailOnline. “Până la urmă, ea va câştiga peste 17 milioane de dolari în acest nou sezon. E chiar mai mult decât a câştigat Britney Spears pentru X-Factor (15 milioane de dolari – n.r.)”.

    În anul 2011, Jennifer Lopez a primit 12 milioane de dolari pentru primul ei sezon în rolul de jurat. Un an mai târziu, salariul a crescut până la 15 milioane. Lopez a renunţat ulterior la colaborarea cu televiziunea CBS, fiind înlocuită de Mariah Carey.

    Anul acesta Jennifer Lopez a revenit pe micile ecrane în luna ianuarie, în cadrul sezonului cu numărul 13.

    Jennifer Lopez are doi copii de cinci ani, Emme şi Max, şi o avere estimată la 300 de milioane de dolari.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Valoarea apartamentelor la vânzare în Bucureşti, la jumătate faţă de 2008

     “Cifra este mai mare decât în 2013, dar mult mai mică faţă de valorile înregistrate în anii de boom imobiliar. În 2007, valoarea apartamentelor scoase pe piaţă în Bucureşti era de 2,7 miliarde de euro, iar în 2008 cifra a ajuns la 4,3 miliarde euro”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar Imobiliare.net.

    Numărul de apartamente scoase pe piaţă în acest an este cu aproape 20% mai mare decât ofertele din aceeaşi perioadă din 2007, considerat anul de boom imobiliar.

    “Acest lucru ne arată că din punct de vedere al numărului de oferte, piaţa imobiliară dă semne de revenire. Din ianuarie până în iulie 2014 s-au scos pe piaţă 20.000 de apartamente în Bucureşti. Cele mai multe au fost apartamentele de 2 camere cu peste 8.300 de unităţi, urmate de apartamentele de 3 camere cu aproximativ 6.000 de oferte. Pentru garsoniere s-au înregistrat peste 4.000 de oferte, iar pentru apartamentele de 4 camere aproape 1.650 de oferte”, menţionează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiecte verzi de 2,4 mld. euro erau prevăzute în 2014, dar s-au consumat numai 20% din bani în 5 luni

     La începutul acestui an, Auto­rita­tea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a lansat mai multe estimări pri­vind capacităţile care urmează să fie montate în proiecte de energie verde în 2014, ultima indicând investiţii noi de 2,4 mld. euro în circa 1.650 MW de eoliene, so­la­re sau mici hidrocentrale. După cinci luni însă, numai 20% din investiţiile prog­no­zate s-au îndeplinit după ce Guver­nul a tăiat schema de sprijin pentru regenerabile.

    Ţinând cont că de obicei lucrările de construcţii se realizează mai ales primăvara şi vara, sezonul rece fiind dificil, este greu de crezut că bilanţul anului 2014 se va apropia de socotelile de la început.

    În ianuarie anul acestea, ANRE spunea că, pe baza autorizaţiilor de înfiinţare care urmează să expire în 2014, se vor monta 750 MW în proiecte solare, 1.200 MW în ferme eoliene 70 MW în centrale hidroelec­trice, 5,5 MW în centrale pe biogaz şi 45 MW în centrale pe biomasă. La acestea se adău­gau centralele electrice cu puteri mai mici de 1 MW, care însă nu intrau sub supra­ve­ghe­rea autorităţii. În total, ANRE estima pro­iec­te de peste 2.000 MW a căror valoare se ridică la peste 3 mld. euro. Ulterior, ANRE a lansat o altă estimare pri­vind capa­ci­tatea noilor proiecte de ener­gie verde pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Managerii companiilor estimează creştere pentru toate sectoarele în perioada iulie-septembrie

     În cadrul anchetei de conjunctură din luna iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%) şi o relativă stabilitate a preţurilor (sold conjunctural +3%) şi a numărului de angajaţi (sold conjunctural -1% pe total), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +25%) şi pentru activitatea din industria metalurgică (sold conjunctural +24%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • METEO. Prognoza vremii pentru următoarea săptămână în toate regiunile ţării

    BANAT
    Ultimele zile ale lunii iulie şi începutul lui august vor fi caracterizate de un regim termic apropiat de cel climatologic specific perioadei, respectiv medii ale valorilor maxime de 29-30 de grade. Mediile termice nocturne se vor menţine în jurul a 17-18 grade. Probabilitatea pentru averse va fi ridicată în jurul datei de 29 iulie. Ploi de scurtă durată nu sunt excluse nici în celelalte zile ale intervalului, dar sunt de aşteptat la nivel izolat.

