În şedinţa de miercuri a Guvernului, premierul i-a recomandat ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, ca în următoarele trei săptămâni să stea permanent lângă ministrul Voinea, pentru a-l convinge să suplimenteze bugetul alocat acestui domeniu.
“După ce se termină şedinţa de guvern, trei săptămâni de acum încolo staţi, minut de minut, lângă domnul Voinea, la rectificare, să mai punem bani la sănătate”, i-a spus Ponta ministrului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Întrebat despre opţiunea preşedintelui Traian Băsescu de a sta separat de Guvern la şedinţa din plenul Camerei Deputaţilor, Ponta a răspuns: “Foarte bine, pentru că domnia sa nu este şeful Guvernului – şi nu domnia sa, ca persoană, în general. Preşedintele şi viitorul preşedinte, oricare va fi acela, nu va fi şeful Guvernului şi atunci instituţia prezidenţială, din punctul meu de vedere, nu stă alături de guvern, ci stă alături de celelalte instituţii fundamentale”.
“În mod normal, cred că, pentru viitor, după ce nu va mai fi domnul preşedinte Băsescu în funcţie, preşedintele României trebuie să ia loc în banca invitaţilor speciali, alături de guvernatorul BNR, preşedintele Curţii Constituţionale, patriarh şi ceilalţi şefi de instituţii fundamentale”, a continuat acesta.
Întrebat despre schimbul de replici pe care l-a avut, în timpul şedinţei, cu preşedintele Traian Băsescu, premierul a spus că nu îşi aminteşte ce au discutat: “Nu, că nu îmi amintesc exact ce am discutat cu domnul preşedinte”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Consecinţele conflictului sunt catastrofale pentru economia locală, anticipăm, în ansamblu, scăderea cu 30% a producţiei, într-un an”, a estimat Iuri Makogon, profesor la facultatea de economie a Universităţii Doneţk.
Regiunile Doneţk şi Lugansk, din bazinul carbonifer Donbas, unde trăiesc peste 6 milioane de locuitori, şi-au proclamat independenţa şi au rupt legăturile cu puterea centrală de la Kiev.
Regiunea Doneţk, centrul industrial al Ucrainei, care asigură 20% din PIB-ul ţării, se află în anarhie. Cele mai mari companii din regiune, Stirol şi Severodoneţk Azot, lideri în industria chimică a Ucrainei, au oprit producţia la începutul lunii mai din cauza luptelor dintre rebelii proruşi şi forţele ucrainene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Marcin Grygielski, Interactive Intelligence: România este o piaţă interesantă pentu noi, a doua piaţă ca importanţă în regiune. Avem planuri mari aici. Interactive Intelligence Group este un furnizor global de servicii şi soluţii software. Avem peste 6.000 clienţi din întreaga lume care beneficiază de soluţii pentru centre de contact, soluţii integrate pentru comunicaţii de business şi software şi servicii pentru automatizarea proceselor de business, care pot fi implementate atât la sediul companiei, cât şi în cloud. Am investit foarte mult din 2009 încoace în dezvoltarea serviciilor în cloud. În SUA, 70% din activitate se desfăşoară deja în cloud, iar la nivel mondial procentul ajunge la 50%.
Suntem primii care vom lua startul în cursa către cloud în regiune. O tendinţă în industria noastră este de a simplifica modul în care sunt raportate datele legate de indicatorii de performanţă din contact center pentru a putea vedea simplu şi clar ce aspecte pot fi îmbunătăţite. Apoi, corelarea datelor clienţilor cu cele de pe reţelele sociale ajută managerii centrelor de date la îmbunătăţirea campaniilor de marketing, a răspunsului în timp real din partea publicului ţintă. Am implementat sistemele noastre la nivel mondial la clienţi precum Alianz, iar directorii din call-center sau cei de IT au înţeles că nu e nevoie să facă experimente când e vorba de tehnologii inovative, ci se pot convinge rapid de beneficiile unui software performant.
Arkadiusz Pielski, Asseco South Eastern Europe Polonia: Făcând o analiză la nivel regional, am observat că directorii de call center sunt preocupaţi de următoarele aspecte: îmbunătăţirea calităţii serviciilor, reducerea numărului de servere, simplificarea monitorizării datelor şi raportarea cu acurateţe, implementarea schimbărilor de strategie în timp foarte scurt şi, nu în cele din urmă, de costuri mai mici de operare.
Avem o experienţă de ani buni în materie de software pentru industria de contact center. În medie, în timp de trei luni putem optimiza un sistem deja existent, fără a afecta funcţionalitatea unui call center. Putem reduce costul de operare al unui call center cu până la 50% prin adoptarea celor mai noi tehnologii. Suntem cea mai mare companie IT din Polonia, unul dintre jucătorii importanţi din regiune, cu 1.300 de angajaţi, şi al şaselea mare vânzător de software din Europa. Avem 30.000 de angajaţi la nivel mondial, în compania-mamă. Clienţii noştri provin atât din sectorul privat, cât şi din cel public.
Adriana Ohanisian, Allianz-Ţiriac Asigurări: Odată cu demararea proiectului de call center, în urmă cu sase ani, Allianz-Tiriac Asigurari a pus la dispoziţia clienţilor săi un canal centralizat de gestionare a solicitărilor primite din partea acestora. Am definit atunci standardele de calitate şi am putut prin monitorizarea constantă a activităţii să optimizăm serviciile pe care le oferim asiguraţilor noştri. Desigur, toate softurile de call center realizează direcţionarea de apeluri şi măsurarea principalilor indicatori de timp (timp de răspuns, de abandon al apelului, etc.), de aceea elementele de cel mai mare interes pentru mine în alegerea aplicaţiei au fost monitorizarea şi raportarea activităţii.
Fără un suport eficient din partea soluţiei tehnice alese, sarcina unui manager de call center de a ţine sub control fluxul de apeluri şi, implicit, de a acţiona este mult îngreunată. De aceea, aceste instrumente de supervizare reprezintă un factor de diferenţiere între producătorii de software din call center. Desigur, adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie trebuie să fie dublata de investiţia în resursa umană. Este importantă dezvoltarea continuă a angajaţilor nu doar în materie de interacţiune cu clientul, dar şi prin dobândirea de cunoştinţe în domeniul în care activează firma. Asimilând
informaţii şi experienţă în domeniul asigurărilor în cazul nostru, angajaţii nostri din call center au şansa de a face un pas înainte în carieră în cadrul companiei.
Vladimir Sterescu, CGS România: Eu reprezint un furnizor de talie medie la nivel global din industria de BPO. România devine treptat pentru mulţi furnizori de tehnologie o piaţă către care încep să se uite tot mai mult în ultimii ani. Piaţa se dezvoltă, sunt tot mai multe companii, chiar şi instituţii de stat, care au investit în ultimii ani şi încă investesc în centre de suport. Din experienţa noastră, trebuie făcută o distincţie între caracteristicile de bază ale unui centru de suport şi cele noi care apar pe piaţă.
Este mai bine să cumperi totul de la un singur integrator decât să iei elementele de bază din diverse locuri şi apoi să îţi baţi capul să le integrezi, respectiv să le dezvolţi. Apoi, se vorbeşte tot mai mult despre integrarea social media în centrele de suport şi în tehnologie sau prioritizarea apelurilor către cel mai priceput angajat în acel sector. E important să vedem, înainte de a adopta aceste tehnologii, dacă există un randament al investiţiei, sau dacă îl cumpărăm doar ca să îl avem şi fără să ştim să îl folosim.
Dacă trimitem toate apelurile către cei foarte buni, pe termen scurt vom avea rezultate foarte bune, dar în trei luni o să pierdem acel om chiar dacă îl plătim mai bine. În social media, abilităţile personalului care interacţionează cu clienţii trebuie să fie foarte bune, pentru că ceea ce se postează va rămâne acolo şi va circula foarte repede între utilizatorii respectivei platforme. Am văzut la multe companii cum, printre apeluri, angajaţii din call center gestionează şi online relaţia cu clienţii, doar pentru că li se cere să îşi crească productivitatea.
