În afară de România, şi alte ţări şi-au exprimat interesul faţă de achiziţionarea unor vehicule, dar şi şi piese de artilerie olandeze, precizează Radio Netherlands în pagina online. Însă nu este clar câţi bani va obţine Olanda de pe urma vânzării unor avioane de vânătoare pe care le consideră “excedentare”, notează aceeaşi sursă. Ministerul olandez al Apărării trebuie să îşi suplimenteze bugetul cu aproximativ un miliarde de euro, potrivit postului. Instituţia poartă negocieri preliminare cu un număr nedezvăluit de potenţiali cumpărători, inclusiv Chile, care şi-a manifestat interesul să achiziţioneze opt elicoptere de tip Cougar, mai precizează Radio Netherlands.
Tag: apărare
-
Smart Secrets: cât plăteşte România pentru avioanele NATO?
Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.
În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.
Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.
-
Apararea drepturilor nepatrimoniale – Noul cod civil
Plecand de la principiile constitutionale care privesc garantarea drepturilor si libertatile fundamentale ale persoanelor (astfel cum sunt enumerate in mod exemplicativ de art. 252 NCC – dreptul la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, deminitate, intimitatea vietii private etc) si ajungand la libertatea de exprimare, legiuitorul a considerat oportun sa gaseasca un mijloc de control al modului de exercitare al acestor drepturi care desi par nu sunt in opozitie unul fata de altul.
Necesitatea unei astfel de reglementari este data in primul rand de dezincriminarea faptelor de insulta si calomnie prin largirea dreptului la libera exprimare dar si de conceptia la nivel european in sensul ca dreptul la viata pivata este un drept absolut si intangibil.Pentru ca insa acest control nu putea fi delimitat in termeni foarte concreti, legiuitorul a lasat gestionarea acestei probleme in sarcina organelor judiciare care fiind sesizate de catre personale care se considera ca dreptul la viata pivata a fost atins, sa poata sa dispuna intr-o procedura de urgenta limitarea actiunilor respective.
Astfel orice persoana care se considera vatamata in dreptul sau la demnitate sau viata privata va putea solicita instantei de judecata luarea unor masuri provizorii (art. 255 noul cod civil) sub aspectul interzicerea incalcarii / incetarea provizorie sau luarea masurilor necesare pentru a se asigura conservarea probelor. Luarea insa a acestor masuri cu caracter provizoriu pot fi dispuse de catre instanta de judecata doar daca se face dovada ca atingerile aduse drepturilor reclamate privesc actiuni ilicite actuale si iminente iar consecintele continuarii acestor actiuni va duce la crearea unui prejudiciu greu de reparat. Pentru ca in pactica s-ar putea ivi ocazii in care o persoan presupusa ca fiind lezata in privinta drepturilor nepatrimoniale ar putea abuza de aceasta prerogativa, legiuitorul a prevazut in mod expres ca in astfel de cazuri, persoana lezata va putea fi obligata sa depuna o cautiune care sa poata sa fie folosita de partea adversa daca in final se va dovezi ca actiunile catalogate ca fiind ilicite nu exista in realitate.
Daca insa conditiile care impun luarea unor masuri provizorii nu sunt indeplinite sau pur si simplu persoana lezata nu considera oportun stoparea de indata a acestor actiuni, se poate oricum adresa aceleasi instante, in cadrul unei proceduri comune (art 253 noul cod civil), care in final sa constate atingerile aduse unui drept napatrimonial cu consecinta interzicerii savarsirii acelor faptelor ilicite (in cazul in care fapta este iminenta) respectiv incetarea si interzicerea pe viitor daca aceasta incalcare dureaza in timp.
In toate aceste cazuri persoana prejudiciata este indreptatita sa solicite obligarea persoanei care se face vinovata de incalcarea drepturilor nepatrimoniale la o reparatie patrimoniala.Un caz particular, prin incidenta noilor dispozitii, il reprezinta exercitarea profesiei de jurnalist care in ciuda noilor reglementari nu sufera atingeri de substanta ci doar de forma. Art. 76 din Noul Cod Civil nu face decat sa ne confirme acest lucru prin faptul ca instituie o prezumtie de consimtamant din partea persoanei vizate de materialul realizat de jurnalist, in anumite situatii care pot fi apreciate ca acceptul persoanei ca acele informatii sa devina publice.
Astfel atata timp cat persoana publica a permis ca anumite informatii despre viata proprie sa fie cunoscute de catre o persoana care activeaza in domeniul informarii publice (presa scrisa sau audivizual), nu s-ar putea retine ca divulgarea pe scara larga a acestor date ar putea constitui o atingere adusa vietii intime. Pe cale de consecinta jurnalistii trebui doar sa se asigure ca sursa acelor informarii este veridica si ca furnizarea informatiilor reprezinta acceptul persoanei vizate chiar daca acest accept nu este exprimat in mod direct.Concluzionad asupra scurtei analize, putem retine ca noile reglementari au rolul de a oferi o garantei in plus acordata drepturilor nepatrimoniale urmand sa fie sanctionata orice fapta ilicita indiferent de autorul acesteia.
