BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Agroland Agribusiness, companie din grupul Agroland, a atras 10 mil. lei de la investitori printr-un plasament privat de obligaţiuni intermediat de TradeVille

    Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB), companie care vinde input-uri pentru agricultură organică şi convenţională parte a grupului Agroland, a încheiat anticipat, chiar în prima zi, o ofertă primară de vânzare de obligaţii de tip plasament privat prin care compania a reuşit să atragă 10 milioane de lei de la investitorii pe bursă.

    Oferta a fost intermediară de TradeVille, cel mai activ broker de retail din România.

    „După ce compania-mamă Agroland Business System (AG) a folosit un mix de finanţare similar anul trecut pentru a-şi finanţa expensiunii afacerii, iată că şi filiala acesteia, Agroland Agribusiness (AAB), încheie cu succes o emisiune de obligaţii corporative la nici 6 săptămâni după listarea acţiunilor sale. Bursa nu arată tuturor, astfel, potenţial fabulos şi încă puţin explorat la economiei româneşti şi sperăm că în ce mai mulţi investitori se vor alătura adevărat mişcări de democratizare a capitalismului în România. ”, Spune Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille.

    Obligaţiunile cu simbolul AAB26 emise în cadrul plasamentului privat derulat pe 28 iulie sunt denumite în lei, au scadenţa la 5 ani şi o rată anuală fixă ​​a cuponului de 9% stabilită de emitent, cupoanele urmând să fie plătite semestrial.

    Valoarea nominală a unei obligaţiuni AAB26 este de 100 lei, iar subscrierea minimă în cadrul plasamentului a fost de 60.000 lei (600 de obligaţiuni).

    Valoarea iniţială a ofertei, de 5 milioane lei, a fost extinsă de emitent la 10 milioane lei ca urmare a interesului ridicat din partea investitorilor. Subscrierile totale înregistrate în plasament au fost de peste 13,6 milioane lei.

    Fondurile obţinute vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea activităţii atât organic prin finanţarea investiţiilor în active fixe şi a nevoii de fond de rulment sau a altor cheltuieli curente, cât şi prin eventuale fuziuni sau achiziţii şi participarea în start-up-uri din domeniul agriculturii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “Ne dorim să creştem într-un ritm susţinut, dar natural, şi să investim în calitatea input-urilor pe care le comercializăm, precum şi în diversificarea portofoliului, cu produse realizate după reţete proprii. O parte a fondurilor pe care le avem la dispoziţie va merge, la fel ca până acum, către susţinerea start-up-urilor din domeniul agricol şi creşterea nivelului de inovaţie şi digitalizare din această industrie, prin proiectul AgTech TM!”, spune Florin Radu, Director General, Agroland Agribusiness.

    Agroland Agribusiness va face demersurile necesare listarii obligaţiunilor AAB26 pe sistemul multilateral de tranzacţionare operat de Bursa de Valori Bucureşti, listarea urmând să fie realizată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat.

    În 2021, Agroland Agribusiness a fost a doua companie din grupul Agroland care s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, cu simbolul AAB, după compania-mamă Agroland Business System (simbol AG). În total, grupul a reuşit să obţină peste 22 milioane lei prin trei runde de finanţare intermediate de TradeVille.

    Compania estimează pentru primul semestru din 2021 o cifră de afaceri de 13,3 milioane lei, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Rezultatul net estimat pentru primul semestru este de 795,1 mii lei, în creştere cu 141% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Agroland Agribusiness şi-a început activitatea în 2016 ca o divizie a companiei-mamă Agroland Business System. Din 2017, Agroland Agribusiness a funcţionat independent juridic şi financiar.

    Obiectul principal de activitate al Agroland Agribusiness este comercializarea de input-uri pentru agricultură convenţională şi organică, inclusiv fertilizanţi, produse pentru protecţia plantelor şi seminţe. Activitatea secundară priveşte tranzacţionarea cerealelor.

    Alături de produsele achiziţionate de la furnizori, compania lucrează cu aceştia pentru dezvoltarea unor produse personalizate cu formule proprii, îmbunătăţind astfel marjele şi susţinând creşterea productivităţii fermierilor. De curând, compania deţine în portofoliu şi o gama de produse pentru cultură organică.

    O altă direcţie a companiei priveşte inovaţia tehnologică în agricultură şi în domeniile conexe. Lansat în septembrie 2020, AgTech TM este primul program complet de incubare din România care stimulează şi susţine inovaţia în agricultură.

    Agroland Agribusiness activează în zona de Sud-Vest a ţării, dar urmăreşte extinderea în toată zona de Sud şi în zona de Vest. Agroland Agribusiness beneficiază de reţeaua complexă a grupului Agroland Business System pentru a-şi distribui produse şi pentru a câştiga noi clienţi.

     

  • Microsoft înregistrează cel mai profitabil trimestru din istoria companiei. Acţiune scad cu 2,5% întrucât investitorii s-au obişnuit ca gigantul să întreacă aşteptările pieţei

    În condiţiile în care pandemia a accelerat tranziţia către sectorul de cloud computing, Microsoft şi-a continuat seria de rezultate financiare puternice în T2, notează The New York Times.

    Vânzările efectuate între aprilie şi iunie au totalizat 46,2 miliarde de dolari, în creştere cu 21% faţă de 2020, iar profiturile au crescut cu 47% la 16,5 miliarde de dolari, producând cel mai profitabil trimestru al companiei, a declarat Microsoft. De asemenea, rezultatele au depăşit aşteptările analiştilor.

    Investitorii s-au obişnuit atât de mult ca Microsoft să întreacă estimările pieţei, încât acţiunile gigantului au scăzut cu 2,5% în şedinţele after-hours de ieri, 27 iulie. Astăzi, acţiunile sunt pe minus cu 0,9% în premarket. 

    Platforma de cloud Azure a crescut cu 51% în al doilea trimestru, date ce au influenţat rezultatele diviziei de intelligent cloud – plus 30%. Între timp, procesele de productivitate şi business au înregistrat o creştere de 21%, influenţate de reţeaua de socializare pentru mediul de afaceri LinkedIn (plus 46%) şi produsul Dynamics 365 CRM (plus 49%).

    Acţiunile Microsoft au crescut cu aproape 32% de la începutul anului până acum, ceea ce se traduce printr-o capitalizare de piaţă de 2,16 trilioane de dolari.

    Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, spune că performanţa puternică a companiei demonstrează că ritmul cheltuielilor din sectorul tech de anul trecut nu a reprezentat un caz unic, ci va fi urmat de un val de businessuri care se vor mişca rapid pentru a-şi digitaliza operaţiunile.

     

  • Amazon neagă veştile conform cărora va accepta Bitcoin ca mijloc de plată. Criptomoneda ajunge din nou la 37.000 de dolari, după ce depăşise pentru scurt timp pragul mult dorit de investitori, de 40.000 de dolari

    Amazon a negat rapoartele media care anunţau că gigantul din e-commerce va accepta plăţile în Bitcoin până la finalul anului, notează Reuters.

    Ştirea, lansată iniţial de ziarul londonez de business City A.M., a citat o persoană din interiorul companiei, valoarea celei mai valoroase criptomonede din lume crescând ulterior cu până la 14,5%, rezultate ce au dus la atingerea pragului psihologic de 40.000 de dolari.

    Astăzi, Bitcoinul ajunsese la un moment dat la 37.684 de dolari, urcând între timp până aproape de 38.000 de dolari, însă moneda este pe minus cu 1,71% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de Coindesk.com.

    „În pofida interesului pe care l-am acordat spaţiului crypto, speculaţiile cu privire la planurile pe care le-am avea cu monedele digitale nu sunt adevărate. Rămânem interesaţi de posibilităţile pe care le-am putea oferi clienţilor Amazon”, a declarat un purtător de cuvânt al gigantului american.

    Cocreatorul Dogecoin explică de ce nu se va întoarce în industria crypto: „Este controlată de un puternic cartel al bogaţilor”

    Pe 22 iulie, compania a postat o ofertă de angajare pentru un expert în criptomonede şi tehnologie blockchain.

    Tot mai multe companii au început să accepte monedele virtuale ca metodă de plată, aducând în mainstream o clasă de active care – în urmă cu câţiva ani – era ignorată complet de marile instituţii financiare. Săptămâna trecută, şeful Tesla Elon Musk a anunţat că producătorul de maşini electrice ar putea accepta din nou plăţile în Bitcoin odată ce procesele de minare ale monedei vor prezenta semne de tranziţie către sectorul energiei regenerabile.

     

  • Miercuri, 28 iulie, BestJobs listează la Bursa de la Bucureşti obligaţiuni de 16,6 milioane de lei

    Bursa de Valori Bucureşti a anunţat că miercuri, 28 iulie, obligaţiunile BestJobs Recrutare, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, intră la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare din cadrul BVB.

    Obligaţiunile, în valoare de peste 3,37 milioane de lei (16,6 milioane de lei), se vor tranzacţiona sub simbolul bursier JOBS26E.

    Listarea vine în urma unei derulări de plasament privat de obligaţiuni în perioada 6-17 mai 2021. Compania a emis 6.742 de obligaţiuni corporative, denominate în euro, cu o valoare nominală de 500 de euro fiecare şi o dobândă anuală de 5,8% cu data scadenţei la 20 mai 2026. De asemenea, în cadrul plasamentului au subscris 106 investitori, dintre care 14 investitori calificaţi şi 92 de investitori de retail.

    Astfel, compania a atras 3.371.000 euro de la investitorii din piaţa de capital, iar cupoanele vor fi plătite semestrial, plasamentul privat şi listarea obligaţiunilor fiind realizate cu susţinerea TradeVille.

    Fondurile obţinute sunt destinate extinderii internaţionale, transformării platformei online existente într-un marketplace cu servicii integrate dedicate dezvoltării personale şi profesionale, precum şi accelerării altor proiecte ale firmei.

    „Vrem să facem tranziţia de la plata pe anunţ către abonament la talente/candidaţi, care include anunţuri nelimitate, consultanţă şi coaching, proiecte de freelancing şi alte beneficii. Dezvoltăm constant tehnologii noi, cu scopul de a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor şi credem că suntem suficient de bine poziţionaţi, astfel încât în următorii ani să accelerăm creşterea şi să devenim cel mai important marketplace din domeniul recrutării şi dezvoltării profesionale din România”, spunea Călin Fusu, fondator şi CEO BestJobs, la o zi după încheierea plasamentului privat de obligaţiuni.

    În prima jumătate a anului s-au înregistrat 4 milioane de aplicări pe platforma BestJobs. În 2020, compania a facilitat peste 5,8 milioane de aplicări pentru locuri de muncă, în creştere cu 29% faţă de anul precedent.

     

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Unu din zece americani a investit în criptomonede în ultimul an. Prin ce se diferenţiază de investitorii din piaţa de capital

    Circa 13% din populaţia SUA a cumpărat sau vândut criptomonede în ultimul an, conform unui sondaj realizat de Universitatea din Chicago, citat de MarketWatch.

    Din totalul investitorilor, 41% sunt femei, 44% oameni de culoare, 35% câştigă mai puţin de 60.000 de dolari pe an şi 45% au studii superioare.

    Între timp, aproximativ 24% dintre americani au cumpărat sau vândut acţiuni în aceeaşi perioadă. Dintre aceşti investitori, 38% sunt femei, 35% oameni de culoare, 27% câştigă sub 60.000 de dolari pe an, iar 51% au studii superioare.

    De asemenea, investitorii în crypto sunt mai tineri decât investitorii pe bursă – vârsta medie a unui investitori în monede digitale este de 38 de ani, faţă de 47 pentru investitorii pieţei de capital.

    „Criptomonede deschid oportunităţi de investiţii pentru un grup mai divers de oameni, ceea ce este un lucru foarte bun. Va fi extrem de important ca aceşti investitori să aibă acces la informaţii relevante pe măsură ce iau decizii cu privire la aceste investiţii volatile”, spune Angela Fontes, vicepreşedintele departamentului de economie din cadrul Centrului Naţional de Cercetare al Universităţii din Chicago.

    Criptomonede s-au tranzacţionat slab în ultimele săptămâni în condiţiile în care investitorii se tem de răspândirea variantei Delta de Covid-19 şi creşterea tensiunilor dintre China şi Statele Unite.

    Pe deasupra, guvernul de la Beijing continuă să lanseze represalii asupra industriei crypto. În mai, autorităţile le-au interzis băncilor şi altor instituţii financiare terţe să mai ofere servicii asociate cu piaţa monedelor virtuale.

     

  • BNR: Este posibil să asistăm la perioade tensionate pe pieţele financiare, în contextul creşterii presiunii asupra deficitului public şi a temerilor investitorilor privind capacitatea de gestionare a datoriei publice

    Pieţele financiare din România ar putea traversa o perioadă tensionată în intervalul următor, dat fiind presiunile în creştere asupra deficitului public determinate de efortul bugetar necesar susţinerii economiei, precum şi a temerilor investitorilor privind capacitatea de gestionare a datoriei publice şi de redresare a economiei după încheierea crizei medicale, notează Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat joi de BNR.

    Comparativ cu Raportului anterior, publicat de banca centrală în iulie 2020, pieţele financiare din România au înregistrat o îmbunătăţire, măsurile adoptate de BNR contribuind la reducerea semnificativă a volatilităţii pe pieţele financiare interne, în special de pe piaţa monetară, valutară şi a titlurilor de stat.

