BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • FMI a aprobat un plan de ajutorare a Ucrainei în valoare de 17 miliarde de dolari

     Consiliul de Adminitraţie al FMI, care reprezintă toate cele 188 de state membre, a aprobat deblocarea “cât mai curând” pentru Ucraina, ameninţată cu falimentul şi fragilizată de o insurecţie prorusă în estul ţării, a unui prim împrumut în valoare de 3,2 miliarde de dolari. Acest împrumut ar trebui să acopere datoria la gaze a Ucrainei faţă de Rusia.

    Totodată, acest demers oferă şi altor donatori, precum Uniunea Europeană şi Banca Mondială, posibilitatea de a contribui la planul de salvare, estimat să ajungă la 27 de miliarde de dolari.

    Următoarele împrumuturi ale FMI vor fi acordate în etape şi cu condiţia aplicării de către Kiev a unui program de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ropharma estimează pentru acest an o creştere cu 25% a profitului şi cu 5% a vânzărilor

     Acţionarii Ropharma au aprobat în AGA de marţi bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei.

    Anul trecut, vânzările companiei au crescut nesemnificativ, la 411,2 milioane lei (93 milioane euro), iar profitul a avansat cu aproape 3%, la 7,2 milioane lei (1,6 milioane euro).

    Ropharma are două unităţi de producţie în Târgu Mureş şi Chişinău, unde fabrică suplimente alimentare şi medicamente. Compania de distribuţie are cinci depozite şi 1.200 de farmacii client. Reţeaua proprie de farmacii cuprinde 127 unităţi. Aria de acoperire este de 25 judeţe şi municipiul Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Achiziţia de maşini, mobilă sau sisteme IT, interzisă la Ministerul Transporturilor. Excepţiile, cu aprobarea lui Şova

    “Cu toţii suntem conştienţi de risipa nejustificată care se produce în unităţile de stat, că sunt companii naţionale, că sunt autorităţi publice, că sunt autofinanţate. Vreau să vă spun că mă deranjează termenul de autofinanţare. Toate autorităţile statului care au autofinanţare în fapt sunt concesionari de taxe şi impozite de la statul român, pentru că nu prestează activitate economică. Ei pun taxe şi le iau în numele statului român. Nu cred că din aceste taxe care aparţin statului român şi pe care le plătesc contribuabilii români este normal nici să cumperi clădiri, nici să renovezi clădiri, nici să-ţi cumperi maşini scumpe sau mobilier scump”, a spus ministrul Transporturilor, într-o conferinţă de presă.

    Cititi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • Achiziţia de maşini, mobilă sau sisteme IT, interzisă la Ministerul Transporturilor. Excepţiile, cu aprobarea lui Şova

    “Cu toţii suntem conştienţi de risipa nejustificată care se produce în unităţile de stat, că sunt companii naţionale, că sunt autorităţi publice, că sunt autofinanţate. Vreau să vă spun că mă deranjează termenul de autofinanţare. Toate autorităţile statului care au autofinanţare în fapt sunt concesionari de taxe şi impozite de la statul român, pentru că nu prestează activitate economică. Ei pun taxe şi le iau în numele statului român. Nu cred că din aceste taxe care aparţin statului român şi pe care le plătesc contribuabilii români este normal nici să cumperi clădiri, nici să renovezi clădiri, nici să-ţi cumperi maşini scumpe sau mobilier scump”, a spus ministrul Transporturilor, într-o conferinţă de presă.

    Cititi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii Vinarte au decis vânzarea activelor, stocurilor de vin şi mărcilor către o firmă chineză

     Firma Red Gate din China intenţionează să cumpere cu 3,6 milioane de euro activele Vinarte, firmă aflată în insolvenţă, dar şi stocurile de vin şi mărcile aferente, scoase la vânzare pentru 3,5 milioane de euro, potrivit unui raport al RVA Insolvency, lichidatorul judiciar al producătorului de vin.

    Creditorii Vinarte s-au întâlnit vineri şi au aprobat vânzarea activului de la Zoreşti, judeţul Buzău, unde Vinarte deţine un total de 94 de hectare.

    “Creditorii au aprobat vânzarea şi am început negocierile cu firma interesată. Estimez că vom semna contractul de vânzare în luna mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Arin Stănescu, proprietarul RVA.

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema prin care statul acoperă salarii la firme care creează 20 locuri de muncă, aprobată de Guvern

    “Noua schemă de ajutor de stat are în vedere finanţarea sub formă de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxime admise, a costurilor salariale, la nivelul maxim al salariului mediu brut, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de minimum 20 de locuri de muncă determinate de realizarea unei investiţii iniţiale. Se pot emite acorduri pentru finanţarea în baza schemei până la data de 31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2015-2025, în limita bugetului anual alocat schemei. Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ şi contribuie la dezvoltarea regională”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii aprilie, că firmele care vor ca statul să le acopere o parte din cheltuielile salariale pentru minimum 20 locuri de muncă nou-create vor fi obligate să respecte anumite condiţii legate de rentabilitate sau capitalul social şi să păstreze fiecare loc de muncă nou-creat cel puţin cinci ani.

    Conform documentului prezentat atunci, firma va fi obligată să menţină în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată tot pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Vor fi considerate cheltuieli eligibile acele costuri salariale, în limita salariului mediu brut comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi valabil pentru anul depunerii cererii, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de locuri de muncă.

    Ajutorul de stat aferent cheltuielilor eligibile va fi acordat doar dacă locurile de muncă sunt create direct de un proiect de investiţii şi după data primirii acordului pentru finanţare, dar nu mai târziu de 3 ani de la data finalizării investiţiei.

    Vor fi luate în considerare locurile de muncă nou-create în cazul în care între angajaţi şi angajator sau acţionarii acestuia nu există raporturi de muncă în ultimele 12 luni dinaintea angajării.

