BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Nestlé România a ajuns anul trecut la afaceri de peste 170 de milioane de euro în România

    Pe piaţa locală, compania are un portofoliu format din produse pentru copii, cereale şi batoane, produse culinare, cafea şi băuturi, napolitante şi ciocolată, harnă pentru animale şi îngheţată; potrivit reprezentanţilor companiei, toate acestea ocupă poziţii fruntaşe din punct de vedere al cotelor de piaţă (cafea şi băuturi -32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%). Brandul Nescafe Dolce Gusto a fost printre cele mai performante ale companiei, cu creşteri cuprinse între 20 şi 25% annual.

    Totodată, anul trecut fabrica Nestlé de la Timişoara (unde compania produce napolitanele Joe şi Nescafe 3 în 1) a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 şi până în prezent, cu export către 25 de ţări.

    ”Piaţa din România este cea mai bună pentru companie din regiunea Europei Centrale şi de Est; creşterea consumului, impulsionată de reducerea TVA şi de creşterea salariului minim s-a reflectat şi în vânzările produselor noastre”, a declarat Hervé de Froment, country manager Nestlé România cu prilejul anunţării rezultatelor companiei elveţiene.

     

  • Planurile importatorului valizelor care atunci când au fost aduse pentru prima dată în România erau “ţinute sub tejghea pentru că erau prea scumpe”

    „Prima geantă Samsonite importată în România a fost adusă la magazinul Romarta; nici măcar nu a fost expusă la vânzare, era ţinută sub tejghea pentru că era prea scumpă. Samsonite era un brand extrem de scump pentru România la acea vreme”, povesteşte Elena Bucur, manager de vânzări al GB Systems. Înainte de a aduce în România marca de valize, firma General Business Systems, deţinută de omul de afaceri turc Kemal Bakirci, se ocupa cu distribuţia de papetărie. Dar pentru că exista o cerere mare de genţi de laptop, antreprenorul a profitat de lipsa acestui brand cunoscut la nivel mondial şi în urmă cu 17 ani a făcut primii paşi pentru a-l aduce pe piaţă. Pentru că avea deja o firmă, investiţia iniţială, cu o valoare de circa 50.000 de euro, s-a îndreptat spre achiziţionarea de marfă, iar noua afacere a avut nevoie de doar câteva luni pentru a fi pusă pe roate, spune Bucur.

    Samsonite International se poziţionează ca un brand premium şi deţine în portofoliu produse variate – de la valize la borsete, portfarduri sau portofele, care pot fi găsite şi în magazinele din România. Cel mai căutat produs la nivel local este valiza de călătorie din gama Base Hits, la preţul de 100 de euro, conform managerului de vânzări. Samsonite a început în urmă cu câţiva ani o expansiune puternică în România, ieşind din sfera mallurilor în spaţii stradale şi în oraşe mai mici, care nu sunt capitale de judeţ, aşa cum este cazul municipiului Câmpina, din judeţul Prahova.Cele mai multe magazine Samsonite se găsesc în Bucureşti – 10, dintre acestea majoritatea aflându-se în complexuri comerciale. S

    ub brandul Samsonite, compania deţine câte două unităţi în Iaşi şi Constanţa, dar şi în oraşe precum Braşov, Oradea, Sibiu, Suceava sau Cluj-Napoca, potrivit site-ului propriu. Conform managerului de vânzări, compania a încheiat 2016 cu un profit de un milion de euro şi o cifră de afaceri de 6,9 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de anul anterior, când GB Systems a avut afaceri de 6,5 milioane de euro. Pentru acest an, compania îşi propune o cifră de afaceri cu 10%  mai mare decât în 2016; planurile vizează şi deschiderea a 10 noi magazine în oraşe în care au ajuns până acum.

    Unul dintre obiectivele companiei este menţinerea traseului ascendent, iar pentru următorii cinci ani Samsonite România are ca ţintă să ajungă la pragul de 18 milioane de euro ca rulaje; la asta se adaugă „să ajungem în cât mai multe oraşe din ţară”, spune reprezentanta companiei. În principiu, compania are în vizor oraşele de peste 50.000 de locuitori. Una dintre principalele strategii pe care Samsonite România s-a axat de-a lungul timpului a fost deviza „cel mai mic preţ din lume”. Mai exact, managerul de vânzări afirmă că în România pot fi găsite produsele Samsonite cu cel mai mic preţ la nivel mondial. „În acest moment, oricine îşi cumpără un produs Samsonite de la noi şi găseşte un preţ mai mic în altă ţară, plătim noi diferenţa, dar şansele sunt mici să se întâmple asta, pentru că avem cele mai mici preţuri pentru orice produs Samsonite”, declară Elena Bucur. Conform site‑ului propriu, garanţia celui mai mic preţ se acordă pentru 90 de zile de la achiziţionarea produsului.

    Vorbind despre piaţa în care activează, Bucur afirmă că „nu există date oficiale pentru că sunt foarte multe produse non branded şi, în acest context, avem o piaţă a cărei valoare nu o poate estima nimeni”. Conform Ziarului Finanicar, piaţa valizelor şi  genţilor de călătorie a crescut în ultimii ani, dat fiind apetitul tot mai mare al românilor pentru călătorii, acest segment fiind estimat la câteva zeci de milioane de euro. Unul dintre concurenţii Samsonite pe acest segment este Lamonza. Pe plan local, marca se află în portofoliul Azad Entreprises, cu o activitate de peste 15 ani pe piaţa locală; firma este specializată în importul şi distribuţia produselor de larg consum. Compania deţinută de omul de afaceri iordanian Osama Saffarini are un portofoliu de peste 1.500 de produse, sub umbrela a şase mărci din patru domenii, iar printre principalii săi clienţi se numără Metro, Carrefour, Selgros şi Cora.

    Oportunităţile acestui segment de piaţă sunt numeroase, crede reprezentanta GB Systems, iar cele mai importante ar fi legate de potenţialul pieţei şi educaţia oamenilor, „care încep să caute produse de calitate în detrimentul no name-urilor şi produselor de proastă calitate”. De asemenea, un alt avantaj al acestui tip de afacere în România este dat de creşterea pieţei de e-commerce, adaugă tot ea. Pe de altă parte, printre punctele slabe ale acestui domeniu pe plan local se află „legislaţia în continuă schimbare, care nu încurajează antreprenoriatul şi descurajează angajatorii corecţi”, ţine să precizeze Elena Bucur.

    La nivel internaţional, Samsonite are o istorie presărată cu peripeţii: de la experienţa falimentului, la vânzări record de circa 2,4 miliarde de dolari – la sfârşitul anului 2015. Brandul american a fost înfiinţat de Jesse Shwayder în 1910, în Colorado, iar prima sa denumire – „Samson” – făcea trimitere la personajul biblic, remarcabil prin forţa sa incredibilă.

    Termenul „Samsonite” a început să fie folosit în perioada anilor ’40, iar 25 de ani mai târziu compania a preluat oficial acest nume. După mai multe schimbări de proprietar, în 2005 compania a fost cumpărată de Marcello Bottoli, fostul director executiv al Louis Vuitton, care a salvat-o de la faliment şi a ridicat-o din criza în care se afla de circa trei ani. Patru ani mai târziu, Samsonite a fost preluată de fondul de investiţii CVC Capital Partners pentru 1,7 miliarde de dolari, iar în 2009 a fost listată la bursa de la Hong Kong, cu o ofertă publică iniţială de 1,25 miliarde de dolari.

    În 2015, Samsonite International a raportat vânzări nete de circa 2,4 miliarde de dolari, în creştere cu circa 12% faţă de anul anterior. Ultima mişcare amplă a brandului a fost realizată în urmă cu un an, când grupul a prelut producătorul american de genţi de călătorie de lux Tumi, pentru 1,8 miliarde de dolari, operaţiune care, potrivit analiştilor, îi va oferi Samsonite posibilitatea de a se extinde pe piaţa chineză a articolelor de lux.

