BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Noile reguli din afaceri

    In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul “Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

    Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

    Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. “Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

    Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. “Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

    IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
    SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem “Investeşte cu cap!”.

    SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem “Show me the money!”.

    SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem “Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

    SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem “Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

    SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. “Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

    SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: “mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim “Felia mai mică este mai gustoasă!”.

  • Increderea consumatorilor americani a scazut in august la minimul a peste trei decenii

    Indicele care masoara increderea consumatorilor s-a situat la 54,9 puncte la inceputul lunii august, cel mai scazut nivel din mai 1980. In iulie, indicele se afla la 63,7 puncte. Analistii consultati de Reuters anticipau un declin usor al indicatorului, la 63 de puncte. Somajul ridicat, stagnarea salariilor si dezbaterile prelungite privind majorarea plafonului de indatorare al SUA au speriat consumatorii. Sondajul a fost realizat inainte de retrogradarea ratingului SUA de catre agentia Standard&Poor’s.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul hipermarketurilor cu cele mai multe reclamatii de la consumatori

    Potrivit presedintelui ANPC, in primul semestru al acestui an au fost inregistrate 1.033 de reclamatii care vizeaza produsele achizitionate din supermarketuri si hipermarketuri. Cerbulescu a precizat ca dintre acestea, 51 la suta au fost intemeiate, 34 la suta fiind solutionate amiabil.

    Pe primul loc in topul acestor reclamatii se afla Carrefour, cu 151 de sesizari, urmat de Kaufland – cu 143, Real – cu 122, Praktiker – cu 63, Dedeman – 58, Auchan – 57 si Rewe – cu 53.

    Potrivit lui Cerbulescu, Rewe a primit cele mai multe amenzi, in valoare de 690.000 de lei, urmat de Real, cu 182.000 de lei, Carrefour – 143.000 de lei, Artima – 117.100 de lei, Kaufland – 106.000 lei si Mega Image, cu 100.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furnizorii de gaze cer o noua majorare a preturilor pentru consumatorii industriali, in trimestrul 4

    “Pentru siguranta in furnizare in perioada sezonului rece, avand
    in vedere ca furnizorii nu mai pot acumula alte pierderi
    financiare, membrii ACUE considera ca autoritatile trebuie sa
    adopte noi masuri in ce priveste majorarea preturilor gazelor
    naturale la consumatorii non-casnici, incepand cu trimestrul al
    patrulea al anului 2011”, se arata intr-un comunicat al
    asociatiei.

    Majorarea preturilor cu 10%, in iulie, a condus doar la stoparea
    cresterii pierderilor furnizorilor de gaze, conform sursei
    citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii, printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa: doua milioane beau in exces

    Alianta pentru Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor
    (ALIAT) va deschide marti, 28 iunie, primul centru de tratament
    gratuit pentru persoanele dependente de alocool din Bucuresti,
    informeaza organizatia, intr-un comunicat de presa.
    In acelasi document, ALIAT prezinta date privind consumul de
    alcool.

    Astfel, romanii reprezinta una dintre natiunile cele mai mari
    consumatoare de alcool din Europa. “La noi, adultii beau mai mult
    de 18,5 litri de alcool pe an, in timp ce media in Uniunea
    Europeana se afla in jurul a 15 litri. In Romania, sunt aproximativ
    doua milioane de persoane care consuma alcool in exces”, a precizat
    sursa citata.

    De asemenea, potrivit ALIAT, pana la 20 la suta dintre
    persoanele care se adreseaza unui medic de familie si pana la 40 la
    suta dintre pacientii sectiilor de medicina generala si chirurgie,
    fara diferente semnificative intre specialitati, “au consumul de
    alcool la originea cererii de asistenta medicala”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurentei, interesat de opinia consumatorilor. Lanseaza sondaj online despre piata pieselor de schimb

    Toti cei care vor sa semnalizeze institutiei diverse probleme de
    natura concurentiala in domeniul pieselor de schimb pentru
    automobile, pot trimite mesaje AICI.

    Autoritatea romana de concurenta va realiza, pana pe 15 august, un
    sondaj de opinie online despre serviciile de intretinere si
    reparare a autoturismelor. La sondaj poti participa si tu, intrand
    pe site-ul institutiei.

    Scopul acestei cercetari este acela de a cunoaste problemele pe
    care consumatorii le intampina cu ocazia operatiunilor de service
    (garantii, consultarea cu privire la tipul de piesa de schimb care
    se monteaza pe automobilele proprii, relatia cu asiguratorii s.a.),
    se arata in comunicatul institutiei.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Ce face un roman la testul de inteligenta financiara? Il pica

    Japonezii, indienii si coreeni sunt printre cei mai informati cu
    privire la chestiunile legate de bani, potrivit studiului “ING
    Consumer Resourcefulness”. La polul opus se situeaza consumatorii
    spanioli, romani si mexicani. In ceea ce-i priveste pe romani, 69%
    au un nivel redus de cunostinte financiare (incadrandu-se in
    profilul “incepatori”), procent sensibil peste media globala, de
    63%.


    In esenta, acesta categorie de consumatori intelege elementele
    de baza legate de administrarea banilor, dar intampina dificultati
    in a utiliza concepte financiare esentiale – precum economisirea
    pentru pensie sau constituirea unui fond de urgenta. Pentru alti 8%
    dintre romani (ce se incadreaza in profilul “nestiutor”)
    chestiunile legate de bani nu prezinta interes, acestia demonstrand
    un nivel foarte redus de intelegere a problematicilor legate de
    bani. Spre comparatie, in Mexic si Polonia aceasta categorie
    include 10% dintre respondenti, in Belgia – 7%, in Olanda si Spania
    – 6%, in SUA – 5%, in Japonia si India – 4% iar in Coreea – 3%.

    Este interesant de observat ca, daca la nivel global intrebarile
    legate de eonomisire s-au dovedit cele mai dificile (doar 51%
    dintre participanti raspunzand corect), in Romania situatia este
    usor diferita. Astfel, intrebarile cu cel mai redus numar de
    raspunsuri corecte sunt cele legate de problemele fianciare din
    gospodarie (51% raspunsuri incorecte), economisire (49% raspunsuri
    incorecte), investitii (46%) si viitorul financiar (35%).

    “ING Consumer Resourcefulness arata ca peste 90% dintre romani
    vor sa isi imbunatateasca abilitatile financiare, iar 40% simt
    nevoia unui ajutor in acest demers. De aceea, este extrem de
    important ca educarea consumatorilor sa constituie o prioritate
    atat pentru companii, cat si pentru autoritati”, spune Cornelia
    Aurelia Coman, director general ING Asigurari de Viata.

    In privinta obstacolelor pe care le intampina in demersul de
    educare financiara, 39% dintre romani noteaza lipsa timpului (vs.
    20% global), 23% faptul ca nu stiu de unde sa inceapa (vs. 27%
    global), 23% – obisnuinta de a amana (vs. 26% global), in timp ce
    19% au nevoie de ajutor dar nu stiu de unde sa-l obtina (vs. 24% la
    nivel global). Pe de alta parte, doar 9% dintre consumatorii romani
    simt ca “este prea complicat”, procent situat la jumatate fata de
    media de la nivel global.

    “Piata produselor si serviciilor bancare s-a dezvoltat foarte
    mult in ultimii ani si o data cu ea a crescut si dorinta oamenilor
    de-a intelege mai bine acest domeniu. Un nivel mai ridicat de
    intelegere inseamna o abilitate mai mare de-a lua cele mai bune
    decizii financiare, iar acest lucru este important pentru
    bunastarea si siguranta fiecaruia”, spune Maria Cristina Matei,
    director executiv retail banking, ING Bank Romania.

    Nu in ultimul rand, 86% dintre respondentii romani (vs. 80%
    global) au declarat ca se regasesc in totalitate in descrierea
    aferenta scorului obtinut la FQ test. Este interesant de notat, in
    acest context, diferenta semnificativa dintre rezultatele
    auto-evaluarii realizate de respondenti inainte de parcurgerea FQ
    test si rezultatele obtinute efectiv prin testare. Astfel, daca 9%
    dintre romani s-au auto evaluat ca fiind “foarte buni in privinta
    administrarii banilor”, rezultatul FQ test a demostrat ca procentul
    este de trei ori mai redus. In mod similar, doar jumatate dintre
    cei care au apreciat ca sunt “destul de priceputi” in administrarea
    banilor s-au incadrat in acest profil in urma FQ test.

  • iPod la zece ani

    “De ce am ales muzica? Pentru ca o iubim si pentru ca este bine
    sa facem intotdeauna lucrurile care ne plac.” Asa si-a inceput
    Steve Jobs, seful Apple, discursul in cadrul evenimentului de
    lansare al iPod care a avut loc acum zece ani la San Francisco.
    “Este o piata mare care nu cunoaste frontiere si care inca nu are
    un lider”, a completat vizionarul Jobs, precizand ca nu a gasit
    nimeni inca reteta pentru muzica digitala.

    Numit de profesorul universitar Roland Barthers “icon” al
    secolului 21, prima varianta a iPod-ului a fost lansata in 2001.
    Dispozitivul avea o memorie de circa 1.000 de melodii, putea sa fie
    reincarcat in mai putin de o ora si costa 399 de dolari. Nu era
    nici primul, nici cel mai ieftin si nu avea nici cea mai mare
    capacitate de stocare, insa avea avantajul de a fi compatibil cu
    Mac, cel mai utilizat calculator la acea vreme de catre
    americani.

    “Va amintiti cum a fost atunci cand v-ati cumparat primul
    Walkman?”, a intrebat cantaretul Seal publicul. Acesta, alaturi de
    alte celebritati din industria muzicala, si-a facut aparitia in
    sala unde se desfasura evenimentul pe un ecran urias aflat in
    spatele lui Jobs. “Wow! Il caram peste tot dupa mine”, a completat
    cantaretul, ferm convins ca acelasi lucru se va intampla si cu
    iPod. Si asa a si fost. Indiferent ca sunt in metrou, la scoala, la
    masa sau la birou, fanii iPod nu se despart de dispozitiv.

    Pana in prezent, Apple a vandut peste 298 de milioane de unitati
    in toata lumea. “iPhone, iPod Touch si iPad sunt dispozitive al
    caror drum a fost pavat de iPod si care au facut Apple sa aiba
    profituri mai mari de 20 de miliarde de dolari anual”, a spus Alice
    Enders, fost economist la Organizatia Mondiala a Comertului si
    analist in cadrul companiei de consultanta Enders Analysis.

    De la lansarea din 2001 pana in prezent, iPod-ul clasic a
    suferit o multime de schimbari. Anii 2002 si 2003 au adus noi
    generatii, care, pe langa o capacitate mai mare de stocare, de pana
    la 40 de gigabaiti, aveau o rotita senzitiva care ajuta
    utilizatorul in alegerea melodiilor. In anul 2004 a aparut primul
    iPod color, numit iPod Photo, dar si o noua linie de dispozitive cu
    dimensiuni reduse care se asemanau foarte bine cu iPod-ul clasic,
    denumite iPod Mini, si care s-au dovedit a fi un succes pe
    piata.

    Un an mai tarziu insa, iPod-ul Mini a fost inlocuit de o noua
    serie denumita iPod Nano, care se remarca prin dimensiuni ultra
    reduse si o memorie pe baza de tehnologie flash. iPod Photo are
    aceeasi soarta ca si Mini. La sfarsitul anului 2005 dispozitivul
    este inlocuit cu un nou model denumit iPod Video, care are un ecran
    color mult mai performant, cu o rezolutie de 320×240 pixeli si o
    diagonala de 6,3 cm, si care pe langa continutul audio, permite si
    redarea de continut video.

    In plus, la inceputul anului 2005, Apple lanseaza si iPod
    Shuffle, care desi avea functii limitate, a permis companiei Apple
    sa intre si pe piata MP3 playerelor ieftine. Acesta are o
    capacitate de 512 MB si a fost lansat pe piata din Statele Unite la
    un pret de 99 de dolari, iar varianta de un gigabait la un pret de
    149 de dolari.

  • A doua casa a romanilor, sau de ce au plecat cosmeticele la mall

    In toamna lui 2005, compania care detine franciza pentru brandul
    britanic The Body Shop pe piata romaneasca, Gingko & Sarantis
    Romania, inchidea cel mai mare magazin al sau, situat pe bulevardul
    Magheru. Dana Tudorache, directorul executiv al The Body Shop in
    Romania, motiva atunci ca a decis sa renunte la spatiul din centrul
    Capitalei din cauza chiriei: “Magazinul a fost inchis la expirarea
    celor 5 ani de contract de inchiriere, deoarece proprietarul a
    pretins o chirie marita cu aproape 100% (pana atunci, The Body Shop
    platea pe Magheru o chirie lunara de 8.000 de euro – n.r.),
    conditii in care magazinul ar fi operat in pierdere”.

    Daca putina lume isi mai aminteste de Body Shop de pe Magheru,
    cu siguranta o alta schimbare pe aceasta piata a atras atentia
    oricui se plimba prin centrul Capitalei: magazinul Ina Center de la
    parterul Unirea Shopping Center a fost inchis dupa noua ani de
    functionare. Desi era parte a unui centru comercial, Ina Center de
    la Unirii era vazut ca un magazin stradal si nu s-a mai pliat pe
    strategia Unirea, care prevede acordarea de suprafete mari unor
    retaileri de volum. Asadar, pe fostul spatiu al Ina s-a deschis un
    magazin Bershka, iar alt spatiu mare din Unirea se pregateste de
    venirea H&M.


    Magazinele de parfumuri nu sunt privite ca ancore pentru
    dezvoltarea unui centru comercial, dar centrele comerciale sunt
    cele in care isi pun acestea toate sperantele, dat fiind ca
    magazinele stradale nu au adus prea multi clienti retailerilor din
    domeniu. Inchiderea magazinului Ina Center nu a avut, asadar, de-a
    face atat de mult cu performantele anterioare ale magazinului, ci
    cu strategia proprietarului Unirea Shopping Center, dar si cu
    faptul ca lantul de parfumerii Ina se afla in mijlocul unei
    preluari. In iulie 2009, Ina International si Privilège
    International, detinut de compania franceza Marionnaud Parfumeries
    (51%) si de omul de afaceri elen George Georgandas (49%), au fost
    preluate de AS Watson, prin intermediul Marionnaud Germania. AS
    Watson face parte din grupul Hutchison Whampoa, cu sediul central
    in Hong Kong. Tranzactia, a carei valoare nu a fost facuta publica,
    a cuprins magazinele din Romania, Ungaria, Cehia, Ungaria si
    Polonia.


    Magazinele Ina Center si Privilège reprezinta laolalta cea mai
    extinsa retea de magazine de cosmetice, cu 24 de magazine Ina si 29
    de magazine Privilège la nivel national, care au avut anul trecut o
    cifra de afaceri cumulata de 12,3 milioane de euro si pierderi de
    circa 2 milioane de euro, dupa cum arata datele publicate de Ziarul
    Financiar. Principala strategie de extindere a Marionnaud
    Parfumeries a fost extinderea in malluri si in galeriile comerciale
    ale Carrefour si Selgros.

    Cu alte cuvinte, o strategie care urmareste clientul, dupa cum
    spun cei mai multi retaileri de cosmetice, care au remarcat ca
    romanii au tendinta de a merge in locuri de unde pot cumpara cat
    mai multe produse din diverse magazine.


    Lantul de magazine Sephora numara in prezent 20 de puncte de
    vanzare, iar “majoritatea magazinelor nostre se afla in centre
    comerciale si malluri”, dupa cum spune Roxana Rasu, director
    general al Sephora. Roxana Rasu spune ca in spatele acestei
    politici sta faptul ca “suprafata de vanzare necesara unui magazin
    Sephora este destul de mare, iar spatiile stradale care sa
    satisfaca toate exigentele sunt relativ putine”. Compania detine un
    singur magazin stradal, in capitala.

    La fel, The Body Shop detine in total sapte magazine, cinci in
    Bucuresti si cate unul in Timisoara si Constanta, iar “majoritatea
    functioneaza in malluri”. Acestea din urma sunt si cele mai
    performante magazine ale grupului, conform datelor prezentate de
    Dana Tudorache: “Aplicam aceeasi politica in toate magazinele – fie
    ca vorbim de nomenclator de produse, de suprafata, numar de
    angajati, preturi sau oferte. In aceste conditii putem afirma ca
    cele mai performante magazine ale noastre sunt amplasate in acele
    malluri care investesc real in atragerea clientilor, care au un
    management eficient si nu ofera doar o cladire spre
    inchiriere”.