BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Evoluţia Black Friday în ultimii 3 ani. Numărul tranzacţiilor s-a dublat, iar valoarea comenzilor a crescut de aproape patru ori

    Evenimentul Black Friday, introdus în România în 2011, a cunoscut o evoluţie constantă de-a lungul anilor, inclusiv la nivelul tranzacţiilor procesate de către PayU, liderul pieţei de plăţi online. Numărul de tranzacţii, volumele tranzacţionate, coşul mediu de cumpărături, numărul de ţări care s-au alăturat evenimentului din România – toate au înregistrat creşteri semnificative, îndeosebi în ultimii 3 ani.

    ”În România, Black Friday este un eveniment cu o identitate proprie, nu este o acţiune de lichidare de stocuri, de o zi, aşa cum a fost gândit şi cum se desfăşoară in SUA, ci mai curând o acţiune care generează consum, un instrument de marketing folosit, în cazul unor comercianţi, chiar mai bine de o lună. Astfel că, de Black Friday, valoarea medie a coşului de cumpărături se dublează faţă de valoarea medie anuală.

    Indiferent de felul în care este implementat, din perspectiva noastră, Black Friday este o ocazie de a câştiga încrederea consumatorilor români în plăţile online, cât şi în comerţul online. Analiza cifrelor din sistemul PayU de la un an la altul ne demonstrează că suntem pe un trend ascendent din acest punct de vedere.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Cât se cumpără de Black Friday?

    Numărul de tranzacţii a crescut de la aproximativ 56.000 în 2013 la peste 120.000 în 2015, iar valoarea totată a comenzilor a evoluat de la 18 mil lei, în 2013, la peste 68 mil lei anul trecut. Coşul mediu de cumpărături a crescut, de asemenea, de la 330 lei la peste 560 lei în acelaşi interval de timp. Pentru ediţia Black Friday de anul acesta, de pe data de 18 noiembrie, PayU estimează o creştere de 60% a volumelor tranzacţionate, ajungând la o valoare de 110 milioane lei.
    Cele mai scumpe produse cumpărate de Black Friday în ultimii 3 ani au fost echipamente de fotografiat profesioniste, televizoare, vacanţă la Rio. Sumele sunt între 16.800 şi 25.000 lei.

    Care sunt categoriile de produse preferate?

    Produsele IT&C au fost în fiecare an în topul preferinţelor de cumpărare de Black Friday şi vor rămâne fruntaşe şi anul acesta. Şi o altă categorie a început să câştige teren, cea formată din produse precum: mobilier, decoraţiuni, produse alimentare, produse cosmetice, vinuri şi nu numai. Această categorie ocupa doar 5% în 2013, a crescut până la 21% în 2015 şi se estimează că va deţine aproximativ 30% din totalul vânzărilor de Black Friday de anul acesta.

    De unde vin comenzile de Black Friday?

    În 2015 s-au făcut achiziţii din 95 de ţări prin platforma PayU România. Din România au venit aproximativ 115.000 de comenzi. De asemenea, PayU a înregistrat un număr mare de tranzacţii din: UK, Italia, Austria, Germania (între 670, respectiv 335 tranzacţii).

    Coşul mediu de cumpărături al altor ţări a crescut în ultimii 3 ani, iar România a trecut de pe locul 2 (în 2013) pe locul 6 (în 2015). Anul trecut, ţările cu un coş mediu de cumpărături mai mare decât cel al României au fost: Estonia (2.890 lei), Finlanda (1.320 lei), Luxemburg (1.165 lei), Letonia (630 lei) şi Portugalia (600 lei).
     

  • OLX, la 3 luni după introducerea plăţii pentru anunţuri imobiliare. 90.000 de oferte noi la fiecare 30 de zile

    După introducerea sistemului de plată de la trei anunţuri imobiliare în sus, numărul de contactări primite de un vânzător de la potenţialii cumpărători s-a dublat. Mai exact, numărul de apeluri, e-mailuri sau mesaje primite prin platforma a crescut de la o medie de 13 contactări în mai-iulie, la 24 pentru perioada august-octombrie 2016. Mai mult, eficienţa în vânzarea unei proprietăţi pe OLX a crescut şi în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2015, când un vânzător era contactat, în medie, de 15 ori pentru un anunţ activ. 