  • Studiu: România, ţara cu cel mai mic procent de cumpărători online din Uniunea Europeană

    În Bulgaria, următoarea clasată, 27% din internauţi au achiziţionat produse de pe Internet. De asemenea, conform statisticilor europene analizate de agenţia de marketing Perceptum, 7% din cifra de afaceri a firmelor româneşti (cu exceptia celor din sectorul financiar) a fost generată de vânzările pe internet. Doar Bulgaria, Cipru (cu câte 4%) şi Grecia (6%) au avut procente mai mici.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: România, ţara cu cel mai mic procent de cumpărători online din Uniunea Europeană

    În Bulgaria, următoarea clasată, 27% din internauţi au achiziţionat produse de pe Internet. De asemenea, conform statisticilor europene analizate de agenţia de marketing Perceptum, 7% din cifra de afaceri a firmelor româneşti (cu exceptia celor din sectorul financiar) a fost generată de vânzările pe internet. Doar Bulgaria, Cipru (cu câte 4%) şi Grecia (6%) au avut procente mai mici.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Daimler în România au ajuns la 410 milioane de euro în 2016

    Star Transmission şi Star Assembly, companii care produc componente pentru industria de automobile, îşi vor extinde unităţile de producţie şi în acest an, atât la Cugir, cât şi la Sebeş. În unitatea de producţie de la Sebeş, în cadrul proiectului „Reman”, vor fi recondiţionate cutii de viteză primite de la dealeri, folosind cele mai noi tehnologii din domeniul automotive. Acest proiect va crea circa 150 de noi locuri de muncă.

    În paralel, la Cugir, acolo unde a început totul acum 15 ani, printr-o investiţie majoră va fi extinsă una dintre hale şi se va continua dezvoltarea proiectului „High pressure pipes” inaugurat în luna august a anului trecut. Aici se produc conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină, o investiţie totală de 13 milioane de euro, care a creat peste 100 de noi locuri de muncă.

    Star Transmission a produs în anul 2016 un număr de peste 8 milioane de piese la Cugir.

  • (P) Noi iniţiatori din Europa Centrală şi de Est în iuvo, platforma estoniană P2P

    Iuvo, o platformă p2p din Estonia, în care utilizatorii pot cumpăra porţiuni din împrumuturi de la instituţii financiare nebancare autorizate, şi-a extins portofoliul. Compania a atras un alt iniţiator din Europa Centrală şi de Est – instituţia financiară Viva Credit, care este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa financiară bulgară. Compania funcţionează din 2012 şi este specializată în credite de consum şi credite garantate printr-o ipotecă acordate prin telefon, pe loc sau online. Aceasta este a doua instituţie financiară cu care iuvo a încheiat un parteneriat după ce platforma a început să lucreze cu liderul de pe piaţa împrumuturilor de consum mici din Bulgaria – Easy Credit, care şi-a dezvoltat cu succes activitatea din 2005.

    Împrumuturile noului iniţiator, în care utilizatorii pot investi şi genera venituri suplimentare, vor fi iniţial micro-credite, de până la 750-800 euro. Conform politicii platformei, toţi iniţiatorii iuvo vor reţine cel puţin 30% din fiecare împrumut, care parte nu va fi listată pentru investire pe platformă. Toţi clienţii iuvo vor putea achiziţiona părţi din restul de 70% din produsul de împrumut relevant.

    „Începem anul foarte dinamic, iar rezultatele pe care le-am obţinut până acum ne fac să ne aşteptăm să atingem o masă critică de investitori pentru modelul nostru de afaceri, care va putea să investească într-o varietate de noi tipuri de credite. Am reuşit într-o perioadă de numai 6 luni să generăm o cifră de afaceri ce depăşeşte 1 milion, atrăgând peste 1000 de investitori din 35 de ţări din întreaga lume. În paralel, negociem şi atragem noi iniţiatori, care ne vor face şi mai atractivi pentru consumatori ca loc de rentabilitate,” a spus Ivaylo Ivanov, Director Operaţiuni Iuvo Gruop.

    Fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt depozite şi, prin urmare, acestea nu sunt garantate de lege, după cum nu este garantată nici rentabilitatea lor. Activitatea platformei nu este reglementată de legislaţia referitoare la societăţile de investiţii.

  • Smart Bill depăşeşte 1 milion de euro cifră de afaceri în 2016

    În 2016, vânzările cloud au fost predominante, compania estimând că această tendinţă va continua şi în acest an. Serviciile Smart Bill sunt utilizate, în prezent, de peste 45.000 de clienţi, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum servicii şi comerţ. Peste un milion de documente sunt emise lunar, cu o valoare de peste 2 miliarde de euro pe an.

    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei. În urma investiţiei, compania a extins echipa şi s-a concentrat pe o dezvoltarea serviciilor oferite, pentru a maximiza creşterea. De asemenea, compania a continuat să dezvolte soluţia Smart Bill Cloud, în care a investit peste 800.000 de euro în ultimii ani, lansând anul trecut versiunea Gestiune Cloud şi oferind noi facilităţi pe toate platformele, inclusiv Mobile.

    „Am reuşit să trecem anul trecut de pragul de vânzări de 1 milion de euro, un prag psihologic, de altfel, pentru că intrăm practic într-o ligă superioară. După obţinerea investiţiei de 1 milion de euro, am crescut implicit cheltuielile, pentru a maximiza creşterea. Ne aşteptăm ca până la finalul acestui an să ajungem la break-even, momentul în care veniturile vor depăşi cheltuielile”, a declarat Radu Hasan Co-founder & CEO Smart Bill.

    În 2017, Smart Bill estimează o creştere a vanzărilor cu peste 25%, iar obiectivul companiei pe termen mediu este de a menţine o creştere anuală de câteva zeci de procente.

    În prezent, echipa Smart Bill numără 45 de angajaţi, urmând să se extindă până la finalul anului la aproximativ 60 de persoane.
     

  • Retailerul Elefant.ro speră să ajungă la 100 mil. euro în doi ani

    „Există un orizont de exit de 3-5 ani. Cred că după 2019, când vom depăşi pragul de 100 mil. euro, vom putea vinde. Ve­dem o oportunitate extraor­di­nară în ceea ce în­seam­­nă piaţa online din România. Ecom­merce-ul nu a ajuns încă la matu­ritate, este abia începutul. Cei mai mulţi clienţi îşi cumpără încă produsele din offline“, a declarat Dan Vidraşcu, CEO Elefant.ro.
     
    Elefant.ro se îndreaptă anul acesta spre o cifră de afa­ceri de 45 mil. euro, după ce anul trecut a crescut businessul cu 70%, la aproximativ 27 de milioane de euro.
     

  • A riscat toţi banii familiei pentru a începe o afacere de care prietenii au râs la început. Acum este una dintre cele mai bogate femei din lume

    În urmă cu 18 ani Sara Blakely a pus bazele unei companii producătoare de ciorapi modelatori cu o cifră de afaceri  de 250 de milioane de dolari. În vârstă de 44 de ani, Blakely a fost numită în martie 2012 cea mai tânără miliardară din Statele Unite care şi-a făcut averea prin forţe proprii de către revista Forbes, iar în prezent are o avere estimată la un miliard de euro.

    Ideea companiei Spanx a pornit de la dresurile pe care Sara era nevoită să le poarte atunci când lucra ca agent de vânzări de faxuri pentru compania Danka. Pe o parte, ciorapii modelatori o stânjeneau, iar pe de-o altă parte o făceau să arate mai atractivă, subţiindu-i corpul. Blakely a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Cu toate astea, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul.

    La 25 de ani, Blakely s-a decis astfel că vrea să aibă propriul produs şi a început să se documenteze. La scurt timp a scris ea însăşi patentul, a ales materialele şi a găsit o fabrică de textile din statul american Carolina de Nord, dispusă să îi producă dresurile modelatoare.

    “Am vrut să creez un produs pe care puteam să-l vând şi singură şi să nu apelez la altcineva. Am vrut să fac ceva pe care puteam să-l vând milioanelor de oameni şi ceva care să-i facă să se simtă bine, a spus ea.  Blakely nu le-a spus nici prietenilor, nici familiei la ce lucra, decât după ce a studiat situaţia îndelung. “Prietenii şi familia au râs când au auzit că ea lucra la această idee pentru mai bine de un an şi au crezut că o să fie o pierdere de vreme”, a scris Gillian Zoe Segal în cartea sa “Getting There: A Book of Mentors”, în urma unui interviu cu Sara.

    Blakely a prezentat prototipul retailerului Neiman-Marcus printr-o demonstraţie care a avut loc la toaleta femeilor. A convins. La numai trei săptămâni, produsul ei era comercializat de retailerul Neiman-Marcus iar vânzările au depăşit aşteptările. Totuşi ea nu şi-a dat demisia de la locul de muncă pentru că “aveam nevoie de securitate, asigurare. Am aşteptat, abia după ce am încheiat contractul cu Neiman Marcus şi Sals Fifth Avenue am avut curajul să-mi dau demisia şi să pornesc pe cont propriu”.

    Despre vânzarea de copiatoare din uşă în uşă spune ca a fost o sesiune de antrenament (7 ani) foarte bună pentru Spanx, deoarece era obişnuită să fie refuzată, iar în primii doi ani ai Spanx “tot ceea ce am auzit a fost nu”.

    Sara s-a ocupat de toate aspectele afacerii sale, de la marketing la logistică şi deşi nu a investit bani în publicitate, dresurile ei au devenit rapid cunoscute, prin intermediul vedetelor care le-au promovat. Realizatoarea americană de televiziune Oprah Winfrey a spus că Spanx este produsul ei preferat. În plus, Spanx a ajuns şi pe paginile revistelor Forbes, Fortune, Entrepreneur, In Style, The New York Times, USA Today, Glamour sau Vogue.

    În 2001, Blakely a semnat un contract cu retailerul online QVC, iar în primele 6 minute de comercializare au fost vândute 8.000 de perechi de dresuri. Spanx a avut vânzări de 4 milioane de dolari în primul an şi de 10 milioane de dolari în cel de-al doilea. Creşterea companiei în următorii ani a fost una spectaculoasă. În prezent, potrivit Forbes, Spanx o cifră de afaceri de 250 de milioane de dolari şi vânzări de 400 de milioane de dolari, conform success.com

    În 2006, după participarea la emisiunea the Rebel Billionaire şi The Inventor, Blakely a pus bazele fundaţiei Sara Blakely Foundation menite să le ajute pe femei prin educaţie şi traininguri de antreprenoriat. Blakely a donat un milion de dolari fundaţiei Oprah Winfrey Leadership Academy, care le ajută pe femeile din Africa de Sud.

    Anul acesta Sara Blakely li s-a alăturat investitorului american Warren Buff şi co-fondatorului Microsoft, Bill Gates în iniţiativa de a dona jumătate din avere spre caritate, devenind astfel prima femeie care face acest lucru.

    Brandul Spanx cuprinde în prezent peste 200 de produse, de la lenjerie intimă la costume de baie şi chiar articole sportive pentru femei şi bărbaţi. Produsele sunt disponibile în peste 40 de ţări. 

  • A riscat toţi banii familiei pentru a începe o afacere de care prietenii au râs la început. Acum este una dintre cele mai bogate femei din lume

    În urmă cu 18 ani Sara Blakely a pus bazele unei companii producătoare de ciorapi modelatori cu o cifră de afaceri  de 250 de milioane de dolari. În vârstă de 44 de ani, Blakely a fost numită în martie 2012 cea mai tânără miliardară din Statele Unite care şi-a făcut averea prin forţe proprii de către revista Forbes, iar în prezent are o avere estimată la un miliard de euro.

    Ideea companiei Spanx a pornit de la dresurile pe care Sara era nevoită să le poarte atunci când lucra ca agent de vânzări de faxuri pentru compania Danka. Pe o parte, ciorapii modelatori o stânjeneau, iar pe de-o altă parte o făceau să arate mai atractivă, subţiindu-i corpul. Blakely a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Cu toate astea, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul.

    La 25 de ani, Blakely s-a decis astfel că vrea să aibă propriul produs şi a început să se documenteze. La scurt timp a scris ea însăşi patentul, a ales materialele şi a găsit o fabrică de textile din statul american Carolina de Nord, dispusă să îi producă dresurile modelatoare.

    “Am vrut să creez un produs pe care puteam să-l vând şi singură şi să nu apelez la altcineva. Am vrut să fac ceva pe care puteam să-l vând milioanelor de oameni şi ceva care să-i facă să se simtă bine, a spus ea.  Blakely nu le-a spus nici prietenilor, nici familiei la ce lucra, decât după ce a studiat situaţia îndelung. “Prietenii şi familia au râs când au auzit că ea lucra la această idee pentru mai bine de un an şi au crezut că o să fie o pierdere de vreme”, a scris Gillian Zoe Segal în cartea sa “Getting There: A Book of Mentors”, în urma unui interviu cu Sara.

    Blakely a prezentat prototipul retailerului Neiman-Marcus printr-o demonstraţie care a avut loc la toaleta femeilor. A convins. La numai trei săptămâni, produsul ei era comercializat de retailerul Neiman-Marcus iar vânzările au depăşit aşteptările. Totuşi ea nu şi-a dat demisia de la locul de muncă pentru că “aveam nevoie de securitate, asigurare. Am aşteptat, abia după ce am încheiat contractul cu Neiman Marcus şi Sals Fifth Avenue am avut curajul să-mi dau demisia şi să pornesc pe cont propriu”.

    Despre vânzarea de copiatoare din uşă în uşă spune ca a fost o sesiune de antrenament (7 ani) foarte bună pentru Spanx, deoarece era obişnuită să fie refuzată, iar în primii doi ani ai Spanx “tot ceea ce am auzit a fost nu”.

    Sara s-a ocupat de toate aspectele afacerii sale, de la marketing la logistică şi deşi nu a investit bani în publicitate, dresurile ei au devenit rapid cunoscute, prin intermediul vedetelor care le-au promovat. Realizatoarea americană de televiziune Oprah Winfrey a spus că Spanx este produsul ei preferat. În plus, Spanx a ajuns şi pe paginile revistelor Forbes, Fortune, Entrepreneur, In Style, The New York Times, USA Today, Glamour sau Vogue.

    În 2001, Blakely a semnat un contract cu retailerul online QVC, iar în primele 6 minute de comercializare au fost vândute 8.000 de perechi de dresuri. Spanx a avut vânzări de 4 milioane de dolari în primul an şi de 10 milioane de dolari în cel de-al doilea. Creşterea companiei în următorii ani a fost una spectaculoasă. În prezent, potrivit Forbes, Spanx o cifră de afaceri de 250 de milioane de dolari şi vânzări de 400 de milioane de dolari, conform success.com

    În 2006, după participarea la emisiunea the Rebel Billionaire şi The Inventor, Blakely a pus bazele fundaţiei Sara Blakely Foundation menite să le ajute pe femei prin educaţie şi traininguri de antreprenoriat. Blakely a donat un milion de dolari fundaţiei Oprah Winfrey Leadership Academy, care le ajută pe femeile din Africa de Sud.

    Anul acesta Sara Blakely li s-a alăturat investitorului american Warren Buff şi co-fondatorului Microsoft, Bill Gates în iniţiativa de a dona jumătate din avere spre caritate, devenind astfel prima femeie care face acest lucru.

    Brandul Spanx cuprinde în prezent peste 200 de produse, de la lenjerie intimă la costume de baie şi chiar articole sportive pentru femei şi bărbaţi. Produsele sunt disponibile în peste 40 de ţări.