BusinessMagazin

Tag: avion

  • Wizz Air a anunţat cinci noi rute

    Compania aeriană low-cost Wizz Air şi-a deschis baza de la Iaşi. Compania va aloca la această bază, pentru început, o aeronavă Airbus A320, ce va începe să opereze din 1 iulie cele cinci rute noi spre Larnaca, Bologna, Tel Aviv, Catania şi Roma Ciampino.      

    Deja deservit de companie, Iaşi devine cel de-al şaselea aeroport din România, cu bază operaţională Wizz Air. Noua aeronavă creşte numărul de rute de la Iaşi la opt şi va tripla capacitatea la 265.000 în 2016, potrivit reprezentanţilor companiei. 

    Primul zbor Wizz Air a decolat din Bucureşti în ianuarie 2007 şi de atunci compania şi-a dezvoltat constant reţeaua de rute cu tarife reduse pentru pasagerii din România. Potrivit reprezentanţilor companiei, Wizz Air va creşte flota la 20 de aeronave în ţară până la sfârşitul anului 2016, incluzând şi alocarea aeronavei Airbus A321 ultra-eficientă, cu 230 de locuri. Wizz Air oferă, în prezent, 118 rute către 16 ţări, de pe nouă aeroporturi din România, pentru multe dintre ele tarifele începând de la 39 de lei pentru un segment de zbor.

    Zborurile pe cele mai noi rute din Iaşi spre Bologna, Catania, Larnaca, Roma Ciampino şi Tel Aviv încep pe 1 iulie. Iniţial, toate cursele vor fi operate de două ori pe săptămână, cu excepţia Iaşi-Bologna care va avea trei zboruri săptămânale. Frecvenţa spre Milano Bergamo a fost, de asemenea, mărită. Biletele pentru rutele din Iaşi sunt disponibile de la preţuri de 109 lei. 

  • Wizz Air a anunţat cinci noi rute

    Compania aeriană low-cost Wizz Air şi-a deschis baza de la Iaşi. Compania va aloca la această bază, pentru început, o aeronavă Airbus A320, ce va începe să opereze din 1 iulie cele cinci rute noi spre Larnaca, Bologna, Tel Aviv, Catania şi Roma Ciampino.      

    Deja deservit de companie, Iaşi devine cel de-al şaselea aeroport din România, cu bază operaţională Wizz Air. Noua aeronavă creşte numărul de rute de la Iaşi la opt şi va tripla capacitatea la 265.000 în 2016, potrivit reprezentanţilor companiei. 

    Primul zbor Wizz Air a decolat din Bucureşti în ianuarie 2007 şi de atunci compania şi-a dezvoltat constant reţeaua de rute cu tarife reduse pentru pasagerii din România. Potrivit reprezentanţilor companiei, Wizz Air va creşte flota la 20 de aeronave în ţară până la sfârşitul anului 2016, incluzând şi alocarea aeronavei Airbus A321 ultra-eficientă, cu 230 de locuri. Wizz Air oferă, în prezent, 118 rute către 16 ţări, de pe nouă aeroporturi din România, pentru multe dintre ele tarifele începând de la 39 de lei pentru un segment de zbor.

    Zborurile pe cele mai noi rute din Iaşi spre Bologna, Catania, Larnaca, Roma Ciampino şi Tel Aviv încep pe 1 iulie. Iniţial, toate cursele vor fi operate de două ori pe săptămână, cu excepţia Iaşi-Bologna care va avea trei zboruri săptămânale. Frecvenţa spre Milano Bergamo a fost, de asemenea, mărită. Biletele pentru rutele din Iaşi sunt disponibile de la preţuri de 109 lei. 

  • Povestea Clyde Cessna, fondatorul uneia dintre cele mai mari companii private de construciţie a avioanelor din lume

    Fondatorul Cessna Aircraft Company, una dintre cele mai mari companii private de construcţie a avioanelor din lume, a avut primul zbor reuşit cu aeronava construită de el însuşi în 1911, între fluviul Mississippi şi Munţii Stâncoşi, fiind prima persoană care a reuşit această performanţă.  

    În copilărie, Clyde Cessna, născut într-o familie de fermieri din Kansas, s-a folosit deseori de abilităţile sale în ale mecanicii şi de spiritul inovator pentru a îmbunătăţi maşinăriile pentru fermieri şi chiar a dezvoltat unele noi. O perioadă, până când aviaţia a început să îi ocupe tot timpul, Clyde a lucrat ca dealer de automobile.

