BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Opinie Mihaela Matei, EY România: Cultura şi reparaţiile de produse de uz casnic – acelaşi lucru în România

     

    Neaşteptat, în această sumă, cea mai mare pondere au avut-o artele grafice, plastice, arhitectură şi design, cu aproape 20 de miliarde de euro şi peste 300.000 angajaţi, urmate în top de televiziune (15 miliarde euro) şi presă (11 miliarde euro).  La care se adaugă contribuţiile industriei spectacolului, producţia muzicală, industria cinematografică, radio, cărţile şi jocurile video.

    Dacă ne uităm în România, cultura a creat în 2011 (ultimul an în care sunt date disponibile, conform Institutului Naţional de Statistică) 1,42% din produsul intern brut şi a crescut în fiecare an de criză economică sau cel mult a stagnat: 0,72% în 2008, 0,99% în 2009, 1,42% în 2010 şi tot 1,42% în 2011. Ceea ce demonstrează o rezistenţă remarcabilă la condiţiile economice dificile din acei ani. Practic, ponderea culturii în PIB s-a dublat în doar trei ani.

    Dacă facem o comparaţie cu celelalte sectoare ale economiei naţionale, evoluţia contribuţiei culturii a fost de departe cea mai spectaculoasă, fiind urmată în evoluţia pozitivă de un alt domeniu prea puţin susţinut pentru dezvoltare: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, care au crescut de la 3,8% în PIB în 2008, la 5,6% în 2011. În acelaşi timp însă, contribuţia comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a scăzut cel mai dramatic, de la 19,3% în 2008, la 11,3% în 2011, ceea ce arată că vremea în care mulţi ne doream să ne facem patroni-comercianţi e clar apusă, în timp ce activităţile cu valoare adăugată mare încep să crească în importanţă.

    Şi, cu toate acestea, tendinţa nu e suficient subliniată. În aceşti ani (2008-2013), s-a discutat despre industrii “hot”, precum proiectele de energie regenerabilă sau serviciile medicale private, fără să se fi suflat niciun cuvânt despre cultură. Nimeni nu vorbeşte despre potenţialul economic al culturii iar investitorii din domeniu sunt cvasi-inexistenţi.

    Motivul principal este faptul că aceia care fac cultură nu sunt văzuţi ca activând într-o industrie, ci făcând un fel de artă pentru artă. Ba este chiar degradant să te gândeşti la artă ca având potenţial comercial, pentru că atunci rezultatul este, cu siguranţă, făcut pentru bani şi nu are suficientă valoare artistică. E nevoie de mai multe proiecte care să demonstreze contrariul. De exemplu, vâlva pe care a făcut-o ştirea că una dintre picturile artistului român din Cluj, Adrian Ghenie, a fost vândută de casa de licitaţii Sotheby’s cu 140.000 EURO.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Ponta: România trebuie să-şi asume rolul de frontieră NATO. Trebuie să creştem bugetul Apărării

     “Cred că România, în acest moment, îşi reafirmă rolul strategic în regiune. (…) În acest moment România trebuie să fie văzută şi trebuie să-şi asume rolul de frontieră a NATO într-o regiune atât de fierbinte şi care cu siguranţă în perioada care vine ne va oferi noi provocări. Deci cred că România trebuie să-şi afirme acest rol”, a spus Ponta, la conferinţa cu tema “Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată la Parlament.

    El a arătat că toţi partenerii României trebuie să aibă în continuare încredere în capacitatea noastră de a juca acest rol important regional.

    “Cred că decizile pe care le-am luat trebuie să fie susţinute în viitor cu o strategie clară. Acum vedem poate mai bine ca în alte dăţi de ce a fost nevoie şi de ce am decis bine ca România să fie parte a sistemului de apărare antirachetă, de ce în mod sigur am fi vrut să folosim resursele financiare la altceva, dar anul trecut am luat decizia achiziţionării avioanelor multirol şi România va avea aceste capabilităţi de care avea de mult timp nevoie şi pe care nu le-a achiziţionat în vremuri economice mai bune”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 31 martie – 6 aprilie

    1.04
    CE lansează un pachet legislativ privind flexibilizarea regulilor pentru vizele Schengen

    1.03
    Eurostat publică datele privind şomajul în UE şi zona euro în luna februarie

    2-3.04
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    2-3.04
    Al patrulea summit UE-Africa (Bruxelles)

    2.04
    Eurostat publică a treia estimare privind PIB în T4 2013 pentru UE şi zona euro

    2-6.04
    Salonul Auto Moto (Piaţa Constituţiei, Bucureşti)

    2.04
    Eurostat anunţă preţurile producţiei industriale în UE şi zona euro în februarie

    3-6.04
    Jazz in Church Festival (Biserica Luterană, Bucureşti)

    4.04
    INSSE anunţă numărul de pensionari şi pensia medie lunară în 2013

    până la 27.04
    Expoziţia “Epoca Biedermeier în ţările Române 1815-1859” (MNAR, Bucureşti)

    până la 27.04
    Expoziţia “Lipovenii din România” (MŢR, Bucureşti)
     

  • O victorie de etapă a Unchiului Sam

    Exporturile au reprezentat un alt motor de creştere, cu o majorare de 9,5%, în timp ce investiţiile în locuinţe au scăzut cu 7,9%, pentru prima dată în ultimii trei ani.

    Deşi una peste alta datele arată mulţumitor, economiştii atrag atenţia că este vorba de o încetinire a creşterii (în T3 PIB a crescut cu 4,1%), iar performanţa în T1 2014 ar putea să fie chiar mai slabă, între 1,5% şi 2%, inclusiv din cauza condiţiilor meteo grele din iarnă, urmând însă ca relansarea să se producă în următoarele trimestre, astfel încât creşterea economică pe tot anul să atingă 3%, cea mai bună din 2005 încoace.

  • Cât costă Ucraina pentru Rusia

    Raportul a fost întocmit înainte de ultimul val de exod al capitalurilor – estimat de Moscova la 70 mld. dolari pentru primul trimestrul al anului, faţă de 63 mld. dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut – în contextul căderii bursei ruseşti şi al rublei din cauza conflictului din Crimeea.

    Rubla a fost moneda emergentă cu cea mai nefavorabilă evoluţie în ultima lună, silind banca centrală să majoreze rata centrală a dobânzii de la 5,50% la 7%. O ieftinire a petrolului şi o continuare a impactului crizei ar pune în continuare presiune asupra monedei ruseşti, apreciază analiştii Lloyds Bank.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Surpriza vine din industrie

    Valoarea adăugată brută în celelalte sectoare (construcţii, servicii publice şi private) a scăzut marginal în T4 faţă de T3.

    Dinamica industriei în a doua parte a anului (creştere de 9% în T3 şi de 12,6% în T4 faţă de 2012, cea mai bună din 2001 încoace) rămâne surprinzătoare, chiar în condiţiile unor exporturi solide, având în vedere că vine pe fondul unui nivel redus de activitate economică pe ansamblu şi al unei cereri interne slabe.

  • Tandemul franco-german, luat la bani mărunţi

    Banca germană constată că între 2002 şi 2006, numărul insolvenţelor a urmat cam aceeaşi evoluţie în cele două ţări, ulterior a apărut o divergenţă care n-a făcut decât să se amplifice.

    De notat că progresia insolvenţelor nu depinde de ciclul economic (pentru a se menţine un număr constant de insolvenţe ar fi fost nevoie de o creştere anuală a PIB cu cel puţin 2%, ceea ce niciuna dintre ţări nu a realizat), ci de abilitatea firmelor de a practica o administrare a lichidităţilor de natură să asigure fluxul plăţilor indiferent de ciclul economic.

  • România, pe locul 154 în lume după contribuţia turismului la PIB

    Contribuţia totală a turismului la PIB include afacerile generate direct de această activitate, precum cazare, transport, atracţii, divertisment, cumpărături, cheltuieli pentru hrană şi investiţii în sectorul turismului şi ospitalităţii, la care se adaugă venituri generate indirect, precum câştigurile furnizorilor care deservesc proiecte sau facilităţi din turism şi cheltuielile generate în economie de angajaţii din sector.

    Turismul a avut anul trecut o contribuţie totală de 33,1 miliarde lei (9,9 miliarde de dolari) la PIB-ul României, din care 10,5 miliarde lei (3,2 miliarde de dolari) reprezintă contribuţia directă, potrivit datelor WTTC.

    Consiliul anticipează o creştere de 5,4% a contribuţiei totale a turismului la PIB în acest an, urmată de o rată medie de creştere de 3,8% pe an până în 2024, la 50,8 miliarde lei. În 2013, turismul a asigurat în mod direct în România 212.500 locuri de muncă, iar contribuţia totală la piaţa muncii, inclusiv locurile de muncă sprijinite indirect de turism, este estimată la 500.500 joburi.

    România figurează pe ultimul loc în Europa, devansată printre altele de Albania (16,7% din PIB), Bulgaria (13,3%), Ungaria (10,6%), Cehia (8,4%) şi Slovacia (6%). Contribuţia totală a turismului la angajări plasează de asemenea România pe ultima poziţie în rândul ţărilor vecine şi pe locul 136 în lume.

  • Direcţia în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creşterea economică de anul trecut

    DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.

    Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.

    Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

    Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
    Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

    SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

    Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.