BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • De ce nu-şi sparge capul ciocănitoarea

    Rezultatele studiului efectuat pe exemplare de ciocănitoare pestritiţă mare întâlnită în Europa şi Asia, studiu apărut recent în publicaţia online dedicată ştiinţei PLoS ONE, arată că aceste păsări au în craniu un sistem de amortizare a şocurilor.

    Informaţiile au fost obţinute cu ajutorul unor camere video de mare viteză şi cu ajutorul unor scanări ale creierului, punându-se în evidenţă faptul că oasele craniului au pe alocuri o consistenţă spongioasă, iar partea de sus şi cea de jos ale ciocului sunt inegale ca lungime; ambele caracteristici au un rol esenţial în prevenirea traumatismelor de impact.

    Cercetătorii speră ca descifrarea secretelor sistemului ce protejează de şocuri creierul ciocănitorilor să se dovedească utilă în crearea unor echipamente de protecţie adecvate pentru oameni, prevenind astfel traumatismele cranio-cerebrale.

  • Senzaţional: un implant cerebral permite maimuţelor să perceapă obiecte virtuale (VIDEO)

    “Aceasta este prima demonstraţie a unei interfeţe creier-maşină-creier care stabileşte o legătură directă între creierul unei primate şi un corp virtual”, afirmă conducătorul studiului, Miguel Nicolelis, profesor de neurobiologie la Universitatea Duke. Celor două maimuţe le-au fost introduse electrozi în creier şi au fost antrenate să controleze prin activitatea cerebrală mâinile virtuale ale unui avatar, folosite pentru a diferenţia şi manipula două obiecte virtuale.

    Acest lucru înseamnă că este posibilă conceperea unui exoschelet robotic cu senzori, care să permită pacienţilor ce suferă de paralizii complexe să meargă şi totodată să recepteze feedback tactil. Oamenii de ştiinţă şi-au propus să conceapă un astfel de exoschelet în următorii ani, intenţionând să organizeze o demonstraţie publică în deschiderea CM de Fotbal din 2014, din Brazilia.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • De unde si vorba populară: când o zbura melcul

    Studiul publicat în “Proceedings of the Royal Society B” arată că Istmul Panama, apărut acum circa trei milioane de ani, nu s-a dovedit o barieră de netrecut pentru o specie de melci marini care au reuşit să ajungă dintr-o parte în cealaltă a sa acum 750.000 de ani, parcurgând drumul în sens invers acum 72.000 de ani.

    Cercetătorii au reuşit să determine acest lucru pe baza unor teste ADN, ajungând la concluzia că după ridicarea Istmului Panama au avut loc două traversări ale acestuia, realizate de melci în zbor, agăţaţi de burta sau de picioarele unor păsări care i-au transporat de la un ocean la altul.

    Rezultatele cercetărilor îi îndreptăţesc pe oamenii de ştiinţă să creadă că şi alte mici specii de nevertebrate au utilizat aceeaşi modalitate de transport pentru răspândire.

  • Şocul anului: a fost doborâtă bariera vitezei luminii

    Enunţată de Albert Einstein în 1905, viteza luminii constituie viteza maximă pe care o poate avea o particulă, fiind una dintre legile fundamentale ale universului.

    În cadrul unui experiment efectuat la acceleratorul de particule al CERN, 15.000 de particule neutrino au fost lansate din apropiere de Geneva spre o peşteră subterană aflată în Italia, la Gran Sasso, la aproximativ 730 de kilometri depărtare. Particulele au ajuns la destinaţie cu 60 de nanosecunde (0,00000006 secunde) mai repede decât i-ar fi luat luminii să parcurgă aceeaşi distanţă, depăşind bariera vitezei luminii cu 0,0025%. Cercetătorii care au efectuat studiul, aparţinând proiectului Oscillation Project with Emulsion-Tracking Apparatus, susţin că au verificat rezultatele în mod repetat, rezultatul fiind acelaşi.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Surpriza anului: s-ar putea ca bosonul lui Higgs nici să nu existe

    În urma tuturor cercetărilor şi a experimentelor desfăşurate de specialiştii din cadrul CERN, aceştia au ajuns să nu mai excludă deloc posibilitatea ca presupusul boson al lui Higgs să nu existe defel.

    Guido Tonelli, purtător de cuvânt al Compact Muon Solenoid Detector, un imens detector de particule care face parte din CERN, unde lucrează peste 3.600 cercetători, a declarat într-o conferinţă de presă: “Dacă excludem existenţa bosonului lui Higgs, avem de aface cu o descoperire revoluţionară, deoarece tot ce ştiam despre natură şi mecanismele din cadrul ei va trebui cu totul revizuit şi regândit. Cu alte cuvinte, întreaga ştiinţă umană trebuie reconsiderată. Trebuie doar să ne continuăm căutările. Maşinăria de care dispunem este atât de puternică încât prin intermediul ei vom putea explora teritorii noi şi nebănuite ale cunoaşterii”.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • O planetă ce ar putea găzdui viaţă a fost descoperită în constelaţia Vela (VIDEO)

    Alături de această planetă, cercetătorii au mai identificat alte 50 situate în afara sistemului nostru solar, dar până acum doar una – Gliese 581g – ar putea fi un mediu propice vieţii. Planetele au fost descoperite cu ajutorul spectrografului HARPS, un instrument al European Southern Observatory situat în Chile.