    Pasiunea pentru aviaţie i s-a accentuat în urma participării la o expoziţie aeriană din Kansas, în 1910, fiind elementul care l-a propulsat spre viitoarea sa carieră în domeniul aviatic. Şi-a dat seama că e din ce în ce mai pasionat de avioane şi, pentru a-şi urma visul, a părăsit Oklahoma şi s-a mutat în New York, unde a lucrat o scurtă perioadă pentru Queen Aeroplane Company, unde a luat şi primele lecţii de construcţie a unei aeronave.

    În 1911 şi-a construit primul avion, un monoplan, pe care l-a numit Silverwing, iar prima sa încercare de zbor a fost eşuată. La fel şi a doua şi a treia, până la a treisprezecea, de fiecare dată zborul încheindu-se nefavorabil. În cele din urmă, la cea de-a treisprezecea încercare, Cessna a primit o mică încurajare: aeronavele sale s-au menţinut în aer pentru o scurtă perioadă de timp, înainte să se prăbuşească, aşa cum se aştepta. Într-un moment de frustrare, după accident, Cessna a exclamat furios: „Am de gând să fac acest aparat să zboare, apoi am să-i dau foc şi nu o să mai am de-a face cu avioanele!“.
    În cele din urmă, în iunie 1911, Cessna a avut primul zbor favorabil, iar mulţimile care au râs de el şi de eşecurile lui au schimbat tonul şi l-au numit „un erou îndrăzneţ“. De-a lungul timpului şi-a consolidat abilităţile de a pilota şi, în decembrie 1911, a încheiat cu succes cel mai dificil zbor de până atunci, pe o distanţă de 8 km, fiind prima persoană care a construit şi a zburat cu un avion între râul Mississippi şi Munţii Stâncoşi.

    După ce Silverwing a cunoscut succesul, Cessna şi-a încheiat socotelile cu industria de automobile pentru a-şi concentra atenţia către interesul său pentru aviaţie. Între 1912 şi 1915, Cessna a dezvoltat mai multe tipuri noi de monoplanuri, timp în care zbura de multe ori cu avionul său la diverse evenimente de vacanţă şi târguri, un efort care s-a dovedit a fi profitabil.
    În 1916 Clyde şi-a propus să construiască o nouă aeronavă pentru sezonul de expoziţie aviatică din 1917, aşa că a achiziţionat o clădire în aer liber pentru a-şi pune în aplicare planul. Fabrica a servit un scop dublu, fiind în acelaşi timp şi o şcoală de zbor pentru câţiva pasionaţi care luau lecţii de la Cessna. Cu toate acestea, în aprilie 1917, când SUA a declarat război, expoziţia din 1917 s-a anulat, iar Clyde, cu resursele strânse până atunci, a revenit la vechea sa casă din Kansas, unde şi-a reluat treburile la ferma familiei.

    În anii ce au urmat Primului Război Mondial, interesul publicului pentru zborul privat a crescut din ce în ce mai mult, fapt care l-a determinat pe Cessna, în 1925, să deschidă Air Travel Manufacturing Company, împreună cu doi asociaţi: Walter Beech şi Lloyd Stearman în Wichita, Kansas. În timpul în care Cessna a fost preşedinte, compania a devenit unul dintre cei mai importanţi producători de aeronave din SUA, succes ce poate fi pus pe seama conceptelor avansate de design a aeronavelor, care a obţinut recunoaştere internaţională pentru recorduri de viteză şi distanţă. După doi ani, Cessna a părăsit compania având în plan să îşi deschidă propria firmă, dar şi din cauza unor dispute cu cei doi parteneri ai săi. 
    În septembrie 1927, prin asocierea cu antreprenorul în aviaţie Victor Ross, Clyde a format Cessna-Ross Aircraft. În mai puţin de o lună însă, Ross s-a retras din afacere şi i-a vândut partenerului său toate acţiunile în cadrul companiei, care şi-a schimbat numele în Cessna Aircraft Corporation.

    În continuare, Cessna s-a străduit să construiască un monoplan eficient, primul model, AW, fiind finalizat aproape de sfârşitul lui 1927. Au urmat apoi CW-6, care a zburat pentru prima dată în 1928, şi DC-6, în 1929. După ce a intrat în afacere şi fiul său Eldon, a început proiectarea şi pilotarea aeronavelor de curse CR.