Av. Florin Dieac, Senior Associate Lawyer, Danila Petre si Asociatii
-
România îşi va reduce din 2013 trupele din Afganistan
“La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.
Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.
Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.
De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.
În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.
-
Pe ce cheltuieşte banii Pentagonul
Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.
Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.
-
Sistemul de apărare rus va fi capabil să intercepteze rachete hipersonice
“Integrarea sistemelor va permite interceptarea tuturor ţintelor, chiar şi a celor care se deplasează cu viteze hipersonice, atât în aer, cât şi în spaţiu”, a precizat ministrul, citat de RIA Novosti în pagina electronică. El a amintit că înfiinţarea trupelor de apărare aerospaţială urmează să fie finalizată înainte de 1 decembrie.
-
Acordul România – SUA privind scutul antirachetă, făcut public. Ce prevede acordul privind amplasarea scutului la Deveselu
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, vineri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.
Principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului la Deveselu:
• Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
• România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei
• Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane
• SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
• România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
• România şi SUA îşi împart costurile pentru bază
• Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Preşedintele Băsescu, în vizită la Washington. Cine face parte din delegaţia prezidenţială
Plecarea a avut loc în jurul orei 2,45.
Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.
Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de “finalizarea unor acorduri bilaterale”.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Cine lupta in marina americana: balene, delfini si lei de mare (GALERIE FOTO)
Programul de lucru cu mamiferele marine a fost lansat de marina
americana in anii ’60. Unul dintre scopuri a fost cel de cercetare
a abilitatilor pe care le au delfinii sau balenele in detectia
obiectelor de sub apa si de ameliorare a vitezei submarinelor si a
vaselor de lupta, prin cercetarea modului cum inoata si se scufunda
cetaceele.
Celalalt scop a fost de antrenament, astfel incat delfinii,
balenele sau leii de mare sa devina capabili sa execute misiuni
subacvatice, de la transportul de echipament pentru scufundatori si
pana la localizarea si recuperarea obiectelor pierdute, paza
vaselor si misiuni de supraveghere prin intermediul unor camere
video.ABC News a trecut in revista cateva dintre situatiile in care
mamiferele marine sunt folosite de marina americana.
In timpul razboiului din Vietnam au circulat zvonuri ca marina
americana a antrenat delfini ca sa impuste inotatorii inamici cu
ajutorul unui dispozitiv cu declansare automata. US Navy a negat ca
ar fi existat un astfel de program sau ca ar fi antrenat vreodata
delfini ca sa atace oameni.The Marine Mammal Program a fost initial tinut secret, insa s-a
dezvoltat puternic in timpul Razboiului Rece, ajungand in anii ’80
la un buget de 8 milioane de dolari si la o “flota” de peste 100 de
delfini, plus numerosi lei de mare si balene, scrie PBS.org. In
1992, programul a fost declasificat si restrans, multi delfini
fiind scosi la pensie.In ultimii ani insa, bugetul si cheltuielile au crescut: conform
Defense Industry Daily, numai in 2009, Centrul pentru tehnologie de
lupta navala si spatiala al US Navy de la San Diego a incheiat
contracte de aproape 50 de milioane de dolari cu firme private
pentru ingrijirea, antrenamentul si transportul animalelor din The
Marine Mammal Program, pentru cercetare stiintifica si dezvoltarea
de software.In prezent, delfinii sunt folositi mai ales la detectia minelor
marine si la misiuni de patrulare subacvatica, pentru a apara
vasele americane de razboi de inotatorii inamici care ar incerca sa
le arunce in aer, asa cum s-a procedat in timpul Razboiului din
Golf. -
Elbit Systems va moderniza avioanele C-130 Hercules din flota Romaniei
Elbit Systems va colabora cu IAROM, holdingul industriei de
aparare, dar si cu alte companii romanesti, in cadrul contractului
care va dura patru ani.“Cererea globala de modernizari ale flotelor aeriene si experienta
noastra in diverse proiecte militare similare, de genul avioanelor
C-130 din Coreea sau C-95 din Brazilia, ne pozitioneaza ca lideri
de piata si speram ca vor urma si alte proiecte asemanatoare”, a
declarat Yoram Shmuely, co-general manager al diviziei aerospatiale
a Elbit Systems, citat de publicatia Globes.Elbit a operat in Romania de-a lungul ultimilor 15 ani, in special
in proiecte de avionica, de cooperare cu companii ca IAR Brasov,
Avioane Craiova sau Aerostar. Compania israeliana opereaza prin
intermediul subsidiarelor locale Elbit Systeme SA, A-E Electronics
SA, Elmet International SRL si Simultec SRL.Fortele Aeriene Romane dispun de cinci aparate Hercules – patru
avioane C-130 B, fabricate in anii ’60 si donate de SUA Romaniei in
1996-1997, respectiv un avion C-130 H, fabricat in 1972 si cumpara
din Italia in 2004. La acestea se adauga sapte aeronave C-27 J
Spartan, cumparate in 2007 de la firma italiana Alenia Aeronautica,
din care prinele doua au fost livrate anul trecut.Elbit Systems este cotata la bursa Nasdaq. Ultimul pret pe actiune
a fost 50,2 dolari, ceea ce inseamna o capitalizare de 2,14
miliarde de dolari.