    Conform regulilor care urmează să fie impuse de Guvern, vor putea beneficia de acest ajutor de stat doar acele firme care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, o serie de criterii de eligibilitate, şi anume sunt înregistrate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, intenţionează să realizeze o investiţie iniţială în România, în orice sector, cu anumite excepţii, nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat, nu intră în categoria întreprinderilor în dificultate, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura activelor corporale şi necorporale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în cei doi ani care au precedat depunerea cererii de ajutor şi, la momentul depunerii cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale, în regiunea în cauză, nu angajează salariaţi disponibilizaţi de o întreprindere asociatǎ.

    Suplimentar, vor trebui respectate şi alte criterii de eligibilitate, respectiv rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat, iar firmele să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

    Firmele nou-înfiinţate pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei dacă la rândul lor îndeplinesc suplimentar mai multe condiţii, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, şi anume au capital social subscris vărsat în valoare de minimum 20.000 lei, pe care îl menţin până la sfârşitul perioadei de monitorizare, şi nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior depunerii cererii o altă întreprindere înregistrată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

    Investiţiile realizate trebuie să fie considerate investiţii iniţiale, respectiv investiţii iniţiale în favoarea unei activităţi economice noi, în cazul întreprinderilor mari din regiunea Bucureşti, să conducă la crearea, pentru fiecare locaţie a realizării investiţiei, a cel puţin 20 de locuri de muncă, dintre care minimum 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, să fie viabile şi să determine eficienţa economică a întreprinderii.

    Prima plată a ajutorului de stat este condiţionată de crearea a minimum 20 de noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre acestea minimum 3 pentru lucrători defavorizaţi.

    Întreprinderea trebuie să păstreze timp de 10 ani de la data primirii acordului pentru finanţare toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei şi are obligaţia de a menţine fiecare loc de muncă nou-creat pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care acesta a fost ocupat prima dată.

    De asemenea, firma are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Pe lista sectoarelor de activitate pentru care nu sunt acordate ajutoare de stat se află, ca domenii, agricultura, silvicultura şi pescuitul, industria extractivă, industria prelucrătoare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, transporturi, inclusiv prin conducte, hoteluri şi restaurante, telecomunicaţii, trancazţii imobiliare, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri.

    Perioada de valabilitate a schemei în care pot fi emise acorduri pentru finanţare va fi de 7 ani, între 1 iulie 2014-31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de stat va fi efectuată în perioada 2015-2025, în baza acordurilor pentru finanţare emise, în limita bugetului anual alocat schemei.

    Bugetul maxim al schemei este de 2,7 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, iar Guvernul estimează că numărul total al societăţilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500 firme.

    “Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500”, se arată în document.

    La Registrul Comerţului sunt înregistrate aproximativ un milion de firme, dintre care doar jumătate sunt active.

  • Guvernul înfiinţează Departamentul de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului

     Aprobarea ordonanţei de urgenţă prin care este înfiinţat DEpartamentul a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

    Proiectul prevede înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în subordinea Ministerului Economiei şi în coordonarea ministrului Economiei, prin reorganizarea Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) şi preluarea atribuţiilor Departamentului pentru Energie în domeniul privatizării.

    Departamentul va prelua şi exercită atribuţiile OPSPI şi ale Departamentului pentru Energie referitoare inclusiv la monitorizarea postprivatizare a îndeplinirii clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate în cadrul proceselor de privatizare, pentru companiile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost APROBATĂ de Guvern

     Aprobarea ordonanţei de urgenţă, care modifică Codul Fiscal, a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

    Conform proiectului, profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice -maşini, utilaje şi instalaţii de lucru – folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit.

    Firmele care beneficiază de această facilitate au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi echipamentele tehnologice înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul adoptă tacit o ordonanţă de urgenţă privind plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale

     Proiectul de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 8/2014 pentru modificarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare avea ca termen de adoptare tacită 22 aprilie. În şedinţa de marţi, senatorii puterii nu s-au putut mobiliza la vot, astfel încât proiectul de adoptare a ordonanţei a întrunit doar 71 de voturi, insuficiente pentru aprobarea unui act normativ cu caracter organic.

    Ordonanţa de urgenţă mai prevede ca rambursarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare să poată fi făcută cu control ulterior dacă valoarea este de 45.000 de lei, faţă de 10.000 de lei cât era anterior.

    Un alt articol al ordonanţei, referitor la regulile privind controlul operativ şi inopinat, arată că acesta se efectuează de către inspectorii antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEO VEKA: După aprobarea preluării Gealan, vrem ca mărcile să funcţioneze independent

     “După primirea aprobării achiziţiei din partea entităţilor autorizate, vom dezvolta o strategie clară ce va permite ambelor mărci să funcţioneze independent. Astfel, Gealan va continua să fie parte din grupul VEKA şi în viitor. Mai mult decât atât, printr-o strânsă colaborare cu managementul Gealan, vom dezvolta concepte potrivite pentru fiecare piaţă. După imediata finalizare a procedurilor, vom informa toate părţile interesate (angajaţi, clienţi şi publicul general) despre strategia VEKA şi Gealan, iar acestea cu siguranţă vor implica menţinerea structurilor actuale de succes”, a afirmat Hartleif.

    Astfel, VEKA intenţionează să păstreze Gealan în forma actuală, datorită poziţionării pe segmente diferite pe pieţele unde derulează activităţi.

    Producătorul german de profile PVC pentru ferestre şi uşi VEKA a anunţat în martie că va prelua grupul german Gealan, cu acelaşi obiect de activitate, tranzacţia dintre cele două companii prezente şi în România aşteptând aprobarea autorităţilor competente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro