“Plecăm de la principiul că Spania vrea să respecte obiectivul privind deficitul bugetar din 2013, respectiv reducerea sub limita maximă din legislaţia europeană de 3% din PIB”, a declarat Juncker la Bruxelles, unde are loc reuniunea Eurogroup. Juncker a precizat că miniştrii vor discuta luni problema deficitului bugetar al Spaniei din 2012, dar nu se va lua o decizie definitivă. Spania i-a luat prin surprindere pe liderii europeni la începutul acestei luni, anunţând că deficitul bugetar va atinge în acest an 5,8% din PIB, cu mult peste ţinta de 4,4% convenită cu Comisia Europeană.
Tag: Spania
-
Guvernul spaniol reduce salarile din companiile de stat cu 25%-30%
“Facem un nou pas în politica de austeritate, am aprobat un decret privind regimul retribuţiilor directorilor şi angajaţilor companiilor publice”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Soraya Saenz de Santamaria. Executivul a stabilit criterii comune de salarizare şi plafoanele retribuţiilor, care vor fi mult inferioare celor din companiile similare din sectorul privat. Companiile publice vor fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mărime. Astfel, în companiile cele mai mari salariul maxim va fi de 105.000 euro pe an, pentru cele de dimensiuni medii de 80.000 de euro, iar în cele mai mici retribuţiile anuale nu vor putea depăşi 55.000 de euro.
-
Spania ia faţa României la furnizarea de componente pentru Lodgy
Astfel, 60% din componentele noului model vor fi fabricate în Spania, România şi Franţa, “exact în această ordine”.
Carvalho a ţinut să explice că mai ales părţile mecanice vor fi importate, o bună parte fiind produse la Valladolid, uzina Renault situată în nord-vestul Spaniei, la o distanţă de numai câteva sute de kilometri de portul din Tanger. Oficialul nu a precizat ponderea sau componentele exacte provenite din siturile grupului Renault din România. “Urmărim să ajungem la 85% din componente fabricate în Maroc, dar intervalul de timp e dificil de stabilit”, a mai precizat Carvalho.
Având în vedere că în 2012, Renault-Nissan va avea o capacitate de producţie la Tanger, folosind o singură linie de producţie, de circa 30 de vehicule/oră, respectiv cel mult 170.000 de unităţi până la sfârşitul anului, “contribuţia furnizorilor români de componente ar fi de cel mult 500 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro per maşină şi un procent de 20% din valoarea componentelor acesteia.
Un proiect de un miliard de euro
Investiţia iniţială a francezilor la noua uzină este de 350 de milioane de euro, urmând să ajungă până la finalizarea proiectului la 600 de milioane de euro, la care se adaugă 200-400 de milioane de euro în funcţie de modelele construite.
Alianţa Renault-Nissan a inaugurat, joi, uzina de autovehicule de la Tanger, o investiţie totală de un miliard de euro, unde va produce din 2012, modelul Dacia Lodgy.
Capacitatea maximă a fabricii va permite, după finalizarea tuturor investiţiilor în cele două linii de producţie, fabricarea a 400.000 de maşini anual.
În 2012, Renault-Nissan va putea produce la Tanger, folosind o singură linie de producţie, circa 30 de vehicule pe oră, respectiv cel mult 170.000 de unităţi până la sfârşitul anului.
Uzina, situată la circa 30 de kilometri de ţărm, este legată de portul Tanger printr-o autostradă cu două benzi pe sens şi de o linie de cale ferată, ambele construite de statul marocan pentru atragerea investitorului francez.
Totodată, Renault şi statul marocan au înfiinţat la Tanger un institut de formare profesională în industria auto pentru pregătirea angajaţilor, finanţat în totalitate de autorităţile locale.
Ce se produce în Maroc
La Tanger se va produce Dacia Lodgy, un monovolum cu un preţ de pornire de aproximativ 10.000 – 12.000 de euro, jumătate din cel al unui Renault Scenic produs la Douai în Franţa, unde lucrează în prezent aproape 4.900 de angajaţi.
