BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • 40% creştere a cifrei de afaceri pentru Grupul de comunicare HELLO

    Grupul de comunicare HELLO şi-a crescut cu peste 40 de procente volumul afacerilor în 2016, odată cu dezvoltarea semnificativă a brandului Foodwise, şi estimează un rulaj de 3 milioane de euro pentru anul în curs. În 2017, Foodwise îşi va lansa propria platforma de implicare socială, în cadrul unui demers activ care vizează responsabilitatea faţă de resurse şi încurajarea comportamentului etic în industria food&beverages din România.

    „Anul 2016 ne-a adus performanţe pe toate direcţiile de business. Foodwise a dezvoltat şi lansat pe piaţă conceptul de retail cu cea mai mare complexitate de până acum – proiectat de echipa de consultanţi a hub-ului nostru creativ şi livrat „la cheie”; creativitatea şi implementarea campaniilor de consumer engagament au adus rezultate clienţilor şi volume de business agenţiei, iar competenţele echipei au crescut pe fiecare specializare – de la strategie şi concept, până la implementare. Anul 2016 a fost, de asemenea, un an al eficienţei şi din perspectiva recunoaşterii publice – primul Effie din portofoliul Foodwise”, spune Marilena Istrătescu, managing partner şi cofondator al grupului HELLO. 

    Pentru 2017, focusul grupului de comunicare HELLO îl reprezintă consolidarea competenţelor de food intelligence, respectiv dezvoltarea unor proiecte care să pună în evidenţă etică brandurilor şi să încurajeze comportamente responsabile pe piaţă, inclusiv în rândul consumatorilor.
     
    În cadrul acestui demers, Grupul HELLO va lansa, în 2017, o platforma de comunicare dedicată, care va funcţiona că un hub de resurse şi integrator de proiecte de responsabilitate socială.
    Fondat în 2010, de către 3 antreprenoare – Marilena Istrătescu, Cristina Diaconescu-Pîrlitu şi Andreea Celescu – Grupul de comunicare HELLO a încheiat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, rulajul la nivel de grup s-a ridicat la 2,8 milioane euro.
    În 2016, sub brandul Foodwise, grupul HELLO a dezvoltat proiecte signature precum: “Berarul vine să te cunoască” (Timişoreana); “Caravana Ciucaş” (Ciucaş); proiectul WineWay (Halewood) – un concept store de retail de vinuri care a pus în valoare toate competenţele hub-ului creativ HELLO; campania “Fromageria” (NORDIC) – dublată de o platforma de cultivare a bunului gust culinar. 

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Liudmila Climoc, CEO Orange România

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Marcel Bărbuţ, CEO Adeplast

    În 2015, AdePlast a raportat o cifră de afaceri de 305,7 milioane de lei şi cu un profit net de 13 milioane lei, nivelul EBITDA fiind de 46 milioane lei. Creşterea cifrei de afaceri faţă faţă de 2014 a fost de 1,75%.

    Antreprenorul spune că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă. S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă.

    „Trebuie să baţi fierul cât e cald”, justifica anterior decizia de a investi 22,5 milioane de euro în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare. Cu această valoare a investiţiilor, antreprenorul se plasează în rândul celor mai activi investitori ai perioadei, într-o vreme când apetitul de dezvoltare era la cote reduse.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Shachar Shaine, preşedinte URBB

    El a venit prima dată în România în 1999, lucrând pentru United Romanian Breweries Bereprod (URBB); în 2004 a preluat conducerea companiei, funcţie pe care a deţinut-o până în 2014.

    Când a preluat primul mandat la conducerea URBB, compania avea o cifră de afaceri de 48,4 milioane de euro şi 254 de angajaţi, iar la finalul mandatul lui, compania ajunsese la o cifră de afaceri de 81 milioane de euro şi la peste 800 de salariaţi. De asemenea, în perioada 2004-2010 URBB a intrat şi pe piaţa apelor minerale şi pe cea a sucurilor.

    Cu şase luni înainte de a pleca de la Tuborg, Shaine şi-a luat şi cetăţenia română şi, în 2010, spunea că nu intenţionează să plece din ţară, ci să se implice în alte proiecte de afaceri pe plan local. De altfel, în 2012 a intrat în acţionariatul procesatorului de carne Integra, care de anul trecut se confruntă cu insolvenţa.

  • Această româncă şi-a transformat pasiunea într-o afacere. Vinde obiecte de care nicio femeie nu se desparte, în valoare de 100.000 de euro

    „Încă din facultate îmi personalizam elementele din garderobă. Fie că era vorba de haine sau de accesorii, le căutam pe cele mai neobişnuite, colorate sau cu tăieturi şi croiuri speciale, le purtam o perioadă, apoi le «îmbunătăţeam», astfel încât să se plieze pe personalitatea mea”, povesteşte Armina Popeanu despre ideea care a stat la baza înfiinţării Lyria. Tânăra este de profesie arhitect, cu mai multe specializări în design, iar în cazul său antreprenoriatul este o prelungire a pasiunii sale sau, mai popular spus, îmbinarea utilului cu plăcutul. „În materie de genţi, mi le achiziţionam, le purtam o perioadă scurtă, apoi le pictam cu povestea mea din acel moment.

    Aşadar, domeniul fashion handmade a fost ales cumva natural”, spune ea. Primul gând de a-şi transforma pasiunea în afacere a apărut în mai 2014, după ce mai multe prietene au apelat la ea pentru a-şi personaliza poşetele. Simţind potenţialul unei afaceri, în acelaşi an, la sfârşitul lui august, Armina Popeanu avea deja 35 de genţi pictate listate pe o platformă online, „gata pentru a-şi găsi perechea”. A plecat la drum cu 2.000 de euro, iar prima comandă a venit la trei luni de la lansarea Lyria ca magazin online.

    „Cea mai mare provocare a fost relaţia cu furnizorii”, îşi aminteşte tânăra. „Trecuse jumătate de an, Lyria era online şi începea să prindă avânt, iar eu nu mă puteam baza până la capăt pe cei cu care începusem să lucrez”, explică antreprenoarea. Iniţial, a căutat pentru colaborări fabrici şi ateliere din ţară, dorindu-şi ca produsele Lyria să fie 100% româneşti, însă acestea nu au reuşit să se plieze pe criteriile sale. „Din păcate, nu am găsit furnizori de genţi care să se încadreze în specifiicaţile şi timpul de producţie, nici producători deschişi pentru o colaborare pe termen lung”, povesteşte Popeanu. De aceea, împreună cu soţul său, a luat decizia de a achiziţiona o fabrică de profil, cu tradiţie de peste 15 ani în producţia articolelor de marochinărie, atât pentru piaţa internă, cât şi cea externă.

    Aşa a luat naştere, în noiembrie 2015, brandul Desirette, care a devenit şi furnizor pentru Lyria. În prezent, toate genţile şi accesoriile Lyria sunt realizate în atelierul propriu, unde are libertatea deplină în transpunerea ideilor din schiţă în realitate. „Aici, cu ajutorul unei echipe entuziaste, am reuşit să manufacturez modelele pe care le doream în parametrii necesari de design şi calitate”, explică ea. Pe de altă parte, toată materia primă necesară este cumpărată din tăbăcăriile italieneşti, iar antreprenoarea călătoreşte de câteva ori pe an pentru a le alege. Cea mai comandată geantă este modelul Sebille Red Poppies – aflată în prezent la un preţ de 459 lei, conform site-ului propriu – , pe care fondatoarea Lyria o descrie ca „echilibrată”. „Are un balans optim între cromatica poveştii, forma şi culoarea genţii. De asemenea, este povestea cu care majoritatea clientelor noastre se identifică şi, ca o confesiune, mărturisesc că a fost prima poveste pictată din istoria Lyria”, declară antreprenoarea. Însă produsele sunt disponibile şi în colecţii de genţi nepictate, dar speciale prin alăturarea unor piei naturale cu texturi, culori şi forme îndrăzneţe, mai precizează aceasta.

    În medie, Lyria primeşte un număr de circa 70-80 de comenzi pe lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 400 de lei, spune fondatoarea; conform site-ului propriu, genţile Lyria se găsesc la preţuri cuprinse între 200 şi 600 de lei. Cea mai mare comandă a fost din partea unei iubitoare de artă din SUA, valoarea totală fiind de circa 2.000 de dolari. Dacă ar fi să stabilească un profil al clientelor Lyria, acesta ar cuprinde femei cu studii superioare, între 35 şi 54 de ani, cu venituri medii spre mari şi, mai ales, cu un stil unic şi nonconformist, având în vedere că produsele Lyria nu sunt de serie. De asemenea, poziţionarea Lyriei în ceea ce ţine de preţuri este una medie. „Elementul diferenţiator faţă de concurenţă este, cu siguranţă, pictura manuală a fiecărei poveşti din spatele genţilor Lyria”, ţine ea să precizeze.

    După doi ani de activitate, Lyria a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro şi a înregistrat o creştere de circa 60% faţă de anul precedent. Pentru 2017 îşi propune lansarea unor noi colecţii şi linii de produse, „care să ducă povestea Lyria mai departe”, spune antreprenoarea. De asemenea, în ceea ce priveşte creşterea, ţinteşte plusuri de aproximativ 40% până la finele anului. Antreprenoarea este optimistă şi în ce priveşte planurile pe termen lung: „Atenţia cumpărătorilor s-a mutat în ultimii ani în online – segmentul de cumpărături online a crescut în 2016 cu 30% mai mult ca în anul anterior, atingând aproximativ 1,8 miliarde de euro, potrivit raportărilor principalelor magazine online”.

    Cu toate acestea, antreprenoarea este conştientă că un magazin fizic ar consolida imaginea brandului. Aşadar, are în plan deschiderea unui concept store în Bucureşti, care „să invite clienţii în universul Lyria şi să le ofere o întreagă experienţă”.
    Până atunci însă, începând cu luna aceasta, Lyria şi Dessirette vor fi disponibile în ediţie limitată într‑un magazin multibrand din Bucureşti dedicat designerilor români. Pe termen lung, Armina Popeanu consideră că femeile din România se vor îndepărta treptat de brandurile de masă şi vor începe din ce în ce mai mult să caute acele branduri care să le definească personalitatea şi să se fie un statement al stilului propriu. „Piaţa de fashion din România este în continuă creştere – de circa 15 – 25% în fiecare dintre ultimii ani”, observă antreprenoarea.

    Datele arată că apetitul românilor către fashion se află într-o continuă creştere, deşi alături de Bulgaria, România are cea mai scăzută putere de cumpărare din UE. Cu toate acestea, românii au cheltuit 16 miliarde de lei în 2015, faţă de 15,2 miliarde de lei în anul anterior, conform Ziarului Financiar. Din totalul sumei, circa 65% a mers către achiziţiile de haine, 28% către încălţăminte, iar restul către articole sportive. Piaţa locală de modă este dominată de grupurile Inditex (Zara, Massimo Dutti), H&M şi C&A, care sunt, în această ordine, liderii pieţei. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Astfel, un român cheltuie lunar circa 77 de lei pentru achiziţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ.

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Regina Maria, cifră de afaceri de 91 de milioane de euro în 2016

    „În ultimii ani, Regina Maria  a fost în prim-planul celor mai importante tranzacţii din piaţă, iar în 2017 vom continua expansiunea. Avem un buget de achiziţii similar celui de anul trecut şi analizăm toate oportunităţile din piaţă cu cea mai mare deschidere”, a punctat Fady Chreih, CEO al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    Regina Maria a depăşit valorile bugetate anul trecut pe segmentul corporate şi are în portofoliul actual aproape 400.000 de abonamente medicale pentru companii, cu peste 20% mai mult decât la finalul anului 2015. La nivelul întregii pieţe se regăsesc peste 1 milion de pachete de prevenţie. 

    „2016 a urmat acelaşi trend ascendent din ultimii ani şi avem toate premisele să credem că până în 2020 acest segment de business se va dubla. Abonamentele medicale sunt cele mai atractive pentru companii şi pentru angajaţi. Mai mult, din luna ianuarie a acestui an, abonamentele de sănătate achitate de angajaţi sunt deductibile – o măsură pe care am susţinut-o. Luând în considerare aceşti factori, precum şi semnalele pozitive primite de la clienţii noştri, obiectivul Regina Maria de creştere pe segmentul corporate este de aproximativ 15% în 2017. Suntem interesaţi să creştem business-ul şi în zona companiilor mici şi mijlocii, pentru care am creat pachete de prevenţie dedicate”, a adăugat Fady Chreih. 

