“Vânzarea exprimată în tone pe primele nouă luni din 2012 este sensibil egală cu vânzarea anului 2011 în aceeaşi perioadă. Lipsa proiectelor mari, incertitudinea politică ce s-a răsfrânt în proiectele cu primăriile şi de asemenea criza au dus în cele din urmă la o vânzare liniară, fără salturi spectaculoase, aşa cum era de aşteptat”, spune Marcel Bărbuţ, omul de afaceri care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast. Compania care produce adezivi, polistiren şi vopsea a consemnat în primele nouă luni ale acestui an o cifră de afaceri de aproximativ 140 de milioane de lei (31,8 milioane de euro), în creştere cu aproape 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, AdePlast a reuşit să-şi dubleze profitul în primele trei trimestre comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, până la 10,9 mil. lei (2,5 mil. euro). “În cadrul segmentului (de adezivi – n. red.) au fost anumite schimbări, unii jucători crescând în dauna celor mici, dar nu a fost nimic spectaculos”, mai spune Bărbuţ.
Tag: constructii
-
Retrospectiva anului economic 2012, CONSTRUCŢII – Anul autostrăzilor, al insolvenţelor şi al supermarketurilor
2012 A FOST UN AN AL EXTREMELOR PE PIAŢA CONSTRUCŢIILOR: deşi cel puţin la capitolul infrastructură s-a dovedit a fi unul foarte bun, cu inaugurări importante, pe partea de investiţii private situaţia a fost diferită, în special din cauza instabilităţii politice din vară. Astfel, 2012 a fost cel mai “bogat” de după Revoluţie la capitolul finalizări de autostrăzi, aproape 140 de kilometri fiind deschişi circulaţiei anul acesta pe rutele centura Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia-Constanţa, centura Constanţei la standard de autostradă, precum şi o parte din tronsonul Timişoara-Lugoj.
Chiar dacă în sfârşit anul acesta România a reuşit să treacă pragul de 500 de kilometri de autostrăzi, veştile pentru anii următori nu sunt la fel de bune, având în vedere că 2012 a adus şi o schimbare de viziune a autorităţilor, acestea optând să reducă banii de investiţii şi, implicit, fondurile pentru infrastructură. Proiecte precum centura Capitalei, magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, reabilitarea căii ferate Curtici-Arad au rămas cu mai puţin de jumătate din banii care le-au fost alocaţi la începutul anului, după o rectificare bugetară care a redus puternic fondurile Ministerului Transporturilor.
La capitolul investiţii private, lucrurile s-au mişcat destul de slab anul acesta, cu toate că în primele luni aşteptările erau destul de mari. Scandalurile politice din vară au şters apetitul investitorilor pentru noi construcţii, punându-i în situaţia de a-şi amâna sau chiar anula planurile pe piaţa locală. Singurii care au mai dat de lucru constant constructorilor au fost retailerii, anul acesta inaugurându-se sute de noi spaţii – super şi hipermarketuri, magazine de bricolaj, de mobilă dar şi centre comerciale. În privinţa inaugurărilor de malluri, 2012 a fost sub aşteptări, doar două proiecte fiind finalizate anul acesta: Palas Iaşi şi Ploieşti Shopping City. Iar dacă rezidenţialul încă bate pasul pe loc, pe partea de spaţii de birouri dezvoltatorii s-au orientat către extinderi, respectiv modernizări şi eficientizări ale clădirilor deţinute.
2012 A MAI ÎNSEMNAT ŞI O CREŞTERE ACCENTUATĂ A NUMĂRULUI DE INSOLVENŢE ŞI FALIMENTE DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR. Însă firme mari, cu afaceri de sute de milioane de euro, precum Romstrade, controlată de Nelu Iordache, sau Confort, a lui Georgică Cornu, au căzut pradă fenomenului insolvenţei. Pe de altă parte, anul acest an a adus şi o creştere a numărului de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa materialelor de construcţii. Unii jucători, precum AdePlast, firmă controlată de Marcel Bărbuţ, sau Arcon a lui Ioan Ţiţeiu, au ales să achiziţioneze de la concurenţă diferite unităţi de producţie, în timp ce alţii, precum Fabryo şi Atlas Corporation, au decis să-şi unească forţele prin fuziune pentru a crea noi lideri de piaţă.
-
Cum a reuşit un producător de materiale de construcţii să-şi majoreze exporturile cu 58%
“Avansul cifrei de afaceri este explicat prin dezvoltarea reţelei de distribuţie, dar şi prin creşterea exporturilor. Anul viitor încercăm în continuare să creştem exporturile. Sunt o sursă de valută, dar şi o modalitate de a ne creşte vânzările în ansamblu”, a spus Ţiţeiu, care conduce unul dintre cele mai mari businessuri cu acţionariat local din industria materialelor de construcţii. Arcon face livrări în ţări precum Grecia, Bulgaria, Ungaria şi Cipru, iar începând de anul acesta compania a demarat exporturi şi către Malta, Cehia şi ţările arabe. O metodă prin care compania încearcă să-şi facă loc pe pieţele externe este participarea la târguri internaţionale de profil. Ţiţeiu estimează că Arcon va finaliza anul cu un rulaj de 31-32 de milioane de euro, în creştere de la 27 de milioane de euro anul trecut.
-
Topul creşterilor pe bursă de la alegerile din 2008 până acum
Chiar dacă bursa nu a reacţionat ieri la rezultatul alegerilor parlamentare, câştigate detaşat de USL, deciziile politice au o influenţă puternică asupra pieţei de capital şi chiar asupra evoluţiilor acţiunilor pe termen lung. De exemplu, acţiunile Fondului Proprietatea, care se tranzacţionau încă din 2008 pe o piaţă gri, au explodat după ce americanii de la Franklin Templeton au fost desemnaţi de guvernanţi să administreze fondul şi să-l listeze la bursă. SIF-urile au crescut puternic mai ales după ce parlamentarii au aprobat majorarea pragului de deţinere de la 1% la 5%. Chiar dacă investitorii nu ştiu în acest moment ce decizii va lua viitorul Parlament şi viitorul guvern USL, şi nici cum vor influenţa aceste decizii preţurile acţiunilor, cel mai probabil câştigurile lor din următorii patru ani vor fi influenţate şi de deciziile politice.
-
Polonezii de la Echo încep în vară, cu fonduri proprii, lucrările la un mall în Braşov
După ce în toamnă au reuşit să semneze un contract cu francezii de la Carrefour pentru închirierea unui spaţiu de 8.500 mp în mall, polonezii spun acum că sunt dispuşi să înceapă lucrările din fonduri proprii, în condiţiile în care grupurile Immochan şi NEPI speră de asemenea ca la finalul acestei ierni să atace Braşovul cu alte proiecte de malluri.
-
Livrări sub aşteptări: doar două malluri au fost deschise anul acesta. Ce mai pregătesc dezvoltatorii?
Pariurile consultanţilor de la începutul anului s-au adeverit: livrările de centre comerciale au fost slabe în acest an. În materie de proiecte noi erau aşteptate în acest an şase livrări, iar situaţia arată cam aşa: Iulian Dascălu a deschis Palas Iaşi în luna mai, NEPI şi Carrefour au finalizat Ploieşti Shopping City, Cora a deschis un hipermarket cu galerie comercială la Bacău şi pregăteşte în aceste zile un proiect asemănător în sudul Capitalei, InterCora a finalizat pentru Kaufland şi alţi câţiva chiriaşi un proiect mai mic în zona Mihai Bravu din Bucureşti, iar francezii de la Immochan sunt pe ultima sută de metri cu primul proiect Auchan City de pe piaţa locală, în cartierul bucureştean Giuleşti.
-
Topul regiunilor cu cele mai grave scăderi la construcţia de locuinţe
“Pe medii de rezidenţă, analiza construcţiei de locuinţe pune în evidenţă creşterea ponderii locuinţelor terminate în mediul rural, cu 56,7%. (…) Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, în perioada 1. I-30.IX.2012 a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private, cu 2.358 locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 72 locuinţe”, se arată într-un comunicat al Institutul Naţional de Statistică (INS).
-
Investiţii în economie de aproape 50 mld. lei la 9 luni, jumătate în construcţii
Investiţiile în lucrări de construcţii noi au însumat în primele nouă luni 24,59 miliarde lei, reprezentând 50,2% din total, faţă de 51,3% în acelaşi interval al anului precedent. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 20,44 miliarde lei, reprezentând 41,7% din total. “Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)”, se arată într-un comunicat al INS.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
23.000
numărul de treceri neregulamentare ale frontierelor Schengen în perioada aprilie-iunie, în scădere de 44 % în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2011, conform CE159,4 mld. lei
veniturile bugetului general consolidat pe primele 10 luni, echivalente cu 26,2% din PIB, cu 0,5% mai mari ca pondere în PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile, de 166,6 mld. lei, şi-au redus ponderea în PIB cu 0,6%216 ore
timpul necesar în România pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, raportat la o medie ECE de 263 de ore, conform unui raport realizat de Banca Mondială, IFC şi PwC0,7%
creşterea economică preconizată pentru 2012 de Comisia Naţională de Prognoză, corespunzătoare unui PIB de 608,5 mld. lei, în timp ce estimarea pentru 2013 este o creştere de 2%3.320
numărul de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale în octombrie, cu 5,7% mai puţine comparativ cu luna precedentă
-
Se spune ciment şi în franceză şi în română. Cum conduce Sonia Artinian un business de 200 mil. euro
Nu am simţit niciodată că este dificil să-mi croiesc propriul drum”, spune franţuzoaica Sonia Artinian, 46 de ani, care conduce operaţiunile locale de ciment, agregate şi betoane ale gigantului francez Lafarge. Este prima femeie care se află la şefia unuia dintre cei trei mari jucători de pe piaţa locală a cimentului, înlocuindu-l la începutul acestui an pe Philippe Questiaux, conaţionalul său care a stat la cârma Lafarge Ciment timp un deceniu şi care a generat pentru grupul-mamă profituri nete cumulate de 680 de milioane de euro.
Într-o lume a construcţiilor dominată prin excelenţă de bărbaţi, Sonia Artinian a preluat la începutul acestui an un business de peste 200 de milioane de euro şi spune că o femeie trebuie să fie proactivă pentru a promova la un nivel executiv. În România însă, puţine sunt femeile care au reuşit să ajungă în poziţii de top-management în cadrul companiilor din industria construcţiilor. În afară de şefa Lafarge, exemple reprezentative sunt Ileana Nicolae, care conduce producătorul de materiale de construcţii Sika, sau Aliz Kosza, care s-a aflat la conducerea producătorului de lacuri şi vopsele Fabryo până în vara acestui an.
Zâmbitoare, Sonia Artinian spune încă de la debutul interviului că va fi oarecum “zgârcită” cu cifre legate de businessul Lafarge în România, dar adaugă că va explica de ce se obţin marje de profit uriaşe în industria cimentului.Chiar dacă conduce de mai puţin de un an activităţile Lafarge din România, Sonia Artinian a apărut în “Top 100 Cei mai admiraţi CEO din România”, realizat recent de Business Magazin. Noul CEO al Lafarge România este de profesie inginer în ştiinţele biologice şi lucrează în grupul Lafarge din anul 2008, când a ocupat poziţia de prim-vicepreşedinte în departamentul dezvoltare organizaţională şi a coordonat Universitatea Lafarge (centru de educaţie corporatist pentru îmbunătăţirea calităţii managementului).
“Când m-am alăturat Lafarge în urmă cu cinci ani, mi s-a oferit o poziţie funcţională la sediul central pentru a mă familiariza cu specificul companiei, iar după patru ani, grupul a luat decizia curajoasă de a mă promova într-o funcţie operaţională.” Spune “decizie curajoasă” tocmai pentru că nu sunt foarte multe femei în astfel de funcţii în companie: de altfel, dintre cei 41 de country CEO din cadrul grupului Lafarge, doar două sunt femei. Cu toate acestea, tocmai pentru că există mult mai puţine femei în funcţii de conducere, acestea sunt mult mai vizibile. “Pentru a te diferenţia, trebuie să ţii cont de două lucruri: în primul rând, de valoarea pe care o creezi ca lider pentru companie şi pentru societate sau chiar pentru ţară; iar în al doilea rând, modul în care creezi valoare, în care angajezi oamenii, în care îţi demonstrezi calitatea de lider şi valorile în care crezi”, spune Sonia Artinian. Consideră că spre deosebire de bărbaţii care domină top-managementul din industria construcţiilor, ea poate este mai sensibilă la subiecte care ţin de dezvoltare şi construcţii durabile şi de asemenea se bazează foarte mult pe intuiţia feminină.
Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin de luni, 26 noiembrie 2012.