BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Zeci de mii de români vor avea salariile cu 400 de lei mai mari din 2017

    Peste 36.000 de angajaţi din România care au salarii mai mari de 15.000 de lei brut pe lună vor câştiga, în medie, la salariu, câte 400 de lei net pe lună, ca urmare a plafonării contribuţiilor de sănătate la 5 salarii medii brute pe economie. Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, fiind prevăzută în Codul Fiscal.

    Astfel, potrivit Codului Fiscal de anul viitor, salariile în valoare de peste  5 salarii medii brute pe economie (adică mai mari de 15.000 de lei brut pe lună) vor plăti contribuţii de sănătate (CASS) doar până la acest prag. Până în prezent, CASS se plătea pentru întreaga sumă, indiferent de care era nivelul salariului,  contribuţia angajatului fiind de 5,5% din salariul brut, iar a angajatorului de 5,2 % din salariul brut.

    Potrivit datelor de la Ministerul Muncii de la jumătatea acestui an, circa 36.000 de angajaţi din România, adică 0,7% din totalul salariaţilor cu contracte de muncă, au salarii brute mai mari de 15.000 de lei brut pe lună. Tot datele oficiale arată că, în rândul salariaţilor care fac parte din grupa celor cu salarii de peste 15.000 de lei brut pe lună, venitul mediu este de 26.192 de lei brut pe lună.

    Astfel, la un salariu brut de 26.192 de lei pe lună, un angajat primeşte „în mână” circa 19.500 de lei, potrivit legislaţiei în vigoare în prezent. Potrivit legislaţiei din 2017, un angajat care are acelaşi salariu brut de 26.192 de lei pe lună va primi un salariu net de circa 19.900 de lei net pe lună (cu 380 – 400 de lei mai mult). Calculul a fost realizat de reprezentanţii www.calculatorvenituri.ro, un software gratuit de calcul al veniturilor salariale creat şi administrat de furnizorul de soluţii software dedicat resurselor umane Romanian Software.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Toţi românii care îşi iau salariul pe card pot avea o surpriză uriaşă la bancomat. Totul a fost ţinut în mare secret

    Tranzacţiile cu cardul, considerate extrem de sigure de bănci, se dovedesc a nu fi chiar aşa în realitate. Un anunţ de ultimă oră, făcut de una dintre companiile specializate în securitate cibernetică pun pe jar românii care-şi iau salariul pe card. Până acum a fost făcut doar avertismentul, totul fiind păstrat în mare secret. 

    “Asistăm la un nou mod de criminalitate organizată”, afirmă Shane Shook, un expert independent care a analizat raportul elaborat de Group IB.

    Toţi românii care îşi iau salariul pe card pot avea o SURPRIZĂ URIAŞĂ la bancomat. Totul a fost ţinut în MARE SECRET

  • Ce salariu câştigă o stewardesă şi ce beneficii are

    Dintre cei 5.000-6.000 de candidaţi prezenţi la cele 15 sesiuni de interviuri de recrutare organizate anul acesta de companiile aeriene din Orient, precum Emirates, Qatar Airways sau Oman Air, doar 150 au fost aleşi, a spus la ZF Live Cristina Toader, fostă stewardesă.

    „Când pleci în Orient trebuie să ştii foarte bine la ce să te aştepţi, în exterior pare un job glamour, cosmopolit, stai la hoteluri, vezi toată lumea. Am stat în locuri în care stăteau Madonna sau Prince, am văzut peste 80 de ţări, însă când avionul este cu uşile închise nu mai este atât de uşor. Înăuntru pasagerul este cel mai important, se acumulează oboseală foarte mare, pasagerii nu sunt cei mai drăguţi întotdeauna”, a spus Cristina Toader, care este în prezent trainer în cadrul cursului „Cum ajungi stewardesă?”, prin intermediul căruia a pregătit 300 de candidaţi care doresc să devină însoţitori de zbor să treacă de interviurile de recrutare ale companiilor aeriene. Preţul unui curs este de 300 de lei şi durează o zi.

    Cristina Toader are o experienţă de trei ani şi jumătate ca stewardesă la Wizz Air şi Emirates şi peste 3.500 de ore de zbor, însă a decis să vină în România şi să rămână aici.  Din ce în ce mai mulţi tineri îşi doresc să devină însoţitori de zbor, iar accesibilitatea pentru acest job a crescut odată cu extinderea companiilor aeriene, mai ales pentru că unele dintre acestea asigură trainingul gratuit.

    La Emirates, o stewardesă poate câştiga un salariu de 2.000-2.500 de euro net pe lună. Salariul de bază este de 1.000 de euro, la care se adaugă orele de zbor şi diurnele, în funcţie de destinaţii, iar astfel poate ajunge la 2.500 de euro. 

    Citiţi povestea completă a româncei pe www.zf.ro

  • Cu cât cresc salariile angajaţilor Kaufland România

    Reţeaua Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din România, anunţă decizia de a creşte salariul minim pentru lucrătorii comerciali din magazine, ajungând astfel la 2.000 de lei brut, incluzând tichete de masă. În funcţie de vechime, salariul unui lucrător comercial poate ajunge până la suma de 3.800 lei brut, aceasta cuprinzând sporuri şi tichete de masă.

    Cea mai recentă creştere salarială a avut loc în luna mai 2016. Noua majorare va avea loc efectiv de la 1 martie 2017. De asemenea, Kaufland România anunţă şi creşterea perioadei minime de concediu de odihnă anual, de la 21 la 22 lucrătoare. Retailerul oferă zile suplimentare de concediu de odihnă în funcţie de vechimea în companie, ajungând până la 25 de zile pe an.

    “Credem că un mediu de lucru fresh te inspiră şi te motivează, aşa că ne-am dorit foarte mult să transformăm Kaufland în locul de muncă propice dezvoltării profesionale. Promovăm un stil de comunicare deschis, prin care să reducem barierele ierarhice, vorbim la per tu şi încercăm să promovăm cultura ideilor proactive şi chiar şi a greşelilor. Personal, am o abordare de management în care sunt mai degraba coach, astfel încât echipa să aibă libertatea de a lua decizii şi de a şi le asuma. Avem o responsabilitate imensă faţă de echipa noastră, care vine odată cu statutul de cel mai mare angajator din România”, a declarat Marco Hössl, CEO Kaufland România.

    Printre beneficiile pe care Kaufland România le acordă angajaţilor se numără posibilitatea de a opta pentru servicii de asigurare voluntară privată de sănătate, care permit tuturor să aibă acces la o reţea naţională de clinici şi cabinete. 

    De asemenea, pe viitor programul de lucru în companie va deveni unul flexibil, pentru menţinerea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională.

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.200 de magazine în 7 ţări. Kaufland este prezent în România de 11 ani cu110 magazine deschise. Kaufland România are peste 15.000 de angajaţi.

  • Cu cât cresc salariile angajaţilor Kaufland România

    Reţeaua Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din România, anunţă decizia de a creşte salariul minim pentru lucrătorii comerciali din magazine, ajungând astfel la 2.000 de lei brut, incluzând tichete de masă. În funcţie de vechime, salariul unui lucrător comercial poate ajunge până la suma de 3.800 lei brut, aceasta cuprinzând sporuri şi tichete de masă.

    Cea mai recentă creştere salarială a avut loc în luna mai 2016. Noua majorare va avea loc efectiv de la 1 martie 2017. De asemenea, Kaufland România anunţă şi creşterea perioadei minime de concediu de odihnă anual, de la 21 la 22 lucrătoare. Retailerul oferă zile suplimentare de concediu de odihnă în funcţie de vechimea în companie, ajungând până la 25 de zile pe an.

    “Credem că un mediu de lucru fresh te inspiră şi te motivează, aşa că ne-am dorit foarte mult să transformăm Kaufland în locul de muncă propice dezvoltării profesionale. Promovăm un stil de comunicare deschis, prin care să reducem barierele ierarhice, vorbim la per tu şi încercăm să promovăm cultura ideilor proactive şi chiar şi a greşelilor. Personal, am o abordare de management în care sunt mai degraba coach, astfel încât echipa să aibă libertatea de a lua decizii şi de a şi le asuma. Avem o responsabilitate imensă faţă de echipa noastră, care vine odată cu statutul de cel mai mare angajator din România”, a declarat Marco Hössl, CEO Kaufland România.

    Printre beneficiile pe care Kaufland România le acordă angajaţilor se numără posibilitatea de a opta pentru servicii de asigurare voluntară privată de sănătate, care permit tuturor să aibă acces la o reţea naţională de clinici şi cabinete. 

    De asemenea, pe viitor programul de lucru în companie va deveni unul flexibil, pentru menţinerea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională.

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.200 de magazine în 7 ţări. Kaufland este prezent în România de 11 ani cu110 magazine deschise. Kaufland România are peste 15.000 de angajaţi.

  • Românii care au făcut aplicaţia prin care 600.000 de angajaţi îşi primesc salariul

    Aproape unu din cinci salariaţi din mediul privat îşi ia în fiecare lună salariul procesat printr-o aplicaţie furnizată de o companie românească de software.

    Peste 1.800 de firme de toate dimensiunile, de la IMM-uri la mari companii din toate domeniile, inclusiv financiar, cu mai bine de 600.000 de angajaţi, folosesc WizSalary, aplicaţia de procesare a salariilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Wizrom.

    „Peste 18% din salariaţii din firmele private din România îşi primesc salariile procesate prin soluţia de salarizare WizSalary. Luna trecută am constatat că am trecut pragul de 600.000 de salarii procesate prin WizSalary, cu ajutorul celui de-al 1.825-lea client, o firmă de producţie cu peste 500 de angajaţi”, a declarat Anca Cîrstoiu, managerul diviziei de soluţii HR din cadrul Wizrom Software.

    Cele mai multe salarii procesate cu ajutorul WizSalary sunt din domeniul producţie, urmate de cele din servicii financiare, respectiv distribuţie şi retail. Cea mai mică firmă care foloseşte soluţia de salarizare de la Wizrom are cinci angajaţi, iar cea mai mare peste 10.000 de angajaţi.

    Wizrom Software implementează sisteme ERP (furnizorul cu cel mai mare număr de clienţi ERP), WMS, TMS, SFA, CRM, BI şi altele, având în total 4.100 clienţi activi şi peste 40.000 de licenţe instalate. 

  • Românii care au făcut aplicaţia prin care 600.000 de angajaţi îşi primesc salariul

    Aproape unu din cinci salariaţi din mediul privat îşi ia în fiecare lună salariul procesat printr-o aplicaţie furnizată de o companie românească de software.

    Peste 1.800 de firme de toate dimensiunile, de la IMM-uri la mari companii din toate domeniile, inclusiv financiar, cu mai bine de 600.000 de angajaţi, folosesc WizSalary, aplicaţia de procesare a salariilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Wizrom.

    „Peste 18% din salariaţii din firmele private din România îşi primesc salariile procesate prin soluţia de salarizare WizSalary. Luna trecută am constatat că am trecut pragul de 600.000 de salarii procesate prin WizSalary, cu ajutorul celui de-al 1.825-lea client, o firmă de producţie cu peste 500 de angajaţi”, a declarat Anca Cîrstoiu, managerul diviziei de soluţii HR din cadrul Wizrom Software.

    Cele mai multe salarii procesate cu ajutorul WizSalary sunt din domeniul producţie, urmate de cele din servicii financiare, respectiv distribuţie şi retail. Cea mai mică firmă care foloseşte soluţia de salarizare de la Wizrom are cinci angajaţi, iar cea mai mare peste 10.000 de angajaţi.

    Wizrom Software implementează sisteme ERP (furnizorul cu cel mai mare număr de clienţi ERP), WMS, TMS, SFA, CRM, BI şi altele, având în total 4.100 clienţi activi şi peste 40.000 de licenţe instalate. 

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.