    Compania reuneşte, în prezent, peste 3500 de angajaţi şi colaboratori. Doar anul trecut au fost create, în cadrul Reţelei de sănătate Regina Maria, 700 de noi locuri de muncă.

  • O companie pornită cu doi muncitori şi un secretar a vândut în 2015 aproape 55.000 de automobile

    În 1926, Antonio Cavalieri Ducati şi cei trei fii ai săi, Adriano, Marcello şi Bruno, au fondat Societa Scientifica Radio Brevetti Ducati în Bologna pentru a produce tuburi vidate, condensatoare şi componente de radio; aveau angajaţi doi muncitori şi un secretar. Primul produs, un condensator electric numit Manens, nu era mai mare decât moneda de 1 euro şi totuşi, reprezenta o tehnologie atât de sofisticată, încât, în câţiva ani, producţia a fost transferată la vila deţinută de familia Ducati.

    De atunci, mai multe descoperiri şi recunoaşteri au dus la creşterea rapidă a companiei, iar în iunie 1935 a fost pusă prima cărămidă a fabricii din Borgo Panigale. De la doi angajaţi ai laboratorului, echipa a ajuns la aproape 1.200 în 1936, iar creşterea a continuat, fiind una dintre cele mai avansate tehnologic companii din Italia anilor 1930. La scurt timp, însă, Italia intra în cel de-al doilea război mondial, conflictul şi războiul de rezistenţă au devastat Ducati, asemeni altor companii, iar fabrica a fost complet distrusă până în 1944. Cu toate acestea, Ducati s-a refăcut la fel de rapid, iar în 1946 scria primul capitol din istoria sa cu două roţi. Totul a început cu un scuter în 4 timpi – Cucciolo –, care devenise foarte popular în Italia.

    Între timp, la o mică firmă din Torino, Aldo Farinelli (Societa Italiana per Applicazioni Tecniche Auto-Aviatorie – SIATA) a început să dezvolte un mic motor pentru biciclete. După aproximativ o lună de la eliberarea oficială a Italiei, în 1944, SIATA şi-a anunţat intenţia de pune la vânzare acest motor, numit Cucciolo (trad. „căţel” – referire la sunetul acestuia).  La început, primele Cucciolo erau disponibile individual, pentru montarea pe biciclete standard de către cumpărător; oamenii de afaceri cumpărau aceste motoare în cantităţi mari şi ofereau spre vânzare biciclete complet motorizate. În 1950, după ce peste 200.000 de Cucciolo au fost vândute, firma Ducati a pus pe piaţă, în final, propria motocicletă.

    Câţiva ani mai târziu, odată cu apariţia acestui nou produs şi încheierea perioadei de management al fraţilor Ducati (1948), compania a început să-şi consolideze noua apetenţă – pentru motociclete. Prima motocicletă Ducati avea o capacitate cilindrică de 48 cc, cântărea 44 kg, atingea viteza maximă de 64 km/h şi avea un carburator de 15 mm, cu un consum de 1,2 l/100 km. Ulterior, Ducati a renunţat la numele de Cucciolo în favoarea 55M şi 65TL. Când piaţa de motociclete s-a orientat către modelele mai mari, Ducati a decis să urmeze trendul şi a făcut impresie la spectacolul din 1952 de la Milano, lansând motocicleta 65TS şi Cruiser, cu motor în patru timpi.

    În 1953, managementul a împărţit compania în două entităţi: Ducati Meccanica şi Ducati Elettronica, pentru a diferenţia divizia de motociclete şi cea a produselor electronice de linie. Giuseppe Montano preluase controlul la Ducati Meccanica, iar fabrica din Borgo Panigale a fost modernizată cu ajutorul fondurilor guvernamentale. Până în 1954, Ducati Meccanica producea 120 de motociclete pe zi. În 1960, Ducati şi-a câştigat locul în istorie prin fabricarea celei mai rapide motociclete de 250 cc disponibile la acel moment, sub numele de Mach1; zece ani mai târziu, începea producţia de motociclete V-twin cu cilindri mari, iar în 1973 a dezvoltat modelul V-twin.

    Marca a fost apoi subiectul unui şir de tranzacţii: în 1985, era cumpărată de Cagiva; în 1996, Texas Pacific Group a preluat 51% din acţiunile companiei, pentru 325 de milioane de dolari, iar doi ani mai târziu achiziţiona restul de acţiuni. În 1999, TPG a iniţiat transformarea companiei într-una publică, schimbându-i numele în Ducati Motor Holding SpA şi a vândut peste 65% dintre acţiuni, rămânând acţionar majoritar. În 2005, Ducati s-a întors în ţara-mamă, prin preluarea de către Investindustrial Holdings, fondul de investiţii al lui Carlo şi Andrea Bonomi.

    În aprilie 2012, filiala Volkswagen a companiei Audi şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Ducati pentru 860 de milioane de euro. Preşedintele Volkswagen, Ferdinand Piëch, un pasionat de motociclete, râvnea de mult timp la Ducati şi a regretat faptul că pierduse această şansă în 1984. Analiştii s-au arătat neîncrezători că un mic producător de motociclete va avea un efect semnificativ într-o companie de mărimea lui Volkswagen, spunând că această decizie de cumpărare „nu are logica industrială sau financiară”. Cu toate acestea, pe 19 iulie 2012, Audi AG Automobili Lamborghini SpA a cumpărat 100% din acţiunile Ducati pentru 747 de milioane de euro.

  • Fashion Days, afaceri de 136 milioane de lei în 2016. Pentru anul în curs vizează o creştere de 50%

    Investiţiile realizate în 2016 au fost direcţionate în zona operaţională, prin deschiderea unui depozit central cu o suprafaţă cu 50% mai mare faţă de cel anterior,în diversificarea portofoliului de produse, în noi servicii introduse pentru clienţi (livrare şi retur gratuite, wishlist), campanii de marketingşi în lansarea unornoi versiuni ale aplicaţiei mobile. Acestea au fost principalele motoare ale creşterii Fashion Days în 2016.

    Pentru 2017, nivelul investiţiilor Fashion Days va creşte proporţional cu evoluţia procentuală plănuită pentru acest an a business-ului, de 50%.
     
    „Suntem aici datorită clienţilor noştri şi vom continua să investim în servicii gândite special pentru ei, în dezvoltarea sistemelor, a aplicaţiei de mobil şi în dezvoltarea gamei de produse cu branduri noi. Vrem să le oferim constant o experienţă impecabilă de shopping”, spune Andrei Chirilă, Chief Marketing Officer Fashion Days.

    Pentru cea de-a doua jumătate a anului, Fashion Days are în plan dezvoltarea unor versiuni noi ale aplicaţiei, implementarea unei facilităţi de retur direct din contul clientului, conectarea prin reţelele sociale, un redesign al homepage-ului aplicaţiei mobile şi deschiderea de noi puncte de livrare împreună cu eMAG.

    Femeile sunt cei mai activi cumpărători de haine, încălţăminte şi accesorii. Din cei 4 milioane de membri Fashion Days din toate cele trei ţări Fashion Days, 65% sunt femei. Totuşi, în ultimul an, publicul masculin a crescut cu zece procente.

    În România, majoritatea clienţilor provin din oraşele mari ale ţării: Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Braşov.Mai în profunzime, publicul Fashion Days este eterogen, pasionat de stil, cu o viaţă activă, program încărcat, care accesează multiple surse de informaţie şi shopping.

    Clienţii Fashion Days caută o experienţă de shopping, branduri populare şi produse de calitate. În topul brandurilor cu cele mai mari vânzări se regăsesc United Colors of Benetton, Guess, Le coq Sportif, Pepe Jeans, Desigual, Diesel, Zee Lane, Calvin Klein, Nike, Esprit, Love Moschino, Next, Mango. 

    În ceea ce priveşte modalitatea de comandă, mobile-ul este prima opţiune în fashion, comenzile pe mobil atingând o creştere de peste 50% în prezent. De asemenea, clienţii Fashion Days au investit mai mult în fashion, astfel că în ultimul an şi jumătate valoarea coşului de cumpărături a înregistrat o creştere semnificativă: coşul mediu de cumpărături a ajuns la 340 Lei, în creştere cu 10% faţă de anul precedent.

    Echipa Fashion Days numără în prezent aproximativ 500 angajaţi în cele 3 ţări. 34% dintre angajaţi susţin zona operaţională a business-ului, peste 15% au în grijă producţia de conţinut, iar restul se regăsesc în departamentele de Marketing, IT, Customer Service sau Commercial.