    Pe segmente, piaţa monetară a fost caracterizată de cotaţii în scădere ale ratelor dobânzilor, indicând o îmbunătăţire a condiţiilor lichidităţii ca urmare a măsurilor adoptate de banca centrală de a reduce, de la începutul pandemiei, în mai mulţi paşi rata de politică monetară, cu un total de 1,25 puncte procentuale.

    Suplimentar, BNR a efectuat o serie de operaţiuni destinate furnizării de lichiditate. Acestea s-au concretizat  atât în operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale, cât şi în cumpărări de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară (volumul cumpărat de la începutul pandemiei totalizând 5,5 miliarde lei).

    Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor a avut o evoluţie descendentă, similar evoluţiilor din piaţa monetară (1,67% în decembrie 2020 comparativ cu 2,44% în decembrie 2019).

    Pe piaţa titlurilor de stat s-a înregistrat, de asemenea, o ameliorare importantă după turbulenţele observate la mijlocul lunii martie 2020. Randamentele titlurilor de stat în lei se situează la un nivel inferior faţă de perioada pre-COVID-19, iar spread-ul pentru titlurile în euro faţă de randamentele titlurilor emise de Germania au revenit la valori similare celor de dinainte de izbucnirea situaţiei epidemiologice.

    Cu toate acestea, România continuă să înregistreze un cost de finanţare ridicat pe pieţele financiare internaţionale, spread-ul faţă de randamentul titlurilor de stat germane pe 10 ani fiind de 3,3 puncte procentuale comparativ cu 0,4 puncte procentuale în cazul Bulgariei şi 1,9 puncte procentuale în cazul Cehiei şi cel al Poloniei (date la 30 aprilie 2021 ).

    În ceea ce priveşte piaţa valutară,  cursul de schimb EUR/RON s-a menţinut în banda de variaţie de 4,78 – 4,85 în perioada ianuarie –septembrie 2020, ulterior depreciindu-se gradual până la o valoare de peste 4,9 lei/EUR în aprilie 2021 (1,8% în termeni anuali). Deşi, în general, leul a înregistrat cea mai mică variaţie dintre monedele din regiune în anul 2020, la începutul anului curent moneda naţională s-a depreciat într-un ritm mai accelerat comparativ cu moneda naţională a Cehiei sau a Ungariei.

    Spre deosebire de celelalte pieţe financiare, piaţa de capital a înregistrat o evoluţie mixtă. Astfel, în prima parte a anului 2020, ulterior delanşării crizei COVID-19, preţurile au înregistrat o ajustare negativă (13% în perioada februarie-aprilie 2020 pentru indicele BET) pe fondul preocupărilor investitorilor privind evoluţia economiei, similar dinamicilor regionale, pierdere recuperată în totalitate în prima lună a anului 2021, investitorii reacţionând pozitiv la măsurile pentru susţinerea economiei adoptate atât intern, cât şi la nivel european.

    (grafic preluat din Raportul privind Stabilitatea Financiară, BNR)

    La sfârşitul lunii aprilie 2021, indicele BET înregistra o majorare de 42% faţă de aprilie 2020, recuperând astfel pierderile consemnate în perioada evoluţiilor negative pe pieţele financiare generate de pandemie şi depăşind pragul de 11,000 puncte.

                                                            

  • Netflix „sângerează” în Statele Unite şi Canada, principalele două pieţe ale gigantului de streaming. Şansele ca recuperarea să aibă loc în T3 devin tot mai mici

    Netflix a pierdut 430.000 de abonaţi în SUA şi Canada în al doilea trimestru şi a lansat estimări slabe pentru restul anului, reaprinzând dubiile investitorilor cu privire la modul în care se va comporta platforma de streaming după redeschiderea economiei, potrivit Financial Times.

    Firma cu sediul în California prezice că va obţine 3,5 milioane de abonaţi în al treilea trimestru, dezamăgind astfel investitorii care se aşteptau la o revenire puternică în a doua jumătate a anului. În medie, analiştii se aşteptau că Netflix va adăuga 5,9 milioane de abonaţi în perioada iulie-septembrie.

    În ultimul an şi jumătate, Disney, Apple, WarnerMedia şi Comcast au lansat fiecare câte un serviciu de streaming, Netflix întrecându-se deja cu HBO, Amazon Prime Video şi Hulu, printre altele.

    Companiile tradiţionale de media şi-au petrecut ultimii ani încercând să concureze cu Netflix. Recent, Discovery a încheiat un acord de fuziune cu WarnerMedia pentru crearea unui nou gigant al streamingului.

    Netflix a dezvăluit săptămâna trecută că l-a angajat pe Mike Verdu, un veteran cu o experienţă de 30 de ani în industria de gaming, în contextul în care compania plănuieşte să se concentreze mai mult asupra jocurilor pentru smartphone-uri şi să le ofere abonaţilor posibilitatea de a se juca în cadrul platformei de streaming, fără a emite însă o serie suplimentară de costuri.

    Războiul serviciilor de streaming se intensifică: Netflix, Disney şi Amazon cheltuie miliarde de dolari pentru a crea conţinut pe plan internaţional, în condiţiile în care piaţa din SUA devine suprasaturată

    Executivii Netflix au pus numerele slabe ale abonaţilor în spatele unei oferte mai mici de show-uri şi filme, promiţând că ritmul de creştere va fi alimentat în a doua jumătate a anului de reîntoarcerea unor titluri precum The Witcher şi Sex Education.

    Totuşi, Netflix rămâne lider indiscutabil al industriei de streaming, cu 209 milioane de abonaţi vs. 104 milioane pentru Disney+, cel mai apropiat competitor al firmei. Veniturile din T2 au crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 la 7,3 miliarde de dolari. Veniturile nete au ajuns la 1,4 miliarde de dolari de la 720 de milioane anul trecut.

     

  • Deloitte: Piaţa de fuziuni şi achiziţii a trecut de 1,2 mld. euro în S1/2021, cu 54 de tranzacţii. “Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele şi sănătatea”

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a numărat 54 de tranzacţii în prima jumătate a anului comparativ cu 42 în perioada similară a anului trecut, şi a fost estimată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro luând în calcul suma totală a tranzacţiilor cu preţ declarat şi nedeclarat oficial, faţă de o valoare între 1 şi 1,2 miliarde de euro în S1/2020, în timp ce tranzacţiile comunicate au totalizat 485 de milioane de euro faţă de 572 de milioane de euro în S1/2020, arată datele Deloitte.

    „Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei şi cele care s-au adaptat şi au dezvoltat noi tehnologii pentru a-şi menţine sau îmbunătăţi rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele şi sănătatea”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că din ce în ce mai mulţi investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziţioneze, aşa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde şi de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile.

    „Anul 2021 arată promiţător din punctul de vedere al activităţii de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, adaugă Radu Dumitrescu.

    Datele Deloitte indică patru tranzacţii cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro, anunţate în prima jumătate a anului, similar cu acceaşi perioadă a anului 2020.

    „Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, pieţele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidităţi a pieţelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situaţie dinamică în domeniul M&A. Ne aşteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creşterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.

    Cele mai mari tranzacţii din prima jumătate a anului 2021 au fost: Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziţionat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro; achiziţionarea de către Glovo a operaţiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro; fondul de investiţii Adventum a achiziţionat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro; preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm şi Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.

    Cele mai active sectoare după numărul de tranzacţii au fost imobiliarele (inclusiv construcţiile), tehnologia şi serviciile financiare.

    Împreună, acestea au generat 24 de tranzacţii.

    Din punctul de vedere al valorii tranzacţiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie şi servicii financiare.

  • În după-amiaza zilei de joi, în doar câteva minute, investitorii au subscris acţiuni One United Properties de 70 mil. lei. Astăzi se încheie tranşa cu discount de 3% pentru retail, subscrierile din primele trei zile fiind de 327 mil. lei. Cu alte cuvinte, micii investitori au subscris cât peste toată oferta de 276 mil. lei

    Joi după-amiază, în jurul orei 17:40, numărul de acţiuni subscrise pe tranşa pro-rată în oferta de vânzare de acţiuni a dezvoltatorului imobiliar One United Properties, era de 128 de milioane de unităţi, faţă de circa 93 de milioane de acţiuni în jurul orei 17:20, potrivit datelor agregate de ZF din platformele brokerilor.

    Cu alte cuvinte, în doar 20 minute, investitorii au subscris circa 35 de milioane de acţiuni la un preţ de 2,12 lei pe acţiune, adică au introdus ordine de 74 mil. lei.

    Astfel, pe tranşa pro-rată erau subscrise la ora redactării acestei ştiri circa 128 de milioane de acţiuni, cărora li se adaugă cele 26 milioane de acţiuni de pe tranşa garantată, cele subscrise în primele 36 de secunde de la debutul ofertei, ceea ce înseamnă un total de 154 milioane de acţiuni, adică 327 mil. lei.

    Aşadar, la fel ca la TTS, dacă ar putea, micii investitori ar cumpăra întrega ofertă de vânzare de acţiuni One, însă aceştia au alocat 40%, respectiv 52 milioane de acţiuni, adică 111 mil. lei. Restul de 60% merg la investitori instituţionali.

    Joi se încheie şi primele 3 zile în care micii investitori beneficiază de discountul de subscriere de 3%.​