    CRISANA
    Ultimele zile ale lunii iulie şi începutul lui august vor fi caracterizate de un regim termic apropiat de cel climatologic specific, respectiv medii ale valorilor maxime de 29-30 de grade. Mediile termice nocturne se vor menţine în jurul a 17-18 grade. Probabilitatea pentru averse va fi ridicată în jurul datei de 29 iulie. Ploi de scurtă durată vor fi şi în celelalte zile ale intervalului, dar sunt de aşteptat pe arii mai restrânse.

    TRANSILVANIA
    Pentru ultimele zile ale lunii iulie şi începutul lui august vor fi mici variaţii de la o zi la alta, dar temperaturile se vor situa, în general, în jurul unei medii de 28 de grade, normală pentru această perioada din an. Minimele nocturne nu vor avea variaţii semnificative, menţinându-se într-un ecart mediu de 14-16 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în jurul datei 29 iulie. În celelalte zile ale intervalului de prognoză, ploile vor fi prezente pe arii mai restrânse.

    MARAMURES
    Sunt de aşteptat oscilaţii destul de mici de la o zi la alta, media temperaturilor maxime la nivelul întregii regiuni urmând a se situa la 28-29 de grade. Temperaturile nocturne se vor situa în general într-un ecart de 15…17 grade. Probabilitatea pentru averse se va menţine relativ ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, ploile fiind mai frecvente şi mai importante cantitativ în jurul datei de 29 iulie.

    MOLDOVA
    La nivelul întregii regiunii sunt estimate medii ale valorilor diurne în jurul a 29 de grade, caracterizând un regim termic apropiat de normal. Valorile nocturne vor oscila în ecartul de 16-18 grade. Probabilitatea de ploaie va fi din nou mai ridicată în jurul datei de 29 iulie. Ploi de scurtă durată nu sunt excluse nici în celelalte zile ale intervalului, dar sunt de aşteptat doar izolat.

    DOBROGEA
    Regimul termic nu va avea oscilaţii semnificative pe parcursul intervalului de prognoză, menţinându-se în general o vreme călduroasă, cu o medie a valorilor maxime de 29-31 de grade. Regimul termic nocturn se va menţine, de asemenea, relativ constant, la valori medii ce se vor situa în jurul a 19-20 de grade. Probabilitatea de ploaie va fi scăzută pe tot parcursul intervalului.

    MUNTENIA
    Regimul termic va fi unul caracterizat drept călduros, media valorilor diurne fiind în jurul a 30 de grade. Temperaturile minime se vor menţine în general de aproximativ 17-18 grade, în medie. Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în jurul datei de 29 iulie.

    OLTENIA
    Ultimele zile ale lunii iulie şi începutul lui august vor fi caracterizate de un regim termic apropiat de cel climatologic normal, respectiv medii ale valorilor maxime de aproximativ 30 de grade. Mediile termice nocturne se vor menţine în general în ecartul 17-19 grade. Probabilitatea pentru averse va fi foarte ridicată în jurul datei de 29 iulie. În celelalte zile ale intervalului, doar izolat şi trecător va mai ploua slab.

    LA MUNTE
    Valorile termice vor fi ridicate spre sfârşitul intervalului de prognoză, cu medii ale maximelor de 20-22 de grade, iar în restul timpului vor fi uşor mai mici, cu o valoare mediată de 18-19 grade. Valorile nocturne vor fi cuprinse, în general, între 11 şi 13 grade. Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicată pe tot parcursul intervalului, dar aversele vor fi mai frecvente şi mai importante cantitativ în zilele de 27 şi 28 iulie.