    În ciuda succesului modelelor noi, criza economică a dus la o scădere drastică a vânzărilor de avioane, determinând compania să intre în faliment şi să fie închisă la 1931. Totuşi, Cessna şi-a redeschis porţile trei ani mai târziu, iar în 1936 a fost vândută nepoţilor lui Clyde, Deane şi Dwight Wallace.

    După această tranzacţie, Clyde Cessna s-a reîntors la viaţa de fermier, realizând maşinării pentru agricultură. La cererea lui Deane, el a acceptat să facă parte din companie în continuare, însă doar la nivel simbolic, fără să se implice în afacere. Clyde Cessna a murit la vârsta de 74 de ani în Wichita, Kansas.

  • Aceşti oameni şi maşinile lor zburătoare

    În ultimele luni, Donald J.Trump, candidatul la preşedinţia americană, a fost văzut traversând ţara într-un business jet tip Cessna 750 Citation X, preferat de omul de afaceri american în campanie datorită dimensiunilor reduse. În afară de acesta, Trump deţine încă patru aeronave – un Boeing 757 şi trei elicoptere Sikorsky, o flotă devenită parte importantă a imaginii miliardarului american. Boeingul model 757-200, pe care este scris cu litere aurii numele lui Trump, a costat 100 de milioane de dolari. Spre comparaţie, totalitatea avioanelor deţinute de oamenii de afaceri de pe piaţa locală au o valoare cumulată tot de aproximativ 100 de milioane de euro. Ce şi cât mai pilotează oamenii de afaceri din România?

    „Zborul are multe faţete – pentru unii este un sport, acrobaţie, pentru alţii este un mijloc de transport, în acelaşi timp reprezintă şi o relaxare, dar şi o pasiune – nu te urci în avion şi porneşti de la A la B – pilotarea unei aeronave implică pregătirea, e vorba despre o poveste, despre experienţa zborului“, descrie Radu Merica, preşedinte al Aircraft Owners and Pilots of Romania (AOPA România) şi al Camerei de Comerţ Româno-Germane, experienţa sa de pilot. Merica deţine în prezent o aeronavă de mici dimensiuni, model Cirrus SR 20, numit şi „Mercedesul avioanelor mici“. El spune că pasiunea lui pentru zbor a început în urmă cu 21 de ani, pe un aerodrom din Germania – iar de atunci şi-a obţinut nu doar licenţa de pilot în Europa, ci şi în SUA şi Africa.

    Radu Merica povesteşte că a ajuns să parcurgă anual circa 150 de ore de zbor, atât în interes personal, cât şi de business. „Cu avionul meu pot să plec până la Paris – dar ar dura aproximativ 6 ore şi jumătate zborul, este de preferat să te deplasezi cu acest model pe distanţe de până în 1.000 km, în ţară sau în ţări precum Croaţia, Grecia, Ucraina“, explică el.

    În prezent, în Registrul Unic de Înmatriculare al Aeronavelor Civile din România se regăsesc 72 avioane înmatriculate pe numele unor persoane fizice din România, potrivit asociaţiei pe care o conduce Merica. Preşedintele AOPA crede însă că 50 este numărul real de avioane mici din România, excluzându-le pe cele ultrauşoare, de două locuri, folosite la agrement. Parte din aeronavele persoanelor fizice din România sunt înmatriculate în afara ţării, din cauza complicaţiilor birocratice şi a costurilor mai mari de pe piaţa locală, potrivit reprezentanţilor aceleiaşi asociaţii.

    În acelaşi timp, Radu Merica observă că numărul aeronavelor private din România este mult mai mic, prin comparaţie, faţă de Cehia sau Polonia, unde pe un singur aerodrom de aviaţie generală sunt parcate circa 20-30 de persoane.

    Un vârf al numărului de aeronave înmatriculate pe piaţa locală a fost atins în 2008, când a urcat la 10, iar dacă ar fi să ne ghidăm după numărul de înmatriculări ca indicator economic, în 2015 numărul aeronavelor private înmatriculate în România l-a depăşit pe cel din 2008, atingând un maxim de 12. „În lume este mult mai dens traficul de aviaţie generală decât traficul de linie – chiar dacă aviaţia de linie transportă mult mai mulţi pasageri, mişcările sunt mult mai dense în aviaţia generală. În plus, nu poţi ajunge pilot de linie până când nu treci prin toate activităţile de pregătire, trebuie să acumulezi o experienţă de zbor pe care o faci în cadrul aviaţiei generale. O ţară  nu poate să aibă o aviaţie foarte dezvoltată dacă nu are partea de aviaţie mică – business aviation – dezvoltată, oameni de afaceri care trebuie să ajungă repede dintr-un punct în altul şi pentru care time is money“, explică Merica necesitatea dezvoltării aviaţiei necomerciale, cunoscută şi ca „aviaţia mică“ sau „generală“ (operaţiunile de aviaţie civilă neremunerate, n.r.).

    Unul dintre motivele pentru care acest tip de transport nu e foarte popular în rândul oamenilor de afaceri din România este lipsa infrastructurii, potrivit preşedintelui AOPA. „În Germania, unde infrastructura rutieră este mai dezvoltată, infrastructura de zbor este la fel de dezvoltată; la noi, deşi nevoia de un mijloc de transport alternativ este mai mare, costurile legate de infrastructură sunt mai mari.“ În prezent, în afară de cele opt aeroporturi internaţionale (Băneasa, Arad, Timişoara, Sibiu, Henri Coandă, Baia Mare, Avram Iancu – Cluj-Napoca, Mihail Kogălniceanu – Constanţa) şi cele şapte aeroporturi naţionale (aeroportul Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Ştefan cel Mare – Suceava, Transilvania – Târgu-Mureş, Delta Dunării – Tulcea, Tuzla), în România există încă opt aerodromuri şi 11 heliporturi certificate. „Densitatea de aerodromuri în România este mult sub media europeană.

    Aparent avem multe aeroporturi internaţionale, însă nu avem decât două aerodromuri certificate, deşi numărul de mişcări de aviaţie generală este la fel de mare ca numărul de mişcări de linie. (…) Nu ştiu dacă există vreun aeroport naţional cu hangar în România, în timp ce pe toate aeroporturile din Europa există spaţii de hangare.“ Merica explică necesitatea unor proceduri de aviaţie generală cu zone clar delimitate şi oferă ca exemplu cazul aeroportului Băneasa: „Băneasa se confruntă cu o indecizie între păstrarea statutului dedicat aviaţiei generale şi întoarerea la operatorii de linie. Ca efect al acestei indecizii se confruntă cu o problemă de infrastructură, se plătesc taxe de handling, de pildă, ceea ce nu este necesar“.

     

  • Peste 20 de persoane, rănite la bordul unui avion care a trecut printr-o zonă de turbulenţe

    Peste 20 de persoane au fost rănite, 12 fiind spitalizate, după ce un avion de pasageri a trecut printr-o zonă de turbulenţe puternice deasupra Munţilor Anzi, informează ziarul italian Il Messaggero.

    Incidentul aerian a avut loc duminică, dar a fost anunţat luni de compania aeriană Avianca.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Video spectaculos. Cum se vede aterizarea din locul pilotului

    Clipul, filmat de pilot cu telefonul, oferă o perspectivă ameţitoare asupra coborârii avionului din cer până pe pământ, arătând foarte clar că această meserie nu este pentru cei slabi de inimă sau cu frică de înălţime.

    Pilotul care a filmat are o experienţă de peste 20 de ani în domeniu şi susţine că aterizarea pe care am urmărit-o este una destul de simplă, întrucât nu există munţi sau alte obstacole spre aeroportul Heathrow din Londra.

    Vezi aici video spectaculos cu aterizarea avionului!

     

  • Aeroportul de 300 de milioane de euro pe care niciun avion nu poate să aterizeze

    Un aeroport care a costat aproape 300 de milioane de euro e pe cale să devină un subiect extrem de delicat, pentru că niciun avion nu poate să aterizeze pe piste.

    Deschiderea aeroportului de pe insula Sfânta Elena a fost amânată pe termen nedeterminat, după ce teste realizate de mai multe companii au scos la iveală faptul că vântul reprezintă un factor de risc pentru aterizarea în siguranţă a avioanelor.

    Insula Sfânta Elena este cel mai îndepărat teritoriu al Marii Britanii şi este locuită, în prezent, de aproximativ 4.000 de oameni. Aeroportul a fost ridicat din fonduri britanice cu speranţa că va ajuta comerţul din zonă şi va ridica, astfel, nivelul de trai.

    Însă primul zbor de test, realizat cu o aeronavă Beoing 737, a dezvăluit pericolele la care sunt expuse avioanele în apropierea aeroportului. Raportul notează că există o serie de curenţi care pot schimba traiectoria avionului sau îl pot răsturna.

    Lordul Ashcroft, cel care a supervizat operaţiunea din partea britanicilor, a dat asigurări că mai multe grupuri de specialişti lucrează pentru a găsi o soluţie în ceea ce priveşte aeroportul.

  • Aeroportul de 300 de milioane de euro pe care niciun avion nu poate să aterizeze

    Un aeroport care a costat aproape 300 de milioane de euro e pe cale să devină un subiect extrem de delicat, pentru că niciun avion nu poate să aterizeze pe piste.

    Deschiderea aeroportului de pe insula Sfânta Elena a fost amânată pe termen nedeterminat, după ce teste realizate de mai multe companii au scos la iveală faptul că vântul reprezintă un factor de risc pentru aterizarea în siguranţă a avioanelor.

    Insula Sfânta Elena este cel mai îndepărat teritoriu al Marii Britanii şi este locuită, în prezent, de aproximativ 4.000 de oameni. Aeroportul a fost ridicat din fonduri britanice cu speranţa că va ajuta comerţul din zonă şi va ridica, astfel, nivelul de trai.

    Însă primul zbor de test, realizat cu o aeronavă Beoing 737, a dezvăluit pericolele la care sunt expuse avioanele în apropierea aeroportului. Raportul notează că există o serie de curenţi care pot schimba traiectoria avionului sau îl pot răsturna.

    Lordul Ashcroft, cel care a supervizat operaţiunea din partea britanicilor, a dat asigurări că mai multe grupuri de specialişti lucrează pentru a găsi o soluţie în ceea ce priveşte aeroportul.

  • Care au fost cele mai scumpe circuite turistice cumpărate de turiştii români anul acesta

    Turiştii români alocă pentru circuitele turistice un buget mediu de 800 de euro de persoană, optând pentru locaţii precum Africa de Sud, Thailanda, China, dar şi Rusia sau Maroc, potrivit datelor agenţiei de turism online Paravion.   

    Suma plătită de turişti este destinată pachetelor, care includ bilete de avion, transportul la destinaţie, cazare cu demipensiune sau pensiune completă şi intrări la obiectivele care fac parte din program, conform datelor Paravion.

    ”Cele mai multe rezervări pentru circuitele turistice se fac în special înaintea sărbătorilor de iarnă şi după acestea, până în mai, pentru că apoi încep să se caute deja pachetele de tip charter. Românii amatori de asemenea sejururi aleg ca date de plecare în aceste vacanţe în special lunile februarie, martie, octombrie şi noiembrie, atunci când temperaturile din ţară nu sunt foarte ridicate”, declară Remus Vişan, Directorul General al Paravion.

    Potrivit acestuia, apetitul românilor pentru circuitele turistice este în creştere. Astfel, de la începutul anului şi până în prezent, vânzările agenţiei pe acest segment au crescut cu aproximativ 20%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    În topul celor mai scumpe circuite turistice vândute de Paravion, de la începutul anului şi până în prezent, se află un sejur în Africa de Sud, disponibil la preţul de 2.698 de euro de persoană, care include bilete de avion, cazare pentru 11 nopţi la hoteluri de 4 şi 5 stele, transport local cu autocare, ghizi locali, tururi ale oraşelor Cape Town, Kynsa, Johannesburg şi Pretoria, excursii la Capul Bunei Speranţe, pe ruta Panorama, cu vizite la o fermă de struţi, peşterile Cango, ferma Cango Wildlife, Parcul Naţional Kruger şi un drum al vinului, cu degustări de vin şi brânză. De asemenea, tariful asigură intrări la obiectivele turistice incluse în program şi un însoţitor de grup român.

    Al doilea cel mai scump circuit turistic vândut de agenţie a fost Thailanda – Bangkok & Phuket, la preţul de 1.800 de euro de persoană, care include bilete de avion, chiar şi pentru cursele interne la destinaţie, 8 nopţi de cazare cu mic dejun la hoteluri de 4 stele, transferuri aeroporturi – hoteluri – aeroporturi, ghizi locali şi turul oraşului Bangkok, cu o vizită în Thonburi şi Grand Palace & Temple, cu prânz inclus. De asemenea, prin intermediul acestui pachet, turiştii merg în mai multe excursii la Piaţa Plutitoare din Damnoen şi la tabăra de elefanţi, la Phang Nga Bay şi la Phi Phi Island. În fiecare dintre aceste locuri turiştii ajung în zile separate, iar masa de prânz este inclusă.

    Un alt circuit turistic din oferta Paravion care s-a vândut foarte bine la nivel local a fost cel din nordul Europei, Scandinavia – Fiordurile Norvegiei, disponibil la preţul de 1.320 de euro de persoană, care include bilete de avion, 6 nopţi de cazare la hoteluri de 3 stele, cu demipensiune, transport local cu autocare, croazieră pe fiordul Geiranger, de la Geiranger la Hellesylt, croazieră pe fiordul Sgnefjord, de la Gudvangen la Flam. De asemenea, pachetul include o serie de tururi şi vizite în program, la Lillehammer – Dombas – Atlantic Road – Drumul Trolilor – Drumul Vulturilor – Ghetarul Briksdal şi Parcul Naţional Jostedalsbreen – Fiordul Hardangerfiord – Cascada Voringsfoss – Geilo – Gol – Torpo, tur de oraş cu ghid local la Oslo, biletele de transport cu feribotul, pentru toate traversările din program, dar şi un însoţitor român de grup.

    Paravion a înregistrat anul trecut venituri de 46 de milioane de euro în România, respectiv 21 de milioane de euro în Turcia, cifra de afaceri consolidată depăşind astfel 65 de milioane de euro, potrivit celor mai recente informatii comunicate de companie. În 2010, businessul fondat de Remus Vişan a fost achiziţionat de fondul de investiţii spaniol GED, iar în 2013 a început să se extindă la nivel internaţional. 

     

     

  • Compania aeriană low-cost Ryanair a înregistrat anul trecut un profit record de peste 1 miliard de euro. Cum va influenţa acest rezultat investiţiile companiei în România şi preţul biletelor de avion?

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat că a înregistrat în anul fiscal care a trecut un profit net de 1,242 miliarde de euro, în creştere cu 43% faţă de anul anterior. Traficul companiei a crescut cu 18%, la 106 de milioane de pasageri, în timp ce gradul de încarcare a aeronavelor a crescut cu 5%, până la 93%. Preţul mediu al biletelor de avion a scăzut cu 1%, la 46 de euro, ca efect al scăderii costurilor per unitate cu 6% (spre exemplu, scăderea costurilor cu combustibilul cu 2%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     “Anul fiscal care s-a încheiat a fost unul în care am înregistrat o creştere importantă a traficului aerian şi în care am înregistrat creşteri ale profitului companiei în toate cele patru trimestre (în pofida unui preţ mediu al petrolului de 90 de dolari/baril pe măsură ce programul nostru Always Getting Better atrage milioane de noi clienţi spre modelul nostru low-cost”, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul companiei.

    Livrarea a 41 de aeronave B737 anul trecut a înlesnit extinderea serviciilor low-cost/low-fare ale companiei spre mai multe aeroporturi şi rute noi. Compania a lansat în ultimul an şapte noi baze  în Belfast, Berlin, Corfu, Gothenburg, Ibiza, Milano (Malpensa) şi Santiago.

    Anul acesta, compania va primi livrările de 52 de noi aeronave B737. Până la finalul anului, flota companiei va ajunge astfel la 380 de aeronave. În consecinţă, compania a anunţat deschiderea a şapte noi baze – dintre care una în Bucureşti, iar restul în Hamburg, Nurenberg, Praga, Sofia, Timişoara şi Vilnius, ca parte a programului de iarnă al companiei.

    În România, compania operează în prezent zboruri din Bucureşti spre Madrid, Roma, Milano, Bologna, Londra, Bruxelles şi Dublin, iar din noiembrie compania va avea zboruri din Timişoara spre mai multe destinaţii, inclusiv către Capitală. Michael OíLeary, CEO al com­paniei aeriene, spunea într-un interviu acordat anterior că în cinci ani vrea să ajungă la 10 milioane de pasa­geri pe piaţa locală.