Pe lângă Lodgy, în Maroc Renault va pro duce şi o autoutilitară de mici dimensiuni, dar şi un vehicul recreaţional creat pe platforma utilitarei şi despre care nu s-a ştiut până în prezent.
Noul sit de producţie este, totodată, primul la nivel mondial care funcţionează fără să producă emisii de dioxid de carbon sau alte reziduuri de ape industriale.
Cealaltă uzină a grupului, amplasată la Casablanca, va continua să producă modelele Kangoo VP, Kangoo VU, Logan şi Sandero.
Uzina de automobile de la Tanger este cea mai mare de acest fel dintre cele situate în sudul Mediteranei, oferind peste 6.000 de locuri de muncă, potrivit estimărilor pentru anul 2015.
-
Comisia Europeană ar putea sancţiona Spania pentru că nu a redus deficitul bugetar
Totodată, CE consideră că Spania nu acţionează suficient de rapid în privinţa deteriorării finanţelor publice estimată pentru 2012, riscând creşterea economică din următorii ani, au afirmat surse oficiale europene. Întrebat dacă Olli Rehn, comisarul european pentru Economie şi politică monetară, va recomanda miniştrilor Finanţelor din zona euro să adopte sancţiuni împotriva Madridului, una dintre surse a spus: “Este foarte probabil”. “Nu vrem să facem asta. Dar dacă există o deviere, dacă este aproape inevitabil, vom fi nevoiţi să o facem”, a adăugat el.
-
Rata şomajului din Spania se apropie de 23%, numărul şomerilor a depăşit 5 milioane
Creşterea este dramatică în rândul tinerilor cu vârste sub 25 de ani, rata ajungând la 51,4%, în timp ce peste un milion şi jumătate de familii au toţi membrii în şomaj, transmite AFP. În ultimele trei luni din 2011, în Spania au fost înregistraţi 300.000 de noi şomeri, numărul total al acestora ajungând la 5,27 milioane. Numărul noilor şomeri a fost în ultimele trei luni ale anului trecut cu 148.000 de persoane mai mare faţă de trimestrul al treilea. În aceste condiţii, rata şomajului, cea mai ridicată în rândul ţărilor industrializate, a atins cel mai înalt nivel după cel înregistrat în primul trimestru al anului 1995.
-
Unde se duc banii din bugetul UE
Aceasta, susţin analiştii Deutsche Bank, are impact în potenţialul de dezvoltare pe termen lung pentru statele beneficiare. Fondurile de coeziune stimulează creşterea economică, prin finanţarea unor măsuri orientate spre sporirea cererii, în timp ce fondurile pentru politica agricolă nu promovează creşterea, ci doar compensează dezechilibre rezultate din reforme structurale care au afectat sectorul agricol din ţările respective.
Presiunile asupra bugetului comunitar generate de criza datoriilor şi de pachetele de salvare pentru ţări ca Grecia sau Portugalia, în condiţiile în care recesiunea ameninţă Europa, iar dezechilibrele structurale între ţări sunt considerabile, pot alimenta tensiuni politice în UE. Cu cât o ţară se găseşte într-o situaţie mai dificilă din punct de vedere economic, cu atât va cere fonduri mai mari. De cealaltă parte, ţările puternice ale UE, care contribuie cel mai mult la bugetul comunitar, ar putea reclama o putere mai mare de decizie în fixarea direcţiilor viitoare de evoluţie ale Uniunii, consideră analiştii germani.
Graficul nu include plăţile pentru preaderare. Procentele se referă la bugetul UE pe 2011 şi sunt exprimate ca pondere din venitul naţional brut – VNB (care reflectă veniturile obţinute de unităţile economice naţionale indiferent de locul de desfăşurare a activităţii), nu din PIB (care reflectă rezultatele activităţii economice pe teritoriul ţării). VNB este indicatorul folosit de UE pentru proiectarea contribuţiei totale a fiecărui stat membru la bugetul comunitar.
