Tag: Polonia

  • Sancţiune FĂRĂ PRECEDENT în istoria UE. Consecinţele sunt DEVASTATOARE. Decizia va fi anunţată OFICIAL AZI

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a ratificat marţi unul din cele trei proiecte de lege de reformare a sistemului judiciar, în pofida continuării protestelor.

    Duda a semnat un proiect de lege adoptat de către partidul Lege şi Justiţie ce conferă ministrului de Justiţie puterea de a angaja sau de a demite preşedinţi de instanţă ai jurisdicţiei generale a statului.

    Conform Uniunii Europene, reformele plănuite vor conduce la politicieni ce vor demite orice judecător ce va înainta acţiuni împotriva acestora.

    Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

    (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

    Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

    (2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

    (3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Alt pas, spre un alt meridian

    Îmbrăcat într-un costum negru, cu o cămaşă albă şi o cravată cu câteva mici pete de culoare, Ravinder Takkar stă picior peste picior şi face un rezumat al mandatului său de trei ani la cârma Vodafone România. Până nu demult era cel mai vechi executiv din industria telecom din România. În urma promovării sale, conducerea Vodafone România va fi preluată, din toamna acestui an, de Murielle Lorilloux, CEO al Vodacom din Republica Democrată Congo.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, şi de data aceasta, la despărţire, Takkar a pregătit o listă cu realizările sale. „Vreau să vorbesc mai puţin despre rezultatele financiare şi mai mult despre ultimii trei ani. Şi eventual îmi puteţi nota şi performanţa în calitate de CEO al Vodafone”, începe Ravinder Takkar râzând.

    Primul lucru de care vorbeşte este numărul de clienţi, care a crescut permanent în ultimii trei ani. „Este un lucru de care sunt mândru. Este o realizare având în vedere cât de competitivă a devenit piaţa telecom din România. De asemenea, în aceşti ani de mandat veniturile din servicii au crescut”, spune Takkar.

    CEO-ul Vodafone Romania subliniază avansul incredibil înregistrat de smartphone-uri şi spune că adopţia acestora a crescut foarte mult, în România rata de penetrare a smartphone-urilor fiind de peste 60%. Odată cu acest avans şi consumul de date mobile a crescut atât în cadrul Vodafone, cât şi la nivelul întregii industrii. „Volumul de date a crescut cu peste 800% în doar trei ani. Este incredibil cât de repede a crescut consumul.”

    Un alt motiv de mândrie pentru şeful Vodafone este calitatea reţelei 4G, declarată trei ani la rând drept „cea mai performantă reţea mobilă din România” de către auditorul P3 Communications. Pe aceeaşi linie, menţionează şi că în 2016 operatorul pe care l-a condus vreme de trei ani a fost catalogat ca având „cea mai rapidă reţea mobilă din România” de către Ookla, companie ce se ocupă de testarea vitezei de internet. „Să obţii această distincţie trei ani la rând este o realizare uriaşă, de care sunt foarte mândru. Iar anul acesta, precum o cireaşă de pe tort, am aflat că suntem singura companie telecom din istorie care deţine aceste două certificări în acelaşi timp. Nu din România, ci din toată lumea.”

    Întrebat care sunt lucrurile care i-ar fi plăcut să fie diferite pe perioada mandatului său şi ce regretă, indianul indică dezechilibrul la nivel de industrie (ca reglementare a accesului la reţelele mobile faţă de cele fixe) şi spune că i-ar fi plăcut să schimbe ceva în această zonă. De asemenea, el spune că în trecut a consumat poate prea multe resurse şi energie în direcţii care nu puteau fi schimbate.

    Până la venirea noului CEO, de conducerea Vodafone România va fi responsabil şeful pe Europa al grupului, Ahmed Essam, iar Ravinder Takkar va ramâne în board. „Va fi şi o perioadă mai liberă, fiind concedii, deci nu vor exista probleme în perioada de tranziţie.”

    Ce sfat are pentru Lorilloux pentru a o pregăti pentru venirea în România? „Nu ştiu dacă are nevoie de un sfat din partea mea. Este un CEO cu experienţă şi cred că va face o treabă bună aici şi va prelua un business stabil. I-aş transmite, poate, să fie flexibilă şi să acorde atenţie modificărilor legislative din România”, spune el.

    De fapt, lipsa de predictabilitate este principala problemă legată de schimbarea sistemului de taxare pe care se pregăteşte să o facă noul guvern, declară Ravinder Takkar. „Cred că toate companiile vor fi afectate de schimbarea propusă. Dar provocarea nu este să plătim taxe; plătim deja taxe, nu avem o problemă cu acest lucru – să plătim taxe corecte şi rezonabile. Problema cu care ne confruntăm este predictabilitatea. Eu discut cu acţionarii despre planurile noastre de investiţii pe baza anumitor informaţii pe care le avem. Dacă sistemul de taxare se tot schimbă, şi nu există predictabilitate, atunci taxele devin principalul nostru focus”, a spus Takkar.

    Indianul a evitat să facă alte comentarii, menţionând că propunerile sunt încă „foarte noi” şi „nu este clar” cum vor funcţiona acestea. Şeful Vodafone România a adus în discuţie şi schimbările dese din administraţia locală care au provocat la rândul lor probleme: „Pe durata mandatului meu de trei ani în fruntea Vodafone au existat şapte miniştri ai comunicaţiilor şi patru premieri”, a spus Takkar.

    Întrebat de ce pleacă atât de repede, şi oarecum neaşteptat, Ravinder Takkar spune că nici el nu plănuia să plece anul acesta din România, dar că acest tip de schimbări în carieră nu sunt neobişnuite în cadrul grupului. „Cu două luni înainte să vin în România, nu aveam idee că o să ajung aici. Vodafone este o companie care se mişcă repede. Când te sună CEO-ul grupului şi îţi spune: «Am o propunere interesantă pentru tine», îl asculţi, te gândeşti şi dacă tu crezi că este o mişcare potrivită, atunci o faci”, spune el. Şi povesteşte că despre ţara în care a venit în 2014 a auzit prima oară de la unul dintre foştii directori de tehnologie ai Vodafone România, cu care s-a întâlnit în India şi apoi la Londra.

    Parcursul său profesional este bogat şi a dobândit experienţă lucrând pe diferite meridiane ale globului. Născut în India, Ravinder Takkar era foarte tânăr când s-a mutat cu familia în Statele Unite ale Americii, unde a crescut, a studiat şi şi-a început cariera la Vodafone, în urmă cu mai bine de două decenii; parcursul său profesional l-a purtat în multe zone ale planetei: în Marea Britanie, SUA, India, Polonia, Portugalia, Spania şi Japonia. Avea să se întoarcă peste ani în ţara natală, unde britanicii l-au trimis pentru câţiva ani ca director de strategie. Acum, după România, ajunge din nou în India, pe care o vede destul de asemănătoare cu ţara noastră din punct de vedere cultural.

    „Ce-mi place la români, şi asta e valabil şi în India, este faptul că le place să vorbească, să fie conectaţi, şi deschişi să încerce noi gadgeturi, tehnologii”, spune Ravinder Takkar. Adaugă că aici a învăţat o lecţie importantă pe care vrea să o reproducă şi în India în noul post. „Dacă le oferi oamenilor uneltele potrivite, tehnologia potrivită şi servicii de calitate, atunci adopţia tehnologică va creşte uimitor. Iar asta mă va ajuta în India, unde există o oportunitate mare de creştere.”
     

  • Trump, întâlnire-fulger în Polonia. „Colaborăm pentru combaterea acţiunilor Rusiei”. Anul viitor, întâlnirea se mută în România

    Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări” se va desfăşura anul viitor în România, au declarat surse prezidenţiale, pentru Mediafax. La summit vor participa 12 şefi de state din Europa Centrală şi de Est. Anul acesta, întâlnirea este organizată de Polonia şi Croaţia. Iniţiativa, care reuneşte statele europene din jurul Mării Negre, Adriatice şi Baltice, vizează întărirea relaţiilor în domenii precum energie, transporturi, telecomunicaţii sau protecţia mediului, conform Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis participă şi el la întâlnire.

    Preşedintele american a lăudat Polonia pentru „îndeplinirea obligaţiilor financiare” ca membru NATO. În cursul conferinţei de presă cu omologul său polonez, Andrzej Duda, preşedintele Trump a menţionat şi recentul test balistic efectuat de Coreea de Nord, afirmând că autorităţile de la Phenian „se comportă într-o manieră foarte, foarte periculoasă” şi avertizând că „ceva va trebui făcut în acest sens”.

    Citeşte mai multe pe www.gandul.info

  • Trump, primire fastuoasă în Polonia, în mijlocul tensiunilor cu Rusia şi Coreea de Nord

    Trump a aterizat miercuri seară în Varşovia pentru întâlniri oficiale cu demnitarii polonezi şi ai altor ţări. În cadrul vizitei sale, preşedintele american se va adresa polonezilor în Piaţa Krasinski. Trump este însoţit de soţia sa, Melania.

    Melania Trump, care a purtat o haină stilată, verde-smarald, a zâmbit micii delegaţii de pe aeroport, aceasta primind şi un buchet cochet din partea oficialităţilor. În urma cuplului prezidenţial au sosit fiica şi ginerele preşedintelui, Ivanka Trump şi Jared Kushner, ţinându-se de mână şi zâmbind presei, dar şi secretarul de Trezorerie, Steve Mnuchin, şi alţi oficiali americani.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Kacyznski: Polonia nu a exploatat ţări, deci poate refuza refugiaţi / Vizita lui Trump, motiv de invidie

    “Noi nu am exploatat ţările din care provin refugiaţii ajunşi în Europa, nu ne-am folosit de forţa lor de muncă şi, până la urmă, nu i-am invitat noi în Europa. Avem dreptul moral deplin de a spune «nu»”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, liderul formaţiunii conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), aflată la guvernare în Polonia, într-un discurs rostit la o reuniune a formaţiunii, în oraşul Przysucha, la 100 de kilometri sud de Varşovia.

    Luna trecută, Comisia Europeană a lansat proceduri de sancţionare a Poloniei, Ungariei şi Cehiei pentru refuzul de a primi solicitanţi de azil în cadrul schemei Uniunii Europene de redistribuire a extracomunitarilor. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi-a atras critici dure la nivel european pentru că a permis venirea a milioane de imigranţi extracomunitari.

    După ce Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a avertizat ţări est-europene că Uniunea Europeană nu este “supermarket” şi în contextul solicitărilor altor lideri vest-europeni de a condiţiona accesul la fonduri comunitare de primirea refugiaţilor şi de respectarea valorilor UE, Jaroslaw Kaczynski a respins acuzaţiile că Polonia ar beneficia în mod nedrept de finanţare europeană.

    “Faptul că apreciem fondurile comunitare nu înseamnă că am pierdut dreptul la anumite evaluări, inclusiv cele referitoare la contextul istoric”, a explicat Jaroslaw Kaczynski, afirmând, potrivit Televiziunii publice poloneze şi agenţiei Reuters, că Polonia nu a primit niciodată compensaţii pentru pierderile suferite în al II-lea Război Mondial.

    În discursul de sâmbătă, liderul polonez a sugerat că Guvernul condus de Beata Szydło ar putea aloca fonduri suplimentare pentru servicii sociale, dacă situaţia economică va permite acest lucru. De asemenea, Jaroslaw Kacyznski a evidenţiat necesitatea reducerii cotelor de capital străin în companiile mass-media din Polonia.

    În altă ordine de idei, liderul polonez a afirmat, conform agenţiei The Associated Press, că Marea Britanie invidiază Polonia pentru vizita la Varşovia a preşedintelui SUA, Donald Trump, înaintea summitului G20 din Germania. Jaroslaw Kaczynski a denunţat “atacuri” ale unor politicieni britanici la adresa Varşoviei din cauza acestei vizite. Jaroslaw Kaczynski nu a oferit detalii despre dispută. Guvernul Theresa May i-a adresat o invitaţie lui Donald Trump pentru o vizită de stat în Marea Britanie, dar, deocamdată, nu a fost stabilită nicio dată.

     

  • Drumul era atât de prost, încât contrabandiştii s-au decis să-l asfalteze chiar ei. Cum au reacţionat autorităţile

    Agenţia de presă TASS a raportat că traficanţii au lărgit drumul şi apoi l-au asfaltat, ţinând totul în secret.

    Drumul care leagă Moscova de capitala belarusă Minsk era folosit de o lungă perioadă de vreme de către diverşi contrabandişti, iar acum a intrat sub supravegherea forţelor de ordine.

    Un convoi de camioane ce transporta 175 de tone de fructe din Polonia a fost recent oprit de poliţie; valoarea a fost estimată de autorităţi la peste 13 milioane de ruble (200.000 de dolari).

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.

  • Unde ajung banii de pensii ai românilor

    Cele şapte fonduri de pensii pri­vate obligatorii, care adminis­trează banii de pensie a şapte mi­lioane de români, aveau la finele anului trecut investiţii de 5,88 mi­liarde de lei în acţiuni, din care 644 mil. lei (140 mil. euro) în acţiuni de pe pieţele inter­naţionale.

    Fondurile deţineau în decembrie active de 31 mld. lei (6,8 mld. euro), iar cea mai mare parte a investiţiilor sunt în titluri de stat. În mai 2017, activele au urcat cu 14%, la 36 mld. lei.

    În acţiuni pe bursa românească merg 5,23 mld. lei. Chiar în aceste zile cei şapte milioane de români care contribuie la fondurile de pensii pilonul II primesc scrisori de la ad­ministratori privind valoarea ac­tivului net individual. Însă în aceste informări nu există şi situaţia detaliată a investiţiilor.

    Fondurile de pensii private obli­ga­torii ale Generali (Aripi), Allianz (AZT), BCR, BRD, Metropolitan, NN, Aegon (Vital) au investiţii în acţiuni din străinătate pe burse precum cele din Germania, Italia, Polonia, Austria şi în companii precum Volkswagen, Kruk, Adidas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Unde ajung banii de pensii ai românilor

    Cele şapte fonduri de pensii pri­vate obligatorii, care adminis­trează banii de pensie a şapte mi­lioane de români, aveau la finele anului trecut investiţii de 5,88 mi­liarde de lei în acţiuni, din care 644 mil. lei (140 mil. euro) în acţiuni de pe pieţele inter­naţionale.

    Fondurile deţineau în decembrie active de 31 mld. lei (6,8 mld. euro), iar cea mai mare parte a investiţiilor sunt în titluri de stat. În mai 2017, activele au urcat cu 14%, la 36 mld. lei.

    În acţiuni pe bursa românească merg 5,23 mld. lei. Chiar în aceste zile cei şapte milioane de români care contribuie la fondurile de pensii pilonul II primesc scrisori de la ad­ministratori privind valoarea ac­tivului net individual. Însă în aceste informări nu există şi situaţia detaliată a investiţiilor.

    Fondurile de pensii private obli­ga­torii ale Generali (Aripi), Allianz (AZT), BCR, BRD, Metropolitan, NN, Aegon (Vital) au investiţii în acţiuni din străinătate pe burse precum cele din Germania, Italia, Polonia, Austria şi în companii precum Volkswagen, Kruk, Adidas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • România, vedeta din regiune pentru gigantul Nestlé

    “Situaţia din România este atât de diversă, încât se poate trece de la satisfacţie extremă la momente de dezamăgire. Totul este că e atât de plină de viaţă, încât, în cele din urmă, cei cinci ani petrecuţi aici s-au scurs foarte repede“, descrie viaţa din România Hervé de Froment, director general al Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum de pe piaţa locală. El are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul grupului elveţian şi a venit la conducerea filialei locale în 2013. Anterior acestei poziţii, Hervé de Froment a fost şi commercial managing director al Nestlé Franţa. Experienţa lui în Europa Centrală şi de Est a început însă mai devreme de atât, în 1997, când a fost numit la conducerea diviziei de mâncare pentru animale Friskies în regiune. Din această funcţie, pe care a avut-o până în 2002, a fost responsabil de dezvoltarea departamentului de hrană pentru animale din mai multe ţări, inclusiv România. Astfel, el a ajuns să descopere şi să îndrăgească această regiune, într-o perioadă în care vesticii nu o cunoşteau prea bine.

    ”Îmi place varietatea de oameni, de culturi pe care le găseşti în mai multe ţări din această regiune, aceste diferenţe sunt interesant de descoperit“, descrie el câteva dintre motivele pentru care se bucură de anii petrecuţi în Europa Centrală şi de Est. De altfel, din momentul în care a părăsit Budapesta, oraşul în care locuia când se ocupa de Friskies, şi-a dorit să se întoarcă, însă spune că grupul avea alte planuri pentru următorul pas din cariera lui.

    Acum, cele mai recente rezultate ale companiei se evidenţiază la nivel de grup. ”Din 2015 afacerea a început să crească extrem de rapid, toate categoriile noastre sunt pe plus.“ Anul trecut, compania a avut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din 2008 până în prezent, ritm care este şi cel mai rapid din regiune: Nestlé a ajuns în 2016 la 770 milioane de lei (aproximativ 170 de milioane de euro), afaceri cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cu branduri precum Nescafé, Joe, Purina, Friskies ş.a., francezul spune că Nestlé ocupă în toate categoriile în care este prezentă primele locuri din punctul de vedere al cotelor de piaţă pe piaţa locală: cafea şi băuturi – 32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată  – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%.

    ”Nu ne dorim creştere artificială şi vrem ca clienţii noştri să aibă cel mai mic stoc posibil; şi distribuitorii noştri trebuie să-şi atingă ţintele având cele mai scăzute stocuri.“ Intensificarea ritmului de creştere a început în 2015 şi, potrivit lui Froment, doi sunt factorii determinanţi. Primul a fost că ”şi-au făcut temele“, în sensul că au îmbunătăţit strategiile de marketing şi au optimizat operaţiunile. Apoi, deciziile guvernului de reducere a TVA la alimente şi de creştere a salariului minim au avut un impact semnificativ în puterea de cumpărare, de care afacerea a beneficiat imediat. ”Din iunie 2015, am crescut într-un ritm accelerat la toate categoriile.“ Pentru anul în curs, Hervé de Froment previzionează creşteri de 7-8%. ”Este foarte posibil să terminăm primul trimestru al anului cu o creştere de peste 10%.“

    În ceea ce priveşte performanţa liniei de producţie, fabrica Nestlé de la Timişoara a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 până în prezent, cu export către 25 de ţări. Printre realizările importante din 2016 se numără şi lansarea la 1 octombrie a îngheţatei Froneri, în urma joint venture-ului la nivel global cu producătorul de îngheţată R&R. Această mutare strategică a avut impact în 20 de ţări, iar România a intrat pe lista pieţelor europene unde noua entitate a început să îşi desfăşoare activitatea începând din 2016.

    Hervé de Froment spune că astfel, în lista tuturor ţărilor în care grupul elveţian are operaţiuni, Nestlé România se evidenţiază prin rezultate. Admite însă că, prin comparaţie cu Europa de Vest, piaţa locală este încă limitată, raportul între rulajele de pe plan local fiinde de zece ori mai mici faţă de cele din ţările vestice; iar dimensiunea unei divizii în Elveţia, de pildă, este cât toată afacerea din România. ”Dimensiunea pieţelor vestice este de 10 ori mai mare, dar viitorul pentru România este de 10 ori mai bun“, spune De Froment, menţionând creşterile economice record pe care le are România, prin comparaţie de creşterile de până în 1% ale pieţelor vestice. Suntem în top în schimb când vine vorba de vecinii din Europa Centrală şi de Est: piaţa locală ocupă locul trei în regiune după Polonia şi Republica Cehă, iar potenţialul este mai mare de atât.