    Planeta nou-descoperită are o masă de 3,6 ori mai mare ca a Pământului, iar temperaturile de la suprafaţa sa variază între 29 şi 49 de grade Celsius. HD85512b nu ar fi însă o destinaţie plăcută pentru oameni, deoarece atmosfera acesteia este fierbinte şi umedă, asemănătoare unei băi de aburi.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Insomnia îi costă pe americani 63 de miliarde de dolari anual

    La cercetare au participat 7.428 de voluntari. Dintre aceştia 23% au recunoscut că au probleme legate de somn, cel puţin trei nopţi pe săptămână. Fie că este vorba despre dificultatea de a adormi sau chiar de somnambulism, problemele din timpul nopţii creează probleme în timpul orelor de muncă. Prea obosiţi pentru a se concentra, angajaţii care suferă de insomnie pierd în jur de opt zile de muncă pe an din pricina acesteia. Acest lucru înseamnă 2.280 de dolari pe angajat. Extins la nivelul întregii ţări, insomnia ajunge să facă o gaură de 63 de miliarde de dolari în economia Statelor Unite.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • In viitor, soferii ar putea frana exclusiv prin puterea gandului (VIDEO)

    Semnalele electrice trimise de creier pentru a semnaliza
    intentia de franare au fost detectate de oamenii de stiinta cu 130
    de milisecunde inainte ca soferii sa apese pedala de franare, au
    descoperit cercetatorii de la Universitatea Tehnica din Berlin.
    Daca frana ar fi fost aplicata in momentul cand gandul a fost
    detectat, distanta de franare ar fi fost redusa cu 4 metri.

    Studiul publicat in Journal of Natural Engineering a fost efectuat
    pe o serie de voluntari care au fost asezati in fata a trei
    monitoare, intr-un simulator de conducere numit “The Open Source
    Racing Car Simulator”.

    Mai mult pe
    www.descopera.ro    .

  • Dati un ban pentru stiinta

    Impinsi de nevoia de finantare suplimentara, doi biologi
    americani care cautau fonduri pentru a studia o specie de prepelita
    din Mexic au obtinut bani apeland la site-ul Kickstarter.com,
    oferind donatorilor diverse obiecte, de la tricouri cu imaginea
    prepelitei la carti cu autograf sau posibilitatea de a da nume unei
    astfel de pasari, in functie de suma donata.

    La randul sau, o organizatie caritabila din Marea Britanie, Cancer
    Research UK si-a infiintat propria pagina pe un site de crowd
    funding, Kiva, unde se propun proiecte deja aprobate de oameni de
    stiinta, pentru care se cauta finantare alternativa celei deja
    acordate de organizatie, iar publicul care doneaza alege proiectele
    pe care le sustine.

    Pe de alta parte, un om de stiinta italian trecut deja prin
    chinurile obtinerii de fonduri incearca sa puna pe picioare un site
    de crowd funding, Open Genius Project, care sa le asigure finantare
    celor care doresc sa inceapa diverse cercetari, dupa ce propunerile
    le sunt aprobate de oameni de stiinta.

  • Vreti sa sponsorizati cinci cuci cu blog?

    Cercetatori de la British Trust for Ornithology si-au propus sa
    urmareasca prin satelit miscarile unor cuci, prinsi in Marea
    Britanie si dotati cu emitatoare care transmit intermitent date,
    incercand sa determine motivul pentru care populatia de cuci din
    aceasta tara scade foarte repede. Se incearca astfel sa se afle
    daca nu cumva problemele apar in zona unde pasarile ierneaza sau pe
    drumul parcurs pana in tarile calde.

    Participantii la experiment sunt cinci cuci masculi, care au primit
    numele de Clement, Martin, Lyster, Kasper si Chris, de la
    organizatiile sau specialistii implicati in proiect. Acestia au
    parasit deja Marea Britanie, spre surprinderea cercetatorilor, care
    se asteptau ca pasarile sa plece mai tarziu, spre sfarsitul lunii
    iulie, indreptandu-se spre Africa.

    Calatoria cucilor poate fi urmarita online, pe site-ul British Trust for Ornithology, unde
    fiecare dintre cele cinci pasari are propriul sau blog pe care sunt
    postate informatii. Clement, Martin, Lyster, Kasper si Chris
    accepta si sponsori, conditia fiind sa se doneze cel putin
    echivalentul a zece lire. Numele sponsorilor de pana acum sunt deja
    mentionate pe blogurile cucilor.