Una peste alta, România se mişcă, suntem într-un con de lumină pozitiv. Cele mai recente studii arată că Bucureştiul a început să devanseze alte capitale din centrul şi estul Europei, precum Sofia şi Budapesta, dar încă suntem mult în urma Cehiei sau Poloniei. Statul începe să recunoască industria de contact center, iar de la sfârşitul anului 2012 autorităţile acordă subvenţii pentru cei care creează locuri de muncă în zona de suport. Companiile din domeniu vând mai ales România: o forţă de muncă bine instruită, deschisă spre nou, care vorbeşte mai multe limbi străine şi este disponibilă la un preţ atractiv pentru orice investitor.
La acelaşi etaj putem avea 18 limbi străine, este ceva unic pentru zona est-europeană. Spre deosebire de provincie, Bucureştiul este din ce în ce mai asaltat de companii care fie externalizează servicii către furnizori de BPO, fie deschid propriile centre. În ultima vreme preluăm servicii din ce în ce mai complexe, ceea ce e foarte bine, pentru că începem să ne vindem mai scump.
“Ziua Înălţării Domnului este, prin tradiţie, o zi de rugăciune în memoria eroilor naţiunii române. Astăzi, în toată ţara, militarii, alături de cetăţeni, aduc omagiul tuturor celor care şi-au dat viaţa în marile războaie din istoria ţării noastre. Monumentele închinate eroilor sunt pentru noi locuri sacre. Sunt locuri în faţa cărora ne reculegem şi le vorbim copiilor noştri despre curaj şi despre patriotismul adevărat, dovedit prin fapte”, se arată în mesajul ministrului.
El transmite “un gând bun militarilor români care îşi desfăşoară activitatea cu determinare în teatrele de operaţii, împlinind angajamentele ţării noastre asumate în cadrul comunităţii nord-atlantice”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Alegătorii europeni au şansa să influenţeze viitoarea orientare politică a Uniunii Europene prin votul pentru cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.
Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se prezintă la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor: 22 – 25 mai. Românii se vor prezenta la urne la 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European, cu unul mai puţin faţă de legislatura 2009-2014. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.
În Olanda şi Marea Britanie, europarlamentarele au fost programate pentru 22 mai, în Irlanda pe 23 mai, iar în Letonia, Malta şi Slovacia, pentru 24 mai. Cehia este singurul stat unde scrutinul s-a derulat pe două zile: 23 şi 24, în timp ce în restul ţărilor vor avea loc duminică, 25 mai.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dosarul a fost înregistrat cu numărul 16020/3/2014 în numele societăţii FC Dinamo 1948 SA, care administrrează clubul de fotbal din Liga I. Tribunalul Bucureşti nu a acordat încă un termen pentru acest dosar.
Instanţa va analiza cererea FC Dinamo şi în cazul în care o va accepta va numi un administrator judiciar. Acesta din urmă va întocmi tabelul preliminar de creanţe până la un termen stabilit de Tribunalul Bucureşti.
FC Dinamo este al cincilea club de Liga I care intră în insolvenţă în ultimii doi ani după FC Rapid, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj şi Oţelul Galaţi.
Omul de afaceri Ionuţ Negoiţă a devenit majoritar la Dinamo, în luna martie 2013, după ce a preluat acţiunile deţinute de Nicolae Badea şi pe cele ale lui Dragoş Săvulescu.
Negoiţă a devenit acţionar la Dinamo la începutul lunii august 2012, când a cumpărat, pentru o sumă de “câteva milioane” de euro, un pachet de 30 la sută din acţiunile clubului rămase în proprietatea lui Nicolae Badea şi Dragoş Săvulescu după retragerea lui Cristian Borcea. O proporţie de 10 la sută din acţiunile FC Dinamo se află în portofoliul vechii societăţi care a administrat gruparea “alb-roşie”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Autorii recidivează cu această carte după ce au lansat “Rework”, o carte în care explică minimalismul pe care îl văd necesar în afaceri: planificarea nu e esenţială, investitorii externi nu sunt utili, iar concurenţa ar fi mai bine să fie ignorată. Acelaşi minimalism revine şi în “Remote”, unde autorii descriu, din experienţa personală, faptul că munca de acasă, a lăsa angajaţii să îşi gestioneze timpul cum doresc şi a elimina complet sau parţial deplasările şi cheltuielile inutile reprezintă următorul pas în cultura organizaţională.