-
Spania şi-ar putea pierde locul în Consiliul Director al BCE, din cauza problemelor financiare
Spania, a patra mare economie a zonei euro, are asigurat, neoficial, un loc în Consiliul Director, la fel ca Germania, Franţa şi Italia. Mandatul de opt ani al spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo se încheie la sfârşitul lunii mai, iar ţări ca Olanda, Luxemburg şi Finlanda vizează poziţia. Statele din nordul Europei vor să restabilească echilibrul în conducerea BCE, după ce în urma recentelor schimbări în cele mai importante două posturi au ajuns un italian şi un portughez.
-
Soros: Dacă se sparge zona euro, Uniunea Europeană dispare şi ea
Soros consideră că au existat “anumite inadecvări” atunci când UE a fost înfiinţată pornind de la o uniune monetară, dar fără uniune politică. “Există slăbiciuni structurale în sistemul financiar al UE şi dezechilibre în performanţa economică europeană”, a declarat finanţistul, iar situaţia este periculoasă în continuare, pentru că există vulnerabilităţi constitutive ale euro care nu au fost încă recunoscute.
“Cea mai importantă dintre vulnerabilităţi este concepţia falsă asupra felului cum operează pieţele financiare. S-a pornit de la premisa că orice dezechilibre care ar putea apărea nu pot fi generate decât în sectorul public. A lipsit recunoaşterea faptului că pieţele financiare însele pot genera astfel de dezechilibre”, afirmă George Soros. “Aceasta este rădăcina actualei crize financiare care a dus la crahul din 2008, iar într-un fel, situaţia din zona euro este consecinţa directă a ei.”
Când a fost introdusă moneda euro, Banca Centrală Europeană a acceptat obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor membre la valoarea lor pe hârtie, ratele dobânzilor din ţările uniunii monetare s-au armonizat, iar băncile s-au burduşit cu obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor mai slabe. Decalajele în performanţa economică au crescut însă: pe de o parte, Germania, cea mai puternică ţară, a suportat povara reunificării şi a trebuit deci să facă reforme economice serioase pentru a se adapta, în timp ce pe de altă parte, în ţări ca Spania sau Irlanda au apărut bulele imobiliare. “Aşa încât convergenţa ratelor dobânzilor a dus la o divergenţă de competitivitate, care constituie esenţa problemei, rămasă nerezolvată şi azi.”
O prăbuşire a euro ar fi însă “catastrofică” atât pentru UE, cât şi pentru întregul sistem financiar mondial, a apreciat miliardarul de origine ungară, adăugând că actuala criză din zona euro este mai periculoasă decât crahul din 2008, acutizat odată cu falimentul băncii americane Lehman Brothers.
Pe termen scurt, unele ţări din zona euro vor fi nevoite să ia şi mai multe măsuri de austeritate, “din cauza dezechilibrelor existente între ţările debitoare şi cele creditoare”, a spus Soros. “Din nefericire, criza financiară acută încă nu s-a putut rezolva, iar aceasta face ca situaţia să se deterioreze. Şi nu este clar dacă va avea o soluţie.”
-
Spania are nevoie de un acord de sprijin la nivel european, din cauza creşterii dobânzilor
“Spania nu poate continua să se finanţeze la 7%. Astfel, este nevoie de un acord din partea instituţiilor europene printr-o strategie operaţională comună la nivelul zonei euro, pentru a ne salva şi garanta datoria de stat”, a afirmat Cospedal la Madrid, citată de Bloomberg.
Preşedintele partidului, Mariano Rajoy, premierul desemnat al Spaniei, i-a spus luni cancelarului german Angela Merkel că “acele ţări care îşi respectă obligaţiile şi responsabilităţile trebuie ajutate de instituţiile europene”, a adăugat Cospedal. Rajoy va fi învestit în a doua parte a lunii decembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro