BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Centrul ungar contra terorismului TEK exclude o legătură teroristă în cazul autocarului bulgar

    “Informaţiile disponibile până acum nu au ridicat suspiciuni privind o acţiune teroristă motivată ideologic sau politic”, anunţă Centrul.

    “Nu poate fi stabilită o legătură cu vreo organizaţie teroristă sau radicalismul religios”, adaugă TEK.

    Centrul a precizat că nu este implicat în mod direct în investigaţie, dar îşi ajută partenerii ungari şi europeni.

    Presa bulgară a scris marţi că pasagerii autocarului care efectua o legătură de la Praga la Varna au simţit un miros chimic puternic. Şoferul a deschis compartimentul bagajelor şi a găsit o sticlă de plastic în care se afla lichid, un ceas şi fire. Poliţia a fost chemată la faţa locului imediat.

    Poliţia ungară a anunţat marţi că o echipă de genişti a “dezamorsat pachetul suspect” şi l-a preluat în vederea unei anchete. Biroul Naţional ungar de Investigaţii a lansat o anchetă suspectând o tentativă de asasinat.

    Site-ul nol.hu l-a citat pe directorul firmei bulgare care opera autocarul, Dragomir Petkova, declarând că un bărbat ceh sau slovac este suspectat că a plasat o bombă artizanală la bordul vehicului în care se aflau 35 de pasageri.

    Dragomir Petkov, şoferul autocarului, a declarat că un pasager ceh sau slovac, în vârstă de aproximativ 25 de ani, care avea bilet de la Praga la Bratislava şi părea să fie beat, a coborât din autbuz într-o parcare de lângă Brno, al doilea cel mai important oraş din Cehia, şi nu a mai revenit la bord.

    Ministerul român de Externe a precizat marţi, la solicitarea MEDIAFAX, că şapte români şi-au continuat călătoria în siguranţă cu autocarul, după ce pirotehniştii din Ungaria au îndepărtat pachetul suspect descoperit în autovehicul.

    “Ambasada României la Budapesta a întreprins demersurile legale pe lângă autorităţile locale în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare cu privire la incident şi la identitatea pasagerilor aflaţi la bordul autocarului. Conform informaţiilor obţinute de la poliţia ungară, la data de 16.05.2015, în autocarul cu numere de înmatriculare bulgare, care circula pe ruta Praga – Varna via România a fost găsit un colet suspect”, preciza MAE.

    Potrivit MAE, pachetul suspect a fost îndepărtat de către pirotehnişti într-o parcare situată pe centura Budapestei – M0, iar pasagerii şi-au continuat călătoria, în condiţii de siguranţă, cu acelaşi autocar.

    Autocarul a traversat Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Incidentul este investigat de autorităţile din Cehia, Slovacia, Ungaria şi România.

    Autocarul a ajuns la Varna luni, cu o întârziere de 18 ore. Anchetatorii nu exclud posibilitatea unui complot terorist islamist.

  • Preşedintele Parlamentului ungar, îngrijorat de viitorul maghiarilor din România, critică UE privind dreptul la autodeterminare

    Kover consideră că nivelul relaţiilor dintre Ungaria şi România este atât de scăzut, încât viitorul comunităţilor maghiare din Transilvania este necesar să fie văzut cu “îngrijorare gravă”.

    În afară de o “susţinere substanţială”, Guvernul de la Budapesta încearcă să construiască relaţii economice care să ajute comunitatea româno-maghiară, a spus Kover duminică într-un interviu pentru postul public Kossuth Radio.

    Executivul condus de Viktor Orban vrea să se asigure că Europa nu aude doar vocea celor care recurg la forţă pentru aplicarea “drepturilor constituţionale la autodeterminare”, ci şi pe cea a celor care încearcă să folosească mijloace paşnice pentru a atinge acelaşi scop, a declarat preşedintele Parlamentului ungar.

    În opinia sa, atitudinea Uniunii Europene (UE) faţă de drepturile omului este “un pic distorsionată”, întrucât conducătorii blocului european sunt mai preocupaţi de “igiena mentală a puilor hibrizi de găină şi porcilor îngrăşaţi” decât de protecţia drepturilor comunităţilor la “autodeterminare” educaţională şi culturală.

    Tot în ceea ce priveşte “comunităţile ungureşti din vecinătatea apropiată”, Kover a lăudat ţări vecine ca Slovenia şi Croaţia pentru protejarea drepturilor comunităţilor maghiare. În Serbia, situaţia se îmbunătăţeşte oarecum, a apreciat el.

    Însă preşedintele Legislativului de la Budapesta a criticat Slovacia pentru că autorităţile consideră comunitatea maghiară drept un “risc la adresa securităţii naţionale”.

    Capacitatea de reprezentare a intereselor Ungariei este mai “proastă”, în multe privinţe, decât oricând altcândva în ultimii 25 ani, din cauză că Guvernul Orban a ales un drum către relansarea economică care a afectat interesele ţării în străinătate, recunoaşte Kover.

    Primul Guvern Fidesz din perioada 1998-2002 a fost, însă, în măsură să reprezinte interesele Ungariei cu “greutatea adecvată” în forumurile internaţionale, este el de părere. Dar, în ultimii patru ani, Cabinetul Orban a ales o cale prin care să pună ţara pe picioare – în urma “falimentării” Ungariei pe care Kover o atribuie fostului premier socialist Ferenc Gyurcsany – care a afectat anumite interese internaţionale, a insistat el.

  • Viktor Orban consideră că decizia privind pedeapsa cu moartea trebuie să aparţină fiecărui stat UE

    “Vrem să sondăm opinia publică în Europa pentru a afla dacă reintroducerea pedepsei cu moartea ar trebui să redevină una dintre competenţele legale ale statelor membre”, a declarat Orban pentru Kossuth Radio. Dacă acest lucru se întâmplă, “putem decide dacă o vom reintroduce sau nu”, a adăugat el.

    “Eu sunt de partea vieţii”, a declarat premierul, întrebat dacă el este în favoarea pedepsei capitale. El a precizat că trebuie văzut ce măsuri pot fi luate pentru a proteja cetăţenii care respectă legea.

    “Dacă îi putem proteja fără a reinstaura pedeapsa cu moartea, atunci să-i protejăm astfel. Dar dacă nu se poate altfel, pedeapsa cu moartea trebuie reinstaurată”, a mai declarat Orban.

    El a apreciat că subiectul trebuie menţinut pe agendă. “Mulţi consideră că dacă există pedeapsa cu moartea… trăim mai în siguranţă, este o dezbatere amplă”, a afirmat premierul ungar, precizând că este important să fie înţeleasă opinia publică pe această temă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a condamnat la sfârşitul lui aprilie declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea, cerându-i să revină asupra afirmaţiilor. “Nu este necesar să comentăm un lucru evident. Ne opunem cu vehemenţă aplicării pedepsei cu moartea. Orban trebuie să clarifice imediat că nu are această intenţie. Dacă nu o va face, va exista o confruntare puternică de idei”, a afirmat Jean Claude Juncker. “Carta UE a drepturilor fundamentale interzice pedeapsa cu moartea”, a subliniat Juncker.

    “Nu există dubii că pedeapsa cu moartea intră în contradicţie cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, a spus, la rândul său, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, după ce Orban a declarat că analizează posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea, abolită în 1990.

  • McDonald’s caută soluţii pentru a-şi recâştiga clienţii. Compania a lansat o nouă pungă pentru cumpărături

    McDonald’s Ungaria a prezentat recent o nouă pungă pentru cei care comandă la pachet, această având posibilitatea de a se transforma într-o tavă, scriu cei de la Business Insider. “BagTray” a fost dezvoltată alături de compania de publicitate DDB Budapest, scriu cei de la Gizmodo.

    Punga este prevăzută cu o fâşie detaşabilă aproape de bază, astfel încât clienţii pot îndepărta partea de sus. Baza este creată din carton gros tocmai pentru a servi drept tavă.

    Nu se ştie încă dacă acest tip de tavă va fi utilizat şi în alte ţări.

    Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus, tranzacţia urmând a fi anunţat în următoarele zile. Ziarul Financiar a anunţat încă din vara anului trecut că americanii îşi caută francizat însă oficialii din România ai companiei au negat vehement.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

  • Ungaria vrea să limiteze numărul străinilor care lucrează în ţară

    Proiectul prevede că numărul străinilor care lucrează în Ungaria, respectiv cei cu permise de rezidenţă şi permise de muncă din afara UE, ar putea să nu depăşească numărul mediu lunar al necesarului de posturi din anul precedent.

    Reglementarea propusă de ministrul Economiei, Mihaly Varga, va intra în vigoare în termen de 15 zile de la publicare.

    Numărul maxim al străinilor care vor putea să fie angajaţi va fi publicat anual de Ministerul Economiei la 1 februarie, cu excepţia anului 2015, când va fi anunţat la 1 iulie.

    Ministerul Economiei se alătură astfel politicii anti-imigraţie lansate recent de premierul Viktor Orban.

    Orban a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute, la postul de radio MR1, că opinia sa personală este că nu este nevoie de imigranţi ci că în schimb ar trebui promovată o politică de susţinere a familiilor şi a politicilor de angajare.

    Vineri după-amiază, guvernul de la Budapesta a publicat 12 întrebări pentru o consultare naţională în domeniul imigraţiei şi terorismului.

    Presa locală a calificat întrebările ca fiind părtinitoare, neprofesioniste şi demogogice.

    Ultima întrebare este “Sunteţi de acord ca guvernul din Ungaria să se concentreze mai mult pe susţinerea familiilor şi a copiilor pe care îi pot avea, decât pe imigraţie?”, iar răspunsul poate fi ales dintre “sunt total de acord”, “tind să fiu de acord” şi “împotrivă”.

    Actuala propunere a Ministerului Economiei este echivalentă cu plafonarea numărului de imigranţi legali din afara UE care pot fi angajaţi în Ungaria.

     

  • Budapesta cataloghează “insultătoare” declaraţii ale şefului FBI privind rolul Ungariei în Holocaust

    Szijjarto se referea la o declaraţie pe care Conney a făcut-o la Muzeul Holocaustului din Washington, în care s-a referit la “oameni altfel de treabă” care au cedat idealurilor naziste şi au devenit “asasini şi complici” în Germania, Polonia, Ungaria şi alte locuri, în al Doilea Război Mondial.

    Ministrul a precizat că Guvernul ungar a protestat pe lângă administraţia Statelor Unite, adăugând că a fost corect ca Departamentul de Stat american să prezinte scuze, în mod public, pentru aceste afirmaţii.

    Însă cooperarea între Statele Unite şi Ungaria în domeniile economic şi al apărării este bună, iar relaţiile celor două state au înregistrat o îmbunătăţire notabilă, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

    Polonia l-a convocat, de asemenea, pe ambasadorul Statelor Unite şi i-a solicitat să prezinte scuze pentru afirmaţii despre Holocaust ale directorului FBI. Ministrul polonez de Externe afirmă că directorul FBI a sugerat, într-un articol publicat în The Washington Post (WP), că polonezii au fost complici la Holocaust. După ce a fost convocat, ambasadorul american Stephen Mull a declarat că el a spus clar că Statele Unite cred că “naziştii germani singuri” sunt responsabili de Holocaust.

    Pe de altă parte, preşedintele Legislativului Ungariei Laszlo Kover a cerut, la o reuniune a preşedinţilor parlamentelor statelor membre ale uniunii, la Roma, ca ca proiectul Acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite să fie ratificat de parlamentele ţărilor membre UE. El a sugerat că Budapesta, care are o relaţie tensionată cu Washingtonul, ar putea bloca tratatul.

  • PROTESTE în Ungaria: Mii de persoane au demonstrat împotriva corupţiei Guvernului Orban

    Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.

    Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind “demontarea Guvernului”. El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.

    Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori – Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea – au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.

    Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că “regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine”. El a denunţat unul dintre “pilonii” regimului, şi anume “reprimarea presei libere”, avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).

    Un student, Marek Bertram, a spus că “guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE”, că Fidesz (centru-dreapta, la putere) “a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi” şi că “Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic”.

    Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.

    Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.

    Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.

    Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă Fidesz.

    Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.

    Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.

    Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.

  • PROTESTE în Ungaria: Mii de persoane au demonstrat împotriva corupţiei Guvernului Orban

    Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.

    Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind “demontarea Guvernului”. El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.

    Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori – Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea – au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.

    Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că “regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine”. El a denunţat unul dintre “pilonii” regimului, şi anume “reprimarea presei libere”, avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).

    Un student, Marek Bertram, a spus că “guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE”, că Fidesz (centru-dreapta, la putere) “a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi” şi că “Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic”.

    Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.

    Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.

    Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.

    Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă Fidesz.

    Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.

    Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.

    Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.

  • Un hotel din Budapesta a fost desemnat cel mai bun din Europa în 2014 (GALERIE FOTO)

  • Ungurii vor fi atraşi la cumpărături în România după viitoarea reducere a TVA la alimente

    Secretarul-şef al Asociaţiei ungare pentru comerţ OKSZ Gyorgy Vamos a declarat pentru publicaţie că numeroase familii din Ungaria care trăiesc în zona de frontieră urmează să îşi facă cumpărăturile în România în viitor.

    Fluctuaţia ratei de schimb şi preţul combustibililor ar urma să influenţeze, de asemenea, cumpărăturile peste frontieră, a apreciat Vamos.

    După ce TVA va fi redusă în România la echivalentul a o treime din cele 27 de procente cât este taxa pentru cele mai multe produse din Ungaria, tot mai multe familii de unguri vor fi atrase de cealaltă parte a frontierei, contribuind astfel la bugetul României şi nu al Ungariei, a subliniat oficialul ungur.

    Vamos a subliniat însă că sistemul online al caselor de marcat şi controlul electronic al transportului de mărfuri în vigoare în Ungaria vor împiedica apariţia unei pieţe negre alimentare în Ungaria.

    Ministrul ungur al Economiei Mihaly Varga a declarat vineri pentru publicaţie că Guvernul examinează o posibilă reducere a TVA la anumite produse.