Într-o manieră accesibilă oricui, acompaniaţi de caricaturi pe alocuri, autorii iau în discuţie pe rând avantajele lucrului de acasă, dezavantajele lucrului la birou şi beneficiile pentru compania care alege să meargă în direcţia muncii de acasă. Abordarea nu este extremistă, în sensul că cei doi autori nu sunt apostolii eliminării complete a sediilor de companii şi a biroului, ci predică mai degrabă un echilibru între cele două şi acceptarea ideii că unii angajaţi chiar s-ar descurca mai bine şi ar fi mai eficienţi dacă ar fi lăsaţi în pace.
Pivotul transferului de la munca la birou la munca acasă ar fi tehnologia, care în ziua de azi permite diverse tipuri şi formule de comunicare, inclusiv video, în timp real şi transfer de date şi documente în moduri foarte simple. Dincolo de văz şi auz, deci, simţurile sunt opţionale în muncă. Premisa: “Birourile au devenit producătoare de întreruperi. Un birou aglomerat este asemenea unui robot de bucătărie: îţi face ziua bucăţele. Un sfert de oră acum, zece minute mai încolo, douăzeci de minute aici, cinci minute dincolo. Fiecare segment e ocupat cu o teleconferinţă, o şedinţă, altă şedinţă sau vreo altă întrerupere instituţionalizată inutilă”. O generalizare discutabilă.
Cartea a fost lansată la puţin timp după ce Marissa Mayer, şeful Yahoo, a interzis angajaţilor să lucreze de acasă. Ultimele pagini ale cărţii le-am citit în drum spre birou, în metrou, şi nu am avut nicio secundă senzaţia că munca la birou e “naşpa” (folosesc termenul încercând să mă mulez pe tonul cărţii). Chiar şi înainte să termin de citit aveam în minte o suită de argumente şi contraargumente, oarecum deranjat de generalizările de la care pornesc autorii în pledoarie. Nu am să mă lansez, însă, într-un discurs legat de acest subiect. Dezbaterea, aşa cum zic şi autorii, este prezentă în spaţiul public de câţiva ani şi argumente solide sunt de ambele părţi. Ce fac eu, însă, când citesc o carte legată de cultură, scrisă de autori străini, este să mă întreb dacă s-ar potrivi în România.
Legat de “Remote” mi-am adus aminte o idee din “Psihologia poporului român”, colecţie de studii şi eseuri ale lui Constantin Rădulescu-Motru. Acolo, autorul scria în 1904, deci înainte de fractura comunistă, că românii sunt individualişti şi indulgenţi în ceea ce priveşte autoevaluarea, dar au un suflet “gregar” în societate şi în muncă.
“Imităm ca oile faptele din jurul nostru şi nu arătăm o energie decât când suntem în grup. La război ne luptăm voiniceşte, fiindcă acolo suntem umăr la umăr, dar la munca profesională suntem neglijenţi, fiindcă aici fiecare este lăsat pe seama datoriei sale proprii”, postula Rădulescu-Motru. În acest context, biroul se suprapune cu munca. Iar dacă biroul devine opţional, munca, sau calitatea ei, nu devine şi ea opţională?
Jason Fried, David Heinemeier Hansson – “Remote – Biroul este opţional”, Editura Publica, Bucureşti, 2014
Modelul locului de muncă pe viaţă într-o companie va deveni probabil doar material pentru studii de caz în şcolile de afaceri ale generaţiilor viitoare, care vor avea meserii neinventate încă în domenii pe care le-am văzut în filmele SF. Domeniile acestea nu sunt însă SF, ci se dezvoltă chiar lângă noi. Specialiştii care se ocupă de schimbări climatice, de transport alternativ, de tehnici de clonare, de culturi de roşii pe zgârie-nori sau de provocarea ploii există deja, doar că sunt puţini. Piaţa nu are nevoie urgentă de ei, dar va avea în viitor, odată cu transformările societăţii şi ale tehnologiei.
