Numărul turiştilor străini care au călătorit în Turcia s-a redus cu peste 40% în iunie, cea mai mare scădere din ultimii 22 de ani, în contextul în care atacurile teroriste din ultimele săptămâni şi tensiunile cu Rusia au ţinut vizitatorii la distanţă, scrie Reuters.
Declinul vine după o serie de veşti proaste pentru economia turcă, pe măsură ce tensiunile politice şi de securitate au erodat încrederea investitorilor străini.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia de a acceptat peste 1 milion de refugiaţi este cel mai mare pariu politic al Angelei Merkel, scrie BBC.
La început a fost aplaudată pentru curajul moral şi pentru leadership-ul de care a dat dovadă. Le-a spus germanilor că “putem face asta” şi s-au mândrit oarecum cu ospitalitatea germană, iar cetăţenii din Frankfurt strigau la gară că refugiaţii sunt bineveniţi la ei. Această criză a subliniat faptul că “inima şi sufletul Europei este toleranţa”.
Îndoieli în privinţa deciziei lui Merkel au apărut după ce femei din Cologne ar fi fost asaltate de Anul Nou de un grup de persoane presupuse musulmane. Acest lucru a stârnit protestele anti-imigranţi, însă s-au liniştit pentru o perioadă pentru a fi pornit din nou după ce Germania a fost zguduită de patru atacuri într-o săptămână. Trei dintre ele fiind realizate de către refugiaţi. Cu toate acestea atacurile nu sunt legate şi nu dau impresia unui complot împotriva Germaniei, iar două dintre atacuri ar fi legate de organizaţia teroristă Statul Islamic. Din cei 1,2 milioane de refugiaţi doar 59 dintre ei au fost găsiţi că ar avea legătură cu organizaţiile teroriste.
Merkel a pierdut o parte din susţinere după incidentele din Cologne, dar a câştigat încredere din nou după exitul Marii Britanii din UE şi după lovitura de stat în Turcia deoarece votanţii încă o văd ca pe o ancoră, un punct stabil într-o lume instabilă.
Însă apar întrebări legate de abilitatea Germaniei de a susţine atât de mulţi refugiaţi, iar oamenii din Germania nu se simt în siguranţă. Partidul anti-imigraţie Alternative fuer Deutschland (AfD) susţine că multi-culturalismul este periculos şi că securitatea ţării este în pericol. Cu toate acestea partidul nu reuşeşte să câştige simpatizanţi, rămânând în sondajele de opinie undeva la 12-13%.
În 2017 problema refugiaţilor va deveni una şi mai fierbinte deoarece este an electoral şi este de aşteptat ca Angela Merket să candideze din nou. Însă Merkel depinde mult şi de Turcia şi de liderul acesteia care ar putea stopa fluxul de refugiaţi. Rămâne de văzut dacă politica lui Merkel de a integra refugiaţii va avea succes. Dacă vor avea loc noi atacuri teroriste numărul simpatizanţilor lui Merkel ar putea scădea. Până atunci, odată cu plecarea Marii Britanii din UE şi faptul că Hollande este foarte nepopular în Fraţa, Merkel rămâne liderul Europei. “Frica nu a fost niciodată un sfătuitor bun, nici în viaţa personală, nici în societate”
Autorităţile din Turcia au emis mandate de reţinere pentru 47 de foşti jurnalişti şi manageri ai publicaţiei Zaman, care ar avea legături cu clericul musulman Fethullah Gulen, aceasta fiind o nouă măsură de acest fel care vizează presa turcă în ultima săptămână, relatează Reuters online.
Agenţia de ştiri turcă Anadolu, citată de Reuters, a anunţat că cel puţin un jurnalist de la Zaman, fostul editorialist Sahin Alpay, a fost reţinut miercuri. Zaman, o publicaţie care se speculează că ar fi avut legături cu mişcarea religioasă a clericului Gulen, a fost închisă de guvern în luna martie.
La începutul acestei săptămâni, autorităţile au emis mandate de arestare pentru alţi 42 de jurnalişti, dintre care 16 au fost deja reţinuţi.
Decizia de a acceptat peste 1 milion de refugiaţi este cel mai mare pariu politic al Angelei Merkel, scrie BBC.
La început a fost aplaudată pentru curajul moral şi pentru leadership-ul de care a dat dovadă. Le-a spus germanilor că “putem face asta” şi s-au mândrit oarecum cu ospitalitatea germană, iar cetăţenii din Frankfurt strigau la gară că refugiaţii sunt bineveniţi la ei. Această criză a subliniat faptul că “inima şi sufletul Europei este toleranţa”.
Îndoieli în privinţa deciziei lui Merkel au apărut după ce femei din Cologne ar fi fost asaltate de Anul Nou de un grup de persoane presupuse musulmane. Acest lucru a stârnit protestele anti-imigranţi, însă s-au liniştit pentru o perioadă pentru a fi pornit din nou după ce Germania a fost zguduită de patru atacuri într-o săptămână. Trei dintre ele fiind realizate de către refugiaţi. Cu toate acestea atacurile nu sunt legate şi nu dau impresia unui complot împotriva Germaniei, iar două dintre atacuri ar fi legate de organizaţia teroristă Statul Islamic. Din cei 1,2 milioane de refugiaţi doar 59 dintre ei au fost găsiţi că ar avea legătură cu organizaţiile teroriste.
Merkel a pierdut o parte din susţinere după incidentele din Cologne, dar a câştigat încredere din nou după exitul Marii Britanii din UE şi după lovitura de stat în Turcia deoarece votanţii încă o văd ca pe o ancoră, un punct stabil într-o lume instabilă.
Însă apar întrebări legate de abilitatea Germaniei de a susţine atât de mulţi refugiaţi, iar oamenii din Germania nu se simt în siguranţă. Partidul anti-imigraţie Alternative fuer Deutschland (AfD) susţine că multi-culturalismul este periculos şi că securitatea ţării este în pericol. Cu toate acestea partidul nu reuşeşte să câştige simpatizanţi, rămânând în sondajele de opinie undeva la 12-13%.
În 2017 problema refugiaţilor va deveni una şi mai fierbinte deoarece este an electoral şi este de aşteptat ca Angela Merket să candideze din nou. Însă Merkel depinde mult şi de Turcia şi de liderul acesteia care ar putea stopa fluxul de refugiaţi. Rămâne de văzut dacă politica lui Merkel de a integra refugiaţii va avea succes. Dacă vor avea loc noi atacuri teroriste numărul simpatizanţilor lui Merkel ar putea scădea. Până atunci, odată cu plecarea Marii Britanii din UE şi faptul că Hollande este foarte nepopular în Fraţa, Merkel rămâne liderul Europei. “Frica nu a fost niciodată un sfătuitor bun, nici în viaţa personală, nici în societate”
Autorităţile din Turcia au emis mandate de reţinere pentru 47 de foşti jurnalişti şi manageri ai publicaţiei Zaman, care ar avea legături cu clericul musulman Fethullah Gulen, aceasta fiind o nouă măsură de acest fel care vizează presa turcă în ultima săptămână, relatează Reuters online.
Agenţia de ştiri turcă Anadolu, citată de Reuters, a anunţat că cel puţin un jurnalist de la Zaman, fostul editorialist Sahin Alpay, a fost reţinut miercuri. Zaman, o publicaţie care se speculează că ar fi avut legături cu mişcarea religioasă a clericului Gulen, a fost închisă de guvern în luna martie.
La începutul acestei săptămâni, autorităţile au emis mandate de arestare pentru alţi 42 de jurnalişti, dintre care 16 au fost deja reţinuţi.
Perioada comunistă a fost un fenomen de ştergere a memoriei colective. Dacă înainte de al doilea război mondial, marea majoritatea românilor era semianalfabetă, în epoca socialistă românii au învăţat carte dar doar ce au vrut comuniştii.
Ce a existat înainte de 1945 şi nu convenea noii puteri a fost trecut în uitare, rămânând doar zvonuri, legende, folclor. Aşa se întâmplă că avem legenda tunelurilor din Carpaţi dar şi de sub Marea Neagră. Şi nimeni, dar nimeni nu poate să vină hotărât să spună că nu există. Din păcate nici că există. Aşa că vă prezentăm o parte din folclor, zvonuri şi legende.
Negoţul cu oi era înfloritor înaintea izbucnirii Primului Război Mondial. Dobrogenii creşteau mii de oi pentru a le duce în Imperiul Otoman şi a câştiga bani frumoşi. Interesant este faptul că exportul nu se realiza nici pe uscat şi nici cu vasele, ci prin două tuneluri de dimensiuni impresionante pe sub Marea Neagră.
Conform relatării dintr-o cronică de peste 100 de ani, din sudul Dobrogei actuale şi din Cadrilater pornesc două tuneluri subterane care traversează Marea Neagră, informează efemeride.ro.. Acestea erau folosite cu precădere de ţărani pentru a-şi transporta turmele de oi în Imperiul Otoman şi în ţările din Peninsula Asia Mică.
Încătuşaţi, cu sânge pe faţă şi pe trup, forţaţi să stea în genunchi sau culcaţi pe direct pe caldarâm, de multe ori doar în lenjerie intimă. Aşa apar cei mai mulţi deţinuţi prezentaţi de mass-media turce ca fiind participanţi la lovitura de stat eşuată. Sunt imagini degradante despre modul în care sunt trataţi şi cel mai probabil torturaţi, în arest preventiv, liderii din armată care ar fi pus la cale puciul menit să îl dea jos pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan.
Potrivit Daily Mail, imaginile video au fost difuzate de televiziunile pro-guvernamentale şi par a fi dovada epurării pe care o practică preşedintele turc.
“Avem informaţii că au fost ţinuţi în detenţie cu cătuşe, abuzaţi, bătuţi cu bestialitate. Nivelul de violenţă depăşeşte câteva lovituri aplicate”, a declarat Andrew Gardner, oficial Amnesty Internaţional.
Perioada comunistă a fost un fenomen de ştergere a memoriei colective. Dacă înainte de al doilea război mondial, marea majoritatea românilor era semianalfabetă, în epoca socialistă românii au învăţat carte dar doar ce au vrut comuniştii.
Ce a existat înainte de 1945 şi nu convenea noii puteri a fost trecut în uitare, rămânând doar zvonuri, legende, folclor. Aşa se întâmplă că avem legenda tunelurilor din Carpaţi dar şi de sub Marea Neagră. Şi nimeni, dar nimeni nu poate să vină hotărât să spună că nu există. Din păcate nici că există. Aşa că vă prezentăm o parte din folclor, zvonuri şi legende.
Negoţul cu oi era înfloritor înaintea izbucnirii Primului Război Mondial. Dobrogenii creşteau mii de oi pentru a le duce în Imperiul Otoman şi a câştiga bani frumoşi. Interesant este faptul că exportul nu se realiza nici pe uscat şi nici cu vasele, ci prin două tuneluri de dimensiuni impresionante pe sub Marea Neagră.
Conform relatării dintr-o cronică de peste 100 de ani, din sudul Dobrogei actuale şi din Cadrilater pornesc două tuneluri subterane care traversează Marea Neagră, informează efemeride.ro.. Acestea erau folosite cu precădere de ţărani pentru a-şi transporta turmele de oi în Imperiul Otoman şi în ţările din Peninsula Asia Mică.
Încă de la 21.30 ora Turciei (23 ora locală), ministerul iranian de Externe a organizat ceea ce noi am numi o celulă de criză, ministrul Muhammad Javad Zarif primind personal toate notele diplomaţilor săi de la Ankara. Asta în contextual în care Erdoğan, aşa cum a declarat, a fost informat despre puci abia în jurul orei 20, serviciile secrete nedorind să-l… deranjeze din vacanţă. Fapt care a dat loc zvonurilor, lansate de la Tehran, cum că ruşii au fost cei care l-au avertizat primii pe Sultan despre ce i se pregăteşte.
Spre deosebire de mulţi alţi lideri mondiali, preşedintele Hassan Ruhani şi-a declarat fără echivoc sprijinul pentru regimul Erdoğan, înainte ca soarta loviturii de stat să fie decisă.