BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • România, ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% din gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%

    Oltenia este regiunea din toate statele din Uniunea Europeană care are cel mai mic număr de locuinţe cu WC în interior. Conform raportului Eurostat, dat publicităţii în ianuarie 2016, 38,1% din locuinţele din România au WC în curte (media europeană fiind 2,7%). Zona Sud-Vest Oltenia este regiunea „cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%)“, conform datelor de la nivelul anului 2011. Românii trăiesc în cele mai mici locuinţe din UE (media e de 40 mp în România, faţă de 90 mp, cât are, în medie, o locuinţă din UE).

    Potrivit unui alt studiu realizat de BRAT, accesul la utilităţi este următorul: accesul la electricitate — 99%, accesul la conexiune la internet — 62%, în timp ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la reţeaua de apă curent sau canalizare, 36% au baie sau duş în interiorul locuinţei şi 28% au grup sanitar în interiorul locuinţei.

    Problema este că în unele cazuri lipsa unui grup sanitar în interiorul locuinţei nu apare doar în mediul rural. Zeci de familii de pe o stradă din Oradea nu au nici reţea de apă, nici canalizare, iar apa din fântânile săpate în curţi nu poate fi folosită în gospodării. După mai multe sesizări ale locuitorilor, primăria a promis că situaţia va fi rezolvată în următorii ani.

    Un alt exemplu este cartierul Stupini din Braşov, unde cei 6.000 de locuitori nu au acces la apă curentă. Doi constructori au fost schimbaţi în patru ani, dar reţeaua de canalizare nu are nicio şansă să fie gata mai devreme de cinci ani. Înainte de a deveni cartier al Braşovului, Stupini era doar un sat. Schimbarea de statut a atras după sine şi o majorare a impozitelor. Sătenii plătesc acum taxe de oraş, deşi condiţiile au rămas la fel.

    Alţi primari au priorităţi diferite. În 2014 primarul comunei Izvoarele, din judeţul Olt, a semnat un contract, în valoare de 65.000 de euro, de finanţare pentru amenajarea unui parc, deşi comuna nu este racordată la apă sau canalizare şi nu are drumuri asfaltate. Rămânem în Olt pentru un alt exemplu de incompetenţă. În comuna Cungrea locuitorii nu au apă curentă, nici canalizare şi nici uliţe asfaltate. Au, în schimb, şase parcuri, care au costat primăria 800.000 de lei, un teren sintetic de fotbal şi palmieri din plastic, pentru înfrumuseţarea parcurilor.

    Există şi cazuri fericite de comune care au reuşit să atragă finanţări europene pentru modernizarea localităţii. Un exemplu este comuna Ciugud, judeţul Alba, care are drumuri asfaltate, apă curentă sau iluminat stradal. Localitatea cu aproximativ 2.500 de locuitori a atras 16 milioane de euro de la Uniunea Europeană şi a fost vizitată şi de premierul Dacian Cioloş. 

  • Oraşul din România cu vile ca în Beverly Hills. ”Este fabulos”. Galerie FOTO

    În România este un oraş care găzduieşte vile mai mari decât în Marea Britanie şi maşini cu numere londoneze parcate pe aleile luxoase ale locuitorilor care au făcut bani din ajutoare sociale în Anglia, scrie Dailymail. Sunt mai mult de o sută de case viu colorate care au câte un BMW pe alei, iar românii sunt speriaţi când trebuie să treacă prin faţa acestor locuinţe.

    Oraşul din România se află la 150 de kilometri de Bucureşti şi pare că este unul dintre cele mai luxoase aşezări din ţară, cu case în stilul Beverly Hills, locuitorii fiind mândrii de realizările lor. Însă străzile ascund un adevăr murdar: aceşti oameni şi-au construit vilele pe bani obţinuţi de la britanici prin intermediul sistemului lor de ajutor.

    Vedeţi AICI Oraşul din România cu vile ca în Beverly Hills. Galerie FOTO

  • Avertismentul care sfidează toate regulile de la BCE: Nu mai cumpăraţi locuinţe, ci închiriaţi!

    Toată lumea care a fost prinsă în bula imobiliară din ultimul deceniu probabil ştie deja asta, însă datele economice arată acum că deţinerea unei locuinţe nu este neapărat un lucru bun, scrie Bloomberg.

    Mai precis, poate fi dăunătoare pentru stabilitatea întregii economii. Acesta este rezultatul unui nou studiu publicat de Gerhard Ruenstler, un economist al Băncii Centrale Europene.

    Cu cât este mai mare numărul proprietarilor de locuinţe într-o ţară, cu atât sunt mai lungi şi mai mari ciclurile credite. Iar asta poate face o diferenţă majoră. Spre exemplu, în Marea Britanie, cu o rată a deţinerilor de 72%, mai mare chiar decât în Statele Unite, în ultimele patru decenii au fost trei mega-cicluri în volume de credite şi preţuri la locuinţe.

     

    Vedeţi AICI ce trebuie să faceţi. Avertismentul care sfidează toate regulile de la BCE

  • Românii cumpără cele mai ieftine poliţe de asigurare pentru locuinţe, care acoperă cele mai puţine riscuri

    Creş­te­rea poliţelor obligatorii peste nivelul celor fa­cultative nu indică altceva decât o involuţie a pieţei, în condiţiile în care românii renunţă la asigurările mai complexe în detrimentul celor obligatorii cu puţine riscuri asigurate, scrie Ziarul Financiar.
     
    Creşterea numărului de poliţe obliga­to­rii peste cel al poliţelor facultative este urma­rea efectului schimbării legislaţiei din 2014, care a interzis companiilor să mai vândă asi­gu­rări facultative dacă proprietarul locu­inţei nu deţine şi o poliţă obli­gatorie.
     
    O altă cauză este falimentul Astra Asigurări, care avea o ex­punere semni­fi­cativă pe segmentul asi­gu­rărilor facultative.
     
    Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar

  • Un olandez născut în Indonezia a ales România să construiească locuinţe de lux pentru fermierii viitorului

    „Românii nu agreează ideea de cooperativă pentru că îi trimite cu gândul la comunism. De fapt, cooperativa ar putea fi o companie privată ce colaborează cu oamenii pentru realizarea unei economii locale puternice“, susţine Mark Koops, care dezvoltă într-un sat braşovean un proiect rezidenţial, Valley 21. „Dacă asta e bucata ta de pământ şi faci treabă bună pe ea, nu trebuie să produci doar pentru tine, ci poţi face mai mulţi bani“, spune zâmbind Mark Koops, care este încredinţat că asocierea fermierilor este soluţia perfectă pentru dezvoltarea afacerilor lor. A ales pentru proiectul său o vale din partea nordică al Munţilor Ciucaş, în apropiere de localitatea Vama Buzăului, care îşi propune să fie un model al viitorului din punct de vedere rezidenţial: îmbină tehnologia de ultima oră cu soluţii ecologice eficiente, precum pereţi din lemn, apă de izvor, alimentarea cu energie de la panourile solare sau încălzire cu materiale regenerabile. 

    Complexul va reuni pe 68 de hectare tot atâtea locuinţe individuale, cu suprafeţe cuprinse între 92 mp şi 118 mp, şi un centru de facilităţi. Preţurile pornesc de la 167.500 euro, pentru casele cu 98 mp şi vor ajunge la 285.000 de euro în cazul celor de 118 mp. Atât arhitectura proiectului, cât şi soluţiile alese pentru accesul la utilităţi vizează un consum minim de energie şi un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Proprietarii viitorului complex vor primi odată cu casele de vacanţă un hectar de teren aferent şi o privelişte diferită pentru fiecare dintre cele 68 de locuinţe.

    Arhitecţii au gândit aşezarea caselor ţinând cont de realitatea din teren, în aşa fel încât niciun locuitor să nu fie deranjat de privirile vecinilor, iar unghiurile de orientare a ferestrelor sunt alese în aşa fel încât să nu se intersecteze cu terasele vecinilor. Casele sunt construite urmărind linia naturală a terenului pentru a menţine constantă percepţia asupra peisajului ca şi cum ai fi afară. Deocamdată o singură locuinţă este finalizată, proiectul fiind în stadiul de prototip, dar viziunea optimistă a fondatorului se desfăşoară pe un termen foarte larg. „Povestea nu este doar despre Valley 21“, adaugă olandezul. „Dacă tu cumperi casa, iei şi terenul de lângă, pe care tot tu decizi ce vei face.“ Întregul program se bazează pe extindere, spune el, iar următorul pas este introducerea agriculturii biologice. „În principiu, toată lumea cultivă în  România, dar nu vinde.

    Este un pas uriaş spre ceea ce vrem să facem şi nu doar pentru noi, ci să inspirăm şi pe alţii.“ Scopul este să îi determine pe micii fermieri să producă şi să vândă supermarketurilor. Cum? Răspunsul olandezului este simplu: prin crearea unor cooperative. „Problema principală nu este determinată de faptul că nu sunt capabili să producă, ci că nu vând spre supermarketuri. Dacă noi legăm acea conexiune, ne ajutăm şi pe noi, dar şi pe ei. Ţelul este, de fapt, crearea unui mare sistem cooperativ.“ 

    Primul pas este, după spusele sale, „infuzia de  know-how“. Locul are un teren foarte bun, dar este un sat de păstori, iar oamenii nu au cunoştinţele necesare. Plănuieşte ca mai întâi să facă teste chimice, pentru a determina tipul de plantaţie potrivit. „E nevoie de doar de câţiva «eroi» care au reuşit, pentru ca ceilalţi să-i urmeze. Nu e o investiţie mare de capital“. Iar dacă proiectul are succes la nivel local, Koops îşi vede proiectul dezvoltat şi în sate învecinate. 

    Deşi planul pare unul simplu, povesteşte peripeţiile cu care s-a confruntat. Conducerea unei afaceri la distanţă şi adaptarea la o cultură diferită au fost factorii ce au îngreunat mersul proiectului. De la idee până la punerea sa în aplicare a durat circa cinci ani, timp în care „Otopeni este aeroportul pe care am aterizat cel mai des în ultimii ani“. În acelaşi registru al peripeţiilor enumeră crearea unor relaţii amiabile cu comunitatea locală.

    Dacă ar fi să stabilească cel mai dificil moment de la demararea afacerii încoace, Mark Koops pune acest episod pe primul loc: „Acum cinci ani, când am semnat contractul joint venture în cadrul unei întâlniri cu oamenii din consiliul local, simţeam că se feresc de orice, iar negocierea a fost extrem de dificilă. În timp ce le explicam termenii specifici, ne-au întrerupt şi au cerut o pauză. Au ieşit, au avut o discuţie între ei, s-au întors şi au semnat, fără alte explicaţii“, spune antreprenorul. Olandezul a atras alţi şase investitori în proiect, unii dintre ei cu participaţii mai mari decât el.

     

  • Un olandez născut în Indonezia a ales România să construiească locuinţe de lux pentru fermierii viitorului

    „Românii nu agreează ideea de cooperativă pentru că îi trimite cu gândul la comunism. De fapt, cooperativa ar putea fi o companie privată ce colaborează cu oamenii pentru realizarea unei economii locale puternice“, susţine Mark Koops, care dezvoltă într-un sat braşovean un proiect rezidenţial, Valley 21. „Dacă asta e bucata ta de pământ şi faci treabă bună pe ea, nu trebuie să produci doar pentru tine, ci poţi face mai mulţi bani“, spune zâmbind Mark Koops, care este încredinţat că asocierea fermierilor este soluţia perfectă pentru dezvoltarea afacerilor lor. A ales pentru proiectul său o vale din partea nordică al Munţilor Ciucaş, în apropiere de localitatea Vama Buzăului, care îşi propune să fie un model al viitorului din punct de vedere rezidenţial: îmbină tehnologia de ultima oră cu soluţii ecologice eficiente, precum pereţi din lemn, apă de izvor, alimentarea cu energie de la panourile solare sau încălzire cu materiale regenerabile.

    Complexul va reuni pe 68 de hectare tot atâtea locuinţe individuale, cu suprafeţe cuprinse între 92 mp şi 118 mp, şi un centru de facilităţi. Preţurile pornesc de la 167.500 euro, pentru casele cu 98 mp şi vor ajunge la 285.000 de euro în cazul celor de 118 mp. Atât arhitectura proiectului, cât şi soluţiile alese pentru accesul la utilităţi vizează un consum minim de energie şi un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Proprietarii viitorului complex vor primi odată cu casele de vacanţă un hectar de teren aferent şi o privelişte diferită pentru fiecare dintre cele 68 de locuinţe.

    Arhitecţii au gândit aşezarea caselor ţinând cont de realitatea din teren, în aşa fel încât niciun locuitor să nu fie deranjat de privirile vecinilor, iar unghiurile de orientare a ferestrelor sunt alese în aşa fel încât să nu se intersecteze cu terasele vecinilor. Casele sunt construite urmărind linia naturală a terenului pentru a menţine constantă percepţia asupra peisajului ca şi cum ai fi afară. Deocamdată o singură locuinţă este finalizată, proiectul fiind în stadiul de prototip, dar viziunea optimistă a fondatorului se desfăşoară pe un termen foarte larg. „Povestea nu este doar despre Valley 21“, adaugă olandezul. „Dacă tu cumperi casa, iei şi terenul de lângă, pe care tot tu decizi ce vei face.“ Întregul program se bazează pe extindere, spune el, iar următorul pas este introducerea agriculturii biologice. „În principiu, toată lumea cultivă în  România, dar nu vinde.

    Este un pas uriaş spre ceea ce vrem să facem şi nu doar pentru noi, ci să inspirăm şi pe alţii.“ Scopul este să îi determine pe micii fermieri din Braşov să producă şi să vândă supermarketurilor. Cum? Răspunsul olandezului este simplu: prin crearea unor cooperative. „Problema principală nu este determinată de faptul că nu sunt capabili să producă, ci că nu vând spre supermarketuri. Dacă noi legăm acea conexiune, ne ajutăm şi pe noi, dar şi pe ei. Ţelul este, de fapt, crearea unui mare sistem cooperativ.“ 

    Primul pas este, după spusele sale, „infuzia de  know-how“. Locul are un teren foarte bun, dar este un sat de păstori, iar oamenii nu au cunoştinţele necesare. Plănuieşte ca mai întâi să facă teste chimice, pentru a determina tipul de plantaţie potrivit. „E nevoie de doar de câţiva «eroi» care au reuşit, pentru ca ceilalţi să-i urmeze. Nu e o investiţie mare de capital“. Iar dacă proiectul are succes la nivel local, Koops îşi vede proiectul dezvoltat şi în sate învecinate.

    Deşi planul pare unul simplu, povesteşte peripeţiile cu care s-a confruntat. Conducerea unei afaceri la distanţă şi adaptarea la o cultură diferită au fost factorii ce au îngreunat mersul proiectului. De la idee până la punerea sa în aplicare a durat circa cinci ani, timp în care „Otopeni este aeroportul pe care am aterizat cel mai des în ultimii ani“. În acelaşi registru al peripeţiilor enumeră crearea unor relaţii amiabile cu comunitatea locală.

    Dacă ar fi să stabilească cel mai dificil moment de la demararea afacerii încoace, Mark Koops pune acest episod pe primul loc: „Acum cinci ani, când am semnat contractul joint venture în cadrul unei întâlniri cu oamenii din consiliul local, simţeam că se feresc de orice, iar negocierea a fost extrem de dificilă. În timp ce le explicam termenii specifici, ne-au întrerupt şi au cerut o pauză. Au ieşit, au avut o discuţie între ei, s-au întors şi au semnat, fără alte explicaţii“, spune antreprenorul. Olandezul a atras alţi şase investitori în proiect, unii dintre ei cu participaţii mai mari decât el.

     

  • Românii trăiesc în apartamente mici, slab iluminate şi cu igrasie. Raportul guvernului despre starea locuinţelor

    Guvernul României a lansat în dezbatere publică proiectul pentru Strategia Naţională a Locuirii. La baza documentului stau studiile realizate cu privire la spaţiile de locuit din România şi principalele probleme locative cu care se confruntă populaţia. Nota de fundamentare a Strategiei Naţionale arată foarte clar că guvernul trebuie să ia măsuri urgente dacă vrea să crească calitatea vieţii propriilor cetăţeni.

    „Din punct de vedere al nivelului sărăciei, România este pe locul 2 în Uniunea Europeană, însă condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume, cu o scădere a populaţiei preconizată la peste 15% până în 2050. Numărul de locuinţe depăşeşte numărul de familii – aproximativ 8 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele. Procentul locuinţelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume,” arată documentul elaborat de guvern.

    Strategia Naţională a Locuirii ar veni să găsească măsuri nu doar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ci şi pentru creşterea condiţiilor de trai din satele, comune şi oraşele ţării.

    Studiile INS pe care se bazează nota de fundamentare a guvernului relevă un fapt îngrijorător despre spaţiul locativ din ţara noastră. Datele arată că peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale ţării au nevoie de reparaţii urgente. Aceste unităţi, dintre care multe sunt blocuri de locuinţe din perioada socialistă, fac ca multe oraşe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparaţii legate de structură, acoperiş şi încălzire.

    În mediul urban, cele mai multe locuinţe se luptă cu probleme precum lumină insuficientă, igrasie în pereţi, fundaţie sau podele precum şi tocuri de ferestre, pereţi şi podele deteriorate. Situaţia nu este cu mult diferită faţă de cea din mediul rural, chiar dacă aici, cei mai mulţi români încă mai locuiesc în case individuale şi nu în apartamente. Scurgerile prin acoperiş sau pe pereţi sunt o constantă problemă atât în mediul urban cât şi în mediul rural doar că în satele şi comunele noastre, canalizarea şi accesul la sistemul de distribuţie a apei potabile este limitat, un alt factor care depunctează ţara noastră atunci când vorbim de nivelul de trai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul Cioloş schimbă din temelii „Prima Casă”:Cine va mai putea beneficia de program începând de anul viitor

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a lansat joi în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute, statul să poată subvenţiona chiriile, iar clădirile istorice nelocuite să fie cumpărate de stat.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară

    Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­şelor şi crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.

    Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

    Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară 

  • Clujeanul care vrea să cucerească Bucureştiul

    „Antreprenorul clujean Răzvan Cuc a preluat master franciza RE/MAX în 2013 de la Adrian Sischin, cel care a adus pentru prima dată în România în 2007 modelul reţelei de agenţii imobiliare americane. Încă de la preluarea afacerii, Cuc şi-a stabilit obiective ambiţioase pe care le-a îndeplinit parţial. Un ţel care s-a dovedit a fi dificil de atins a fost intrarea pe piaţa din Bucureşti: „Penetrarea pieţei din Capitală a fost mai grea decât am crezut, iar acum în Bucureşti avem doar unul, doi reprezentanţi. Ce-i drept, avem şi un  „handicap“, anume că suntem localizaţi, aici, în Cluj“, recunoaşte Cuc. El speră ca în 2016 să mai adauge un membru echipei din Bucureşti şi menţionează că „şi din experienţa altor ţări unde este prezentă RE/MAX, pieţele mari se cuceresc din exterior. Mai întâi cucerim pieţele mici apoi pe cea principală. Este un proces lung. Trei ani de existenţă, cât avem noi, la scara procesului de maturizare a unei reţele imobiliare, este puţin. Inerţia de start este mare.“

    Răzvan Cuc a intrat în lumea afacerilor încă din anii ’90, iar din 1999 a pus, alături de fratele său, Tudor, bazele retailerului de telefonie mobilă Plus GSM, pe care l-a vândut în 2008 către fondul de investiţii spaniol GED pentru câteva milioane de euro; acum, este prins de mrejele sectorului imobiliar. „Am pornit în afacere alături de soţia mea, care făcea asta de 15 ani (deţinea agenţia de imobiliare Grup de Lux, care s-a transformat în RE/MAX Grup de Lux – n.r.). Eu am venit din alt business, unde am construit o reţea, şi am încercat să refac acelaşi model şi în afacerea ei. Însă după un an de încercări mi-am dat seama că industria nu este normată şi că este foarte greu să dezvolţi un concept pe care să-l poţi multiplica“, explică Răzvan Cuc. Acest lucru l-a determinat pe antreprenorul clujean să ia în considerare preluarea unui model testat în dimeniul imobiliar, iar franciza RE/MAX s-a dovedit a fi exact modelul pe care îl căuta; doi ani mai târziu, în 2013, a preluat masterfranciza pentru România. RE/MAX a încheiat anul trecut cu 15 birouri în ţară, 101 agenţi şi comisioane de un milion de euro, mizând în 2016 pe creştere; astfel, previziunile pentru anul în curs vizează ca reţeaua să ajungă la 24 de birouri, 165 de agenţi şi comisioane de 1,5 milioane euro. „De vreo trei ani suntem RE/MAX în România şi ne ocupăm de dezvoltarea reţelei. Avem un plan, obiective destul de clare, măsurate. Urmează să deschidem alte patru francize în curând. Suntem în proces de pregătire. Prima va fi pe 1 iulie în Timişoara, apoi august tot Timişoara şi în septembrie la Iaşi“, povesteşte Cuc, care adaugă că pentru anul în curs evoluţia a mers conform planului. „Mergem pe extindere şi păstrăm trendul ascendent.“

    RE/MAX este lider mondial în real estate, fiind franciza numărul unu la nivel global pe acest segment; compania a fost înfiinţată în 1973 în Denver şi are birouri în aproximativ 100 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX are activităţi în 33 de ţări, cu peste 1.500 birouri şi 15.000 de agenţi. Implementarea francizelor în fiecare ţară în parte are specificul său, mai ales datorită faptului că „legislaţia nu este unitară în acest domeniu şi sunt diferenţe destul de mari de la o ţară la alta“. El adaugă că nici situaţia agenţilor imobiliari nu este ideală, din cauza faptului că oricine poate pătrunde în acest domeniu. „Oricine poate fi, peste noapte, agent imobiliar. Nu are nevoie de traininguri, de certificări sau cursuri. Acesta este un lucru rău. Continuăm să lucrăm după liberul arbitru, fără să existe linii clare de respectat. De exemplu, nimeni nu ştie câţi agenţi imobiliari sunt în România. Probabil că este ultima dintre profesiile liberale din România care se află în situaţia asta“, spune Cuc.

    Pentru a sistematiza şi eficientiza munca agenţilor, RE/MAX are pus la punct un sistem de training-uri, cursuri, atât pentru agenţi cât şi pentru proprietarii de franciză, aşa-numiţii „broker owner“, care sunt entităţi economice independente, îşi gestionează independent activitatea şi au, între obiectivele clare, recrutarea de agenţi, potrivit lui Cuc. „Noi oferim pachete educaţionale pentru proprietari cât şi pentru agenţii care tranzacţionează: 150 de ore de curs pentru agent şi peste 200 de ore pentru proprietarii de franciză. În plus, se ţin module de coaching în interiorul biroului de care aparţin.“

    Agenţii RE/MAX sunt plătiţi doar pe baza unui comision; nu sunt angajaţi, ci asociaţi cu franciza respectivă şi sunt remuneraţi cu 50% din comisioanele generate – care pot ajunge chiar până la 80%, caz în care agentul are şi obligaţii financiare faţă de biroul la care este asociat. În ce priveşte tipul de persoane pe care îi caută RE/MAX pentru a deveni agenţi, aceştia sunt persoanele cu „spirit antreprenorial“. Mai cu seamă în managementul unei asemenea francize este importantă doza de spirit antreprenorial, iar Răzvan Cuc menţionează că „acest tip de afacere este făcut pentru mulţi, dar nu pentru oricine“.

    Piaţa imobiliară românească a crescut cu 10% în 2015, comparativ cu anul precedent, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul tranzacţiilor realizate, potrivit unui studiu al companiei, iar antreprenorul clujean previzionează ca acest trend ascendent să continue şi în 2016. „Am umblat în ultimii doi ani prin oraşele din ţară pentru a înţelege pieţele imobiliare din România. Am observat că peste tot se construieşte şi se vede un interes al dezvoltatorilor de a construi şi de a vinde, şi un interes al clienţilor de a-şi achiziţiona locuinţe. Piaţa imobiliară se află într-un moment bun“, consideră el. Cuc se fereşte să preconizeze cum va arăta piaţa în următorii ani spunând că „nu ştiu dacă e cineva în ţară care poate prezice cum o să meargă piaţa, însă ar trebui să meargă înainte în felul acesta nişte anişori“.  În acest context, RE/MAX România a intermediat anul trecut circa 300 de tranzacţii, în valoare totală de 19 milioane de euro, şi a încasat comisioane de aproximativ un milion de euro. Aproape 80% din tranzacţii au fost vânzări, iar restul închirieri; 80% din proprietăţile tranzacţionate au fost pe segmentul rezidenţial, 15% pe segmentul office şi comerciale, iar 5% terenuri, potrivit Ziarului Financiar.

    Bucureştiul rămâne în continuare piaţa numărul unu din România, dar oraşul natal al lui Cuc, Clujul, creşte mult; în acest moment „Clujul are o medie de preţ pe metrul pătrat uşor mai mare ca Bucureştiul. Capitala are vârfuri mai mari, volume mai mari, dar Clujul este poate cea mai scumpă piaţă, în medie, din România în prezent“.

    La nivelul întregii ţări, apartamentele vechi încă sunt foarte dezirabile datorită locaţiei centrale, însă „tinerii din centrele economice mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi preferă locucuinţe în construcţii noi“. Cu toate acestea, creşte şi numărul tranzacţiilor de închiriere: „darea în plată îngreunează accesul la finanţare, iar tinerii care nu au posibilitatea de a da un avans de 30-40% vor rămâne chiriaşi“.