În mai puţin de două decenii se vor recruta constructori de mâini, nasuri sau urechi, fermieri pentru animalele modificate genetic, ingineri în domeniul maşinilor care circulă pe sub apă sau prin aer, chirurgi ultraspecializaţi sau consultanţi care să îi ajute pe bătrâni să îşi ţină sub control starea de sănătate. Business Magazin încearcă să ofere o imagine a ceea ce va însemna piaţa muncii în viitor, prin prisma slujbelor care urmează să fie create şi a abilităţilor pe care le vor solicita angajatorii de la candidaţi.
Compania de cercetare britanică Fast Future a realizat un studiu privind joburile care ar putea fi create până în 2030, pornind de la evoluţiile din domeniul ştiinţei şi al tehnologiei. După ce au luat în considerare o serie de factori precum schimbările demografice sau provocările privind resursele naturale, cercetătorii au realizat o listă de peste 100 de posibile joburi noi în următoarele decenii, dintre care au selectat 20 de potenţiale viitoare cariere. Consultanţi care să îi ajute pe bătrâni să aibă o stare bună de sănătate, fermieri verticali care să lucreze în serele din clădirile zgârie-nori din centrele oraşelor, nanomedici, specialişti în schimbarea vremii sau experţi care să arate populaţiei dacă e bine, din punct de vedere moral, să se aprobe procese cum ar fi clonarea – aşa arată, cel mai probabil, câteva dintre titulaturile joburilor care vor fi scoase la concurs în anii următori.
La fiecare 3-5 ani apar posturi şi meserii noi. În urmă cu 3-5 ani nu existau posturi precum social media officer, dezvoltator de aplicaţii mobile pentru sistemele Android sau iOS, data miner, cloud computing expert. Însă pentru a înţelege profesiile viitorului, trebuie luate în considerare forţele care conduc schimbarea la nivel global şi modul cum acestea vor afecta principalele domenii de activitate în viitor, crede Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans: „Per ansamblu, în următorii 20-30 de ani vom asista la naşterea a cel puţin 50 de profesii noi care astăzi nu există! Vor apărea limbaje noi de programare şi noi tehnologii în toate domeniile de activitate: numai segmentul Big Data în sine va genera 10 – 15 noi profesii de care încă nu s-a auzit! Astăzi, putem desigur, doar estima aceste cifre pe baza evoluţiilor recente din ultimii ani în cloud computing, dar cu certitudine fenomenul va exploda”.
Sănătatea, industria alimentară, transportul şi energia sunt domeniile viitorului care vor genera nevoia de locuri de muncă noi, care încă nu există. „Viitoarele locuri de muncă vor fi polarizate în zona serviciilor. Poziţiile care continuă să fie create sunt cele care satisfac exigenţele clienţilor şi care răspund la provocări tehnologice, căutându-se din ce în ce mai mult candidaţi flexibili dispuşi să se relocheze sau să lucreze flexibil (cu orar flexibil sau de la distanţă)”, este de părere Adriana Păun, directorul de resurse umane pentru regiunea Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) în cadrul companiei Schindler, producător de ascensoare şi scări rulante.
Managerii par a fi o specie pe cale de dispariţie, dat fiind că „organizaţiile tind să fie din ce în ce mai mult «subţiate», cu puţine niveluri ierarhice, deci jobul de manager devine din ce în ce mai mult de expert”, consideră Adriana Păun. În opinia sa, tipurile de joburi care par să rămână foarte căutate în prezent, dar vor rămâne la fel şi în viitorul apropiat, sunt computer applications software engineers, contabili şi auditori, infirmiere, analişti financiari, commercial ingineers, medici sau tehnicieni specializaţi.