    În contextul monetizarii categoriei OLX Imobiliare, numărul de anunţuri a avut o evoluţie firească. În prezent, se publică aproximativ 90.000 de oferte noi la fiecare 30 de zile, regiunile cu cele mai multe anunţuri fiind Bucureşti, Iaşi şi Cluj cu 35.000, 17.000, respectiv 13.000.

    ”Observăm că piaţa imobiliară se află într-un trend ascendent, atât din perspectiva vânzătorilor, fie că vorbim de proprietări, agenţii sau dezvoltatori, cât şi din cea a cumpărătorilor. Astfel, primii factori pe care îi luăm în considerare sunt acurateţea şi prospeţimea anunţurilor publicate pe OLX şi Storia.ro, nu neaparat volumul acestora. Prin analiza mai multor criterii precum descrierea folosită, raportul dintre zonă şi preţ sau calitatea imaginilor de prezentare, ne dorim să oferim o experienţă cât mai plăcută utilizatorilor şi o conversie cât mai rapidă vânzătorilor.”, declară Sorin Bălan, Head of OLX Imobiliare şi Storia.ro.

    În ultimele trei luni, traficul a evoluat şi el în mod pozitiv, numărul de vizitatori unici pentru categoria OLX Imobiliare crescând cu aproximativ 1 milion, de la 3,1 la 4 milioane. Luna octombrie, perioada în care marile centre universitare şi-au reînceput activitatea, a atras cei mai mulţi vizitatori, mai exact 4,8 milioane.

  • Apocaliptic! Un film secret cu predicţiile Pentagon a “scăpat” pe internet. Cum va arăta lumea în 2030?

    Site-ul The Intercept a pus “mâna” pe un video montat de Pentagon pentru Şcoala pentru Operaţiuni Speciale. Un montaj care face parte dintr-un curs intitulat Operaţiuni Speciale Avansate pentru Combaterea Terorismului. Filmul se numeşte Megaoraşe, viitorul urban şi complexitatea evoluţiei. Dincolo de titlurile pompoase de şcoli, cursuri şi titlul filmului în sine, naratorul spune că va fi îngrozitor, iar ilustraţia ne arată acelaşi coşmar.

    AVEŢI AICI FILMUL DE 5 MINUTE CU LUMEA NOASTRĂ ÎN ANUL 2030

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Evoluţia tehnologiei poate provoca distrugerea omenirii?

    Noul serial realizat de HBO, ,,Westworld”, spune povestea unei lumi tematice din vestul sălbatic în care oamenii pot interacţiona cu roboţii. În afară de firul narativ din serial, acesta aduce în discuţie anumite întrebări despre interacţiunea omului cu tehnologia.

    Mai jos găsiţi opt astfel de întrebări:

    Oamenii trăiesc într-un simulator?

    Toate persoanjele din simulator îşi trăiesc fiecare zi fără să ştie că se află într-un simulator realizat de designerii parcului tematic. Filozofii şi fizicienii afirmă că în lumea noastră se poate dovedi că nu ne aflăm într-un simulator. Persoanele care cred însă în această afirmaţie susţin că oamenii ar putea evada din simulator dacă ar descoperi o eroare din sistem.

    Putem controla inteligenţa artificială?

    În serial, personajele din simulator se trezesc de fiecare dată când acesta este restartat şi îşi reiau activităţile zilnice, până când un om real interacţionează cu el. Eroarea descoperită în silmulatorul din film este redată de faptul că personajele încep să-şi reamintească momentele dureroase din trecut, cum ar fi violurile, uciderile sau bătăile. Eroarea ar fi provenit din îmbunătăţirea unui program creat de fondatorul parcului, dr. Robert Ford.

    Cercetătorii din prezent consideră că inteligenţa artificială nu ar putea scăpa de sub control. De asemenea, sunt foarte puţine maşinării care s-ar putea comporta sau ar putea vorbi precum oamenii.

    Cât de departe ne aflăm de realitatea din serialul Westworld?

    În serial, corpul roboţilor este creat cu ajutorul unei imprimante 3D dintr-o soluţie gelatinoasă albă. Posibil, în material, s-ar putea afla nanoboţi sau ar putea fi un tip de ţesut modificat genetic. 

    În lumea reală, însă, nu există astfel de materiale, însă inginerii şi cercetătorii lucrează din greu la crearea roboţilor care să pară oameni reali.

    Ce este conştiinţa?

    Cofondatorul parcului, Arnold, este obsedat de crearea conştiinţei. Acesta a îmbunătăţit ,,gazdele” cu trăsături precum memoria, interes personal. Trăsătura conştiinţei este complicată deoarece cercetătorii încă nu ştiu ce zonă din corp este responsabilă pentru conştiinţa de sine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Industriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii 12 ani

    Economia românească a trecut prin două perioade extrem de diferite pe parcursul ultimilor 12 ani. Din 2004 până în 2008 economia a duduit, consumul era la cote înalte, iar România părea că a înţeles secretul capitalismului. Din 2009 a început însă criza, care a dus la ani de recesiune economică şi nesiguranţă. Unele industrii au rezistat, altele nu; unele au înflorit, ducând România în mai multe pieţe din Europa şi din lume. Starurile ultimilor 12 ani pe piaţa românească sunt IT-ul şi producţia auto.

    Povestea Loganului, marca devenită celebră la nivelul întregi lumi, începe la o diferenţă de numai câteva luni distanţă de momentul în care începea povestea Business Magazin: primul model de Logan a fost lansat în iunie 2004 la Paris, ajungând pe piaţă în luna septembrie a aceluiaşi an. Acela a fost un moment de cotitură pentru uzina de la Mioveni, Logan devenind una dintre cele mai bine vândute maşini pe pieţele în curs de dezvoltare. Dacia, deţinută de francezii de la Renault, este în prezent cel mai mare exportator al României şi cea mai mare companie de pe plan local în funcţie de cifra de afaceri.

    2004 a fost şi momentul zero al industriei auto, care a înregistrat în ultimii zece ani o creştere a cifrei de afaceri de la 3,8 miliarde de euro în 2005, primul an întreg de producţie al modelului Logan (când încă se puneau bazele acestui domeniu în România), la 19 miliarde de euro în 2015. Livrările totale de autovehicule (autoturisme + vehicule comerciale) au înregistrat, în 2015, o creştere generală de 20,2% comparativ cu 2014, imagine care se aseamănă cu cea din perioada de dinainte de căderea Lehman Brothers.

    Cei 600 de producători din industria automotive au peste 200.000 de salariaţi şi afaceri cumulate de 12,5 miliarde de euro. În cazul producţiei de automobile, Dacia şi Ford au generat în 2015 afaceri de circa 5,4 miliarde de euro, în creştere cu 6% faţă de 2014, dinamica fiind susţinută mai cu seamă de activitatea de la Mioveni, unde se află Uzina Dacia. În timp ce businessul americanilor a fost afectat de scăderea producţiei modelului B-Max cu circa 25%, la circa 51.000 de maşini, Dacia a menţinut producţia la circa 340.000 de automobile. Iar anul trecut a fost finalizată o investiţie de
    300 de milioane de euro a grupului Daimler, la Sebeş, unde germanii au investit 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică de cutii de viteze.

    Greu de cuprins în câteva exemple cele mai importante momente din ultimii 12 ani în în IT, însă câteva merită punctate, mai cu seamă din prisma antreprenorilor care au crescut afaceri în acest domeniu. În 2006, antreprenorii din domeniul tehnologiei au cules roadele eforturilor lor. La nici 30 de ani, Bogdan Putinică, acţionarul majoritar la furnizorul de soft IP Devel, îşi vindea compania către elveţienii de la Adecco, cel mai important jucător din lume în domeniul resurselor umane, pentru 7 milioane de dolari. În luna ianuarie a aceluiaşi an, Microsoft a cumpărat UMT, compania fondată de Cătălin Olteanu. În perioada 2000-2006, UMT dezvoltase un software pentru managementul portofoliului de proiecte. La momentul achiziţiei, valoarea portofoliilor de proiecte administrate cu software-ul UMT depaşea 20 de miliarde de dolari. EasyCall, furnizor de servicii de tip callcenter pornit în anul 2003 de către Vladimir Sterescu a fost preluat în luna octombrie de catre compania americană Computer Generated Systems (CGS). Valoarea tranzacţiei nu a fost facută publică de oficialii celor două companii, dar surse din piaţă estimau o sumă de ordinul milioanelor de euro, probabil undeva în jurul a 6 sau
    7 milioane.

    Achiziţia a 70% din eMag de către Naspers pentru 83 milioane dolari, în 2012, prin care retailerul online a fost evaluat la aproximativ 119 milioane de dolari, a reprezentat cea mai mare tranzacţie în care a fost implicat un jucător din industria online locală. eMag a fost evaluată astfel cu un spectaculos multiplu de peste 70 al profitului net din 2011. La data vânzării către Naspers, eMag era controlată de Iulian Stanciu, Radu Apostolescu (singurul fondator care a rămas în companie) şi Sebastian Ghiţă, ultimul ieşind prin această tranzacţie din eMag. Ulterior tranzacţiei cu Naspers, Iulian Stanciu a devenit şi acţionar unic al retailerului electro-IT Flanco şi al celui mai mare distribuitor IT&C de pe piaţă, Network One Distribution. În 2014, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari LiveRail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Sectorul IT continuă să crească, cifra de afaceri crescând cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, până la 3,08 miliarde de euro, potrivit studiului “Software and IT Services in Romania“ lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Pentru acest an, specialiştii din industrie estimează că veniturile vor creştere cu aproape 20%, iar prognoza de creştere medie anuală pentru următorii 5 ani este de 15%. Exportul de software şi servicii IT a ajuns în 2015 la 2,09 miliarde de euro, cu peste 31% mai mult faţă de 2014, reprezentând 67% din cifra de afaceri a sectorului. Estimările arată că în 2016 valoarea exporturilor va ajunge depăşi 2,5 miliarde de euro, adică o creştere de peste 100% faţă de anul 2012. Piaţa internă, care reprezintă aproximativ o treime din veniturile totale ale sectorului, a atins aproape
    1 miliard de euro.

  • Microsoft pregăteşte un nou Paint, cu suport pentru modelare 3D

    Microsoft Paint, editorul foto integrat în Windows, nu a evoluat foarte mult de-a lungul anilor, însă compania plănuieşte să schimbe acest lucru cu o nouă versiune care a scăpat pe internet zilele trecute.

    Se pare că aplicaţia va face tranziţia de la 2D la 3D, Microsoft integrând posibilitatea de a crea modele tridimensionale foarte rapid, care pot apoi fi modificate şi poziţionate după bunul plac. Conform informaţiilor disponibile, această versiune de Paint a fost distribuită în luna mai către mai mulţi testeri Microsoft, scrie Go4it.

    Posibilitatea de a desena diverse forme care pot apoi fi transformate în modele 3D va oferi utilizatorilor noi posibilităţi pentru a-şi exprima creativitatea, iar noile funcţii par a fi realizate pentru a fi utilizate împreună cu un dispozitiv Surface echipat cu stylus. Desigur, rezultatele nu vor fi comparabile cu ceea ce poţi realiza într-un software profesional, însă nu acesta este scopul aplicaţiei Paint. Acesta este doar prima oprire pentru desene rapide, atunci când nu ai la îndemână ceva mai performant.

    Cei care se aşteptau la integrarea unor funcţii avansate mai apropiate de Photoshop de la Adobe vor fi însă dezamăgiţi. Noul Paint nu a primit suport pentru lucrul în straturi sau pentru manipularea mai multor imagini simultan. Totuşi, utilizarea modelelor 3D ar putea oferi capabilităţi similare, putând astfel suprapune diverse imagini.

    Desigur, versiunea finală ar putea să primească funcţionalitate nouă, care nu este integrată în această ediţie de test. Mai jos găsiţi un link către WindowsBlogItalia, unde veţi găsi un link de download, cât şi instrucţiuni pentru instalarea noului Microsoft Paint. Pentru a instala aplicaţia este nevoie de Windows 10 cu actualizarea Anniversary instalată.

  • Cât de inteligente au devenit casele în care locuim

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului. Auzim des termeni precum “casă inteligentă” sau “internet of things”, dar  conceptele nu spun prea mare lucru până la momentul în care produc schimbări palpabile. Cum devine, aşadar, o casă inteligentă? Care sunt cele mai utile  dispozitive pentru casă? Şi cât costă să ne facem casa “mai deşteaptă”?

    Dacă în urmă cu puţină vreme ideea de casă inteligentă ducea cu gândul mai curând la filme decât la realitate, studiile publicate recent arată că peste 25 de miliarde de dispozitive vor face parte din IoT până în 2020, o bună parte fiind probabil folosite pentru îmbunătăţirea activităţilor din casă. Icontrol Networks arată că oameni din toate grupurile demografice (în special milenialii şi cei din generaţia X) sunt tot mai încântaţi de ideea de a locui într-o casă inteligentă. Potrivit unui studiu comandat de ONU, până în 2020, rata caselor cu acces la internet va ajunge la 69% la nivel global, iar gradul de penetrare al smartphone-urilor va atinge 75%.

    În România vorbim de o piaţă care a ajuns anul acesta la 16 milioane de euro. La nivel global însă valoarea pieţei de produse şi servicii dedicate smart home va ajunge la 43 de miliarde de dolari în 2020, o valoare de aproape trei ori mai mare decât cea din anul 2014, potrivit datelor Statista. Dat fiind interesul în creştere pentru astfel de produse, este foarte probabil ca şi alte industrii tangenţiale să profite şi să genereze venituri din ce în ce mai mari. Cursa pentru dominarea IoT este tot mai încrâncenată, iar companiile fac eforturi substanţiale pentru a nu rămâne în urmă. Samsung, spre exemplu, a anunţat la CES că 90% din produsele lansate în următorii doi ani vor avea abilitatea de a se conecta la internet. „Toate nebuniile ajung inteligente – prin State am văzut, de exemplu, apă inteligentă. Evident, nu cred că e ceva legat prin bluetooth, dar ideea e că totul devine într-un fel sau altul «smart». La un moment dat nu o să poţi să mai cumperi ceva care nu e smart, asta o pot spune cu siguranţă. Un exemplu foarte clar e dat de televizoare: nu mai poţi să cumperi modele noi care nu sunt smart, pentru că nu se mai produc“, spune Alexandru Bălan, chief security researcher la Bitdefender.

    În vreme ce conectivitatea la internet şi smartphone-urile par a fi principala forţă din spatele gradului tot mai mare de adopţie a caselor inteligente, sincronizarea dispozitivelor şi abilitatea acestora de a îmbunătăţi viaţa utilizatorului vor deveni principalele motive pentru care oamenii îşi vor automatiza casa.

    „O casă inteligentă înseamnă, în primul rând, conectivitate. Un pas major pe care l-am făcut noi, consumatorii, în ultimii ani în această direcţie a fost trecerea de la telefoanele mobile clasice la smartphone-uri. Conectându-se prin intermediul internetului, acestea au devenit o adevărată platformă de comunicare, socializare, informare, dar şi de control al gadget-urilor inteligente, inclusiv a celor de acasă“, spune şi Codruţa Marin, key account manager consumer channel în cadrul Philips Lighting România. Diferenţa dintre o casă inteligentă şi una clasică, consideră ea, constă în utilizarea unor electrocasnice şi dispozitive care sunt practic conectate la un „hub“ central şi controlate prin acesta, prin intermediul smartphone-ului, al tabletelor sau al calculatoarelor. În ultimii ani, locuitorii caselor inteligente îşi ajustează potrivit preferinţelor proprii nivelul de temperatură, de lumină, folosesc diferite camere de filmat pentru monitorizarea locuinţei şi diferiţi senzori de prezenţă, mişcare etc. pentru a spori securitatea. „Tot mai des, controlăm aceste dispozitive de la distanţă, le programăm, stabilim notificări sau alarme şi le utilizăm uşor prin aplicaţii dedicate. Sistemele clasice utilizate într-o casă inteligentă dobândesc un design tot mai prietenos astfel încât să devină parte integrantă din decorul de acasă.“

    Mirela Ursu, senior smart home product manager în cadrul Orange, spune că „soluţiile pentru case inteligente au apărut recent pe piaţa locală, Orange fiind primul şi, pentru moment, singurul operator care oferă o astfel de soluţie integrată, cu senzori de tipul pulg and play, în România“. Orange Smart Home a fost lansată în februarie 2016, iar reprezentanta companiei spune că feedbackul primit de la clienţii soluţiilor prezentate pe platforma Orange Smart Home este folositor pentru dezvoltarea altor funcţionalităţi.

    Mirela Ursu spune că această nişă de piaţă era accesibilă până acum câteva luni doar persoanelor care dispun de resurse financiare considerabile sau care au cunoştinţe tehnice avansate. „Din studiul realizat înainte de lansarea comercială a soluţiei, clienţii români au nevoie de control şi conectivitate, pentru mai mult confort. Soluţia Orange Smart Home include un sistem de senzori wireless gestionaţi printr-o aplicaţie dedicată ce poate fi accesată de pe telefon, tabletă sau laptop. Pachetul propus include doi senzori la alegere, un dispozitiv central la care aceştia sunt conectaţi, un SIM de date mobile pentru conexiunea de urgenţă, notificări nelimitate pe e-mail şi SMS şi acces la aplicaţie ce permite monitorizarea şi controlul casei de la distanţă.“

    Pachetul de bază poate fi completat cu senzori suplimentari, ce pot fi achiziţionaţi separat: senzor pentru uşă/fereastră, senzor de fum, senzor de inundaţie, senzor de mişcare, priză inteligentă, cameră Wi‑Fi. „Orange Smart Home face parte dintr-un context mai amplu, în care promovăm soluţiile de digitalizare şi automatizare atât acasă, cât şi la birou“, afirmă Mirela Ursu. Soluţiile machine-to-machine pot fi folosite de firme pentru eficientizarea proceselor de lucru şi automatizare, prin crearea unui mediu de comunicaţii pentru echipamente, fără a mai fi necesară intervenţia unui operator uman. Domeniile în care sunt implementate astfel de soluţii sunt extrem de variate, de la monitorizarea flotelor auto, soluţii de vending, contorizare şi monitorizare de reţele de utilităţi, senzori de calitatea mediului până la soluţii complexe de automatizare a proceselor industriale şi de analiză big-data. „Aceste dezvoltări, integrate cu reţelele noastre avansate de date mobile, Wi-Fi şi fixe şi extinse la nivel de comunităţi, reprezintă structura pe care dezvoltăm conceptul nostru de smart city. În acest fel, facem pasul de la case şi afaceri inteligente către oraşele inteligente ale viitorului. Lucrăm la implementarea acestui concept în câteva dintre oraşele din România, deja fiind implementate componente în Bucureşti, Cluj‑Napoca, Caransebeş, Sibiu, pentru a menţiona doar câteva“, mai spune reprezentanta Orange.

  • Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în aceşti ani

    Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%, scrie Ziarul Financiar

    Deşi au recuperat pierderile de atunci, pieţele financiare nu mai sunt la fel  –  PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu  –  În schimb, numărul de supermarketuri s-a triplat.

    Falimentul Lehman Brothers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani.

    Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproa­pe 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.
    Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creş­terea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Euro­pene.

    Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea eco­nomică ponderea lor ar trebui să crească.
    Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere.

    În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“  270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pom­pat sute de milioane de euro în extindere.

  • Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti

    Acţiunile din Europa şi Asia au scăzut cel mai mult de după votul din iunie pentru Brexit, iar petrolul a scăzut până la 45 de dolari barilul.

    Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Euro Stoxx 50, care măsoară performanţa celor mai mari 50 de companii listate pe bursele europene, a scăzut şi mai mult, cu 2,18%.

    Indicele FTSE 100 al bursei din Londra a scăzut cu 1,68%, indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu 2,05%, iar bursa din Franţa a scăzut cu 2,19%. În Spania a fost o scădere de